Martiriul Sfântului Mucenic Emilian din Durostor (+18 iulie 362)
Acest mucenic, soldat din armata romană de la Dunăre, a pătimit pentru credinţa sa în Hristos la 18 iulie 362, în timpul lui Iulian Apostatul, în cetatea Durostor.
Unele scurte informaţii pentru a cunoaşte martiriul lui ne-au păstrat Fericitul Ieronim, Prosper de Aquitania, Teodoret de Cir, Teofan, Cronica Alexandrină şi Nichifor Calist.
În afară de aceste izvoare istorice ni s-a păstrat Actul său martiric în limbile greacă şi latină semnate de un autor necunoscut. Nu se cunoaşte vechimea actului martiric original, redactat mai întâi în limba latină, după care s-a făcut traducerea grecească, dar e posibil ca el să fi fost alcătuit la finele secolului al IV-lea, la scurt timp după arderea pe rug a Sfântului Emilian, deci după 362, sau la începutul secolului V.
Actul martiric se încheie cu precizarea că mucenicia Sfântului Emilian s-a întâmplat în luna septembrie, ziua a treia, fără să indice anul.
În redactarea Martiriului Sfântului Emilian, care a ajuns până la noi în limbile greacă şi latină, autorul necunoscut s-a servit de un izvor comun de o istorisire sau o relatare mai veche în limba latină, probabil contemporană cu martiriul Sfântului, pe care nu o mai avem astăzi, dar scheletul ei îl putem recunoaşte din informaţiile date de scriitorii bisericeşti, de aghiografi şi de Actul martiric însuşi.
Martiriul Sfântului Emilian este un document istoric important pentru cunoaşterea procesului de creştinare a populaţiei autohtone geto-daco-romane de la sudul şi nordul Dunării în a doua jumătate a secolului IV.
Dostları ilə paylaş: |