d) Teologi români. Din mulţimea figurilor reprezentative ale teologiei româneşti, reţinem câteva nume, cadrul unei astfel de lucrări neîngăduind spaţii mai largi de prezentare.
În domeniul istoriei ecleziastice s-au remarcat prof. Teodor M. Popescu (1893-1973), coautor al unui manual de Istorie bisericească universală (Bucureşti, 1956), pr. prof. Ioan Rămureanu (1910-1988), autor de manuale de Istorie bisericească universală pentru seminarul teologic şi facultatea de teologie, pr. prof. dr. Mircea Păcurariu (n. 1932), cel mai fecund şi mai valoros istoric al Bisericii Ortodoxe Române, autor de manuale, lucrări şi studii care acoperă toată istoria creştinismului la români, mitropolitul Nestor Vornicescu (1927-2000) al Olteniei, Î.P.S. mitropolit Antonie Plămădeală (n. 1926) al Ardealului ş.a.
Domeniul patrologiei este ilustrat de pr. prof. Dumitru Fecioru (1905-1988), care a tradus o serie de opere ale Sfinţilor Părinţi, pr. prof Ioan G. Coman (1902-1987), cel mai important patrolog român, autor de manuale şi tratate de patrologie, şi Î.P. S. Nicolae Corneanu (n. 1923), mitropolitul Banatului, care a scris valoroase lucrări şi studii patristice.
Teologia dogmatică este reprezentată de mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei (1874-1948), pr. prof. îsidor Todoran (1906-1985), dar mai ales de pr. prof. acad. Dumitru Stăniloae (l 903-r993), care a oferit teologiei româneşti cele mai importante tratate şi studii de dogmatică, între care Teologia dogmatică ortodoxă, în 3 volume (Bucureşti, 1978), şi a editat Filocalia în limba română, parte din opera sa fundamentală fiind tradusă şi în alte limbi.
Cei mai importanţi autori de lucrări liturgice sunt: pr. prof. Petre Vintilescu (1887-1974), autor al volumelor Spovedania şi duhovnicia (Bucureşti, 1939) şi Liturghierul explicat (Bucureşti, 1972), pr. prof. Ene Branişte (1913-1984), care a alcătuit lucrări fundamentale, precum: Liturgica teoretică (Bucureşti, 1978), Liturgica specială (Bucureşti, 1980) şi Liturgica generală (Bucureşti, 1985) şi pr. prof. dr. Nicolae D. Necula (n. 1944) care a abordat o serie de particularităţi liturgice şi pastorale vizând uniformitatea cultului, în lucrările Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică (vol. I, Galaţi, 1996; vol. II, Galaţi, 2001),.
Cei mai importanţi specialişti în drept canonic au fost pr. prof. Valerian Şesan (1878-1940) şi pr, prof. Liviu Stan (1910-1973), acesta din urmă având o contribuţie substanţială la realizarea Statutului şi Regulamentelor Bisericii Ortodoxe Române, după 1948.
În studiile biblice s-au remarcat prof. dr. Vasile Gheorghiu (1872-1938), pr. Grigorie Pişculescu (Gala Galaction, 1879-1961), diac. Nicolae Nicolaescu (1910-1977), pr. Grigore Marcu (1911-1987).
e) Alţi teologi. În domeniul scrisului teologic ortodox, mai putem aminti pe Olivier Clement (n. 1921) de la Institutul Saint Serge din Paris, autor al unor valoroase lucrări de teologie, traduse şi în româneşte, preotul John Meyendorff (1926-1992} de la Academia Teologică „Sf. Vladimir" din New York, canonistul şi dogmatistul bulgar pr. Ştefan Ţankov (+ 1965), liturgistul Alexander Schemann (1923-1983) ş.a.
Toate Bisericile Ortodoxe editează periodice în care sunt preluate importante studii de istorie bisericească şi din categoria celorlalte discipline teologice.
Dostları ilə paylaş: |