Mm techreport

2.9Rezumatul strategiei de management a namolurilor si note suplimentare

2.9.1Rezumatul strategiei bazate pe scenariul de baza

Strategia ofera un cadru pentru planificarea şi implementarea măsurilor pentru gestionarea volumelor în creştere de nămol de la SEAU existente, reabilitate şi noi din România în perioada 2012 - 2040.

Rutele potenţiale pentru utilizarea avantajoasă şi de eliminare a nămolurilor sunt aplicarea sustenabilă pe termen lung a nămolurilor pe terenurile agricole, în plantaţii forestiere şi pentru reabilitarea în mod ocazional a terenurilor, pentru recuperarea sustenabila pe termen lung a energiei, precum şi alte utilizări mai putin importante, cum ar fi co-compostarea cu deşeuri solide. Opţiunile de eliminare sunt in depozite dedicate, pe sau langa amplasamentul SEAU si eliminare impreuna cu deseurile solide in depozitele ecologice de deseuri; ambele optiuni fiind nesustenabile pe termen lung. Optiunea preferată de utilizare benefica si eliminare a nămolurilor benefice va depinde de condiţiile specifice locale ale fiecarei statii de epurare. Strategia prezintă soluţiile propuse la nivel naţional şi pentru cele opt regiuni de dezvoltare din România.S-a identificat un "scenariu de bază" pentru dezvoltarea de soluţii şi pentru identificarea eventualelor costuri de planificare pentru trei perioade de planidicare: termen scurt, mediu şi termen lung.

Pe termen scurt-mediu, se asteapta ca depozitul de deseuri sa fie cea mai folosita optiune deoarece celelalte optiuni necesita o implementare pe mai multi ani sau pot fi mai costisitoare in primii ani pana cand costurile de eliminare la depozitul de deseuri vor creste. Coprocesarea namolului pentru utilizare in fabricile de ciment poate fi implementata inainte de anul 2020 in anumite judete (avand in vedere existenta capacitatii); aceasta optiune poate conduce la o utilizare mai rara a depozitelor de deseuri in cazul in care in urma unei analize detaliate a costurilor la nivel local, inclusiv tratare, transport si taxe de admisie, rezulta ca aceasta este o optiune eficienta pentru Operator. Pe termen mediu, utilizarea namolului pe terenurile agricole se asteapta sa fie din ce in ce mai comuna si mai putin costisitoare in zonele unde exista suficient teren agricol corespunzator. In zonele unde terenul agricol este limitat, se asteapta ca namolul sa fie coprocesat in fabrici de ciment sau incinerat – ambele optiuni genereaza energie din deseuri.

Este nevoie de un set cuprinzator de actiuni pentru implementarea strategiei (a se vedea Planul de Acriune din capitolul urmator). Cateva dintre premizele importante legate de implementarea strategiei si de respectarea solutiilor BPEO privind managementul namolurilor sunt prezentate mai jos:

• 
  Strategia nationala de management a deseurilor va fi adoptata si publicata pentru a fi utilizata drept ghid pentru implementarea strategiei, impreuna cu documentele ghid (de ex. privind optiunile de utilizare si eliminare a namolurilor de epurare, cele mai bune practici, monitorizarea si controlul namolului si a terenului receptor, contract intre operatorii serviciilor de canalizare si asociatiile de fermieri)
  
• 
  Revizuirea standardelor de calitate din OM 344/2004, mai ales in ceea ce priveste limitele PAH si arseniu din namol si restrictiile privind aplicarea namolului numai pe terenuri cu pH≥6.5; pentru scenariul de baza se presupune ca PAH si arseniul din namol nu restrictioneaza utilizarea acestuia, iar limita de pH≥6.5 a fost redusa
  
• 
  Rolurile si responsabilitatile institutionale vor fi definite mult mai clar
  
• 
  Namolul va fi stabilizat prin tratare anaeroba acolo unde este fezabil si va fi deshidratat pentru a facilita manipularea si transportul acestuia conform optiunii propuse de utilizare/valorificare/eliminare a namolului
  
• 
  Vor fi create centre zonale de tratare a namolurilor, pentru tratarea namolului de la SEAU mai mici
  
• 
  Va fi nevoie de patru incineratoare zonale; un incinerator deja este planificat pentru faza 2 a SEAU Glina; insa va fi nevoie de altele 3 in judetele sau in vecinatatea judetelor Bacau, Cluj si Caras Severin
  
• 
  Costul eliminarii namolului la depozitul de deseuri va creste pana in anul 2020 pe masura ce Guvernul va introduce masuri pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantitatii de deseuri eliminate la depozit si de crestere a procentului de material reciclat
  
• 
  Utilizarea namolului in agricultura va inlocui treptat eliminarea acestuia la depozitul de deseuri in intervalul 2012-2019, insa, dupa cum a fost mentionat si mai sus, o anumita cantitate de namol va fi coprocesata in fabrici de ciment daca se demonstreaza ca aceasta este o solutie eficienta din punct de vedere al costului in zona respectiva
  
• 
  Cantitatea de namol in exces fata de cea care poate fi utilizata in agricultura sau prin alte mijloace va fi eliminata la depozitul ecologic de deseuri municipale pana la sfarsitul anului 2019
  
• 
  Depozitele dedicate pentru namolul de epurare sunt o solutie sigura si de incredere pe termen scurt, pentru a permite dezvoltarea unor alternative fezabile pe termen lung
  
• 
  Reabilitarea terenurilor degradate nu poate fi privita ca o componenta sustenabila a strategiei de management a namolurilor, insa poate oferi oportunitati locale periodice de a se folosi cantitati mari de namol dintr-o data. Aceasta optiune poate fi avuta in vedere de multe SEAU in care s-au acumulat mari cantitati de namol de epurare si pentru care nu exista modalitati sigure si permanente de eliminare
  
• 
  Operatorii ar trebui sa analizeze impreuna cu reprezentantii celor mai apropiate fabrici de ciment pentru a se determina conditiile si costurile de acceptare a namolului, dar si pentru a afla daca aceasta poate fi o solutie eficienta din punct de vedere al costului pentru gestionarea namolului
  
• 
  Va fi furnizata Operatorilor asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiilor de finantare din fondul de coeziune in urmatoarea perioada de programare (2014-2020). Pentru investitii in facilitati de epurare a apei uzate si de gestionare a namolului pentru a respecta cerintele din Tratatul de Aderare.
  

Cantitatile si costurile legate de implementarea strategiei se bazeaza pe premizele de mai sus si nu numai, iar strategiile locale detaliate vor trebui sa evalueze constrangerile si oportunitatile specifice locale.

Proiectiile scenariului de baza entru fiecare perioada de planificare sunt prezentate in Tabelul 2.24

Tabelul 2.25: Utilizarea namolului si costurile de implementare a scenariului de baza – Romania

Parametru	Perioada	Curent	Termen scurt (2012-14)	Termen mediu (2015-18)	Termen lung (2019-40)
	An	2011	2014	2018	2022
Populatie	milioane	20.5	20.4	20.1	20.0
Acoperirea serviciilor de canalizare – toate aglomerarile	%	23%	42%	100%	100%
Productia de namol – netratat – toate SEAU	'000 t.su./ an	130.4	247.6	556.1	552.9
Productia de namol – tratat – toate SEAU	'000 t.su./ an	96.2	182.6	418.1	415.7
Fermentat anaerob	'000 t.su./ an	80.7	150.7	310.3	308.5
Tratat prin alte metode (ex. Uscare la soare, paturi de stuff, etc)	'000 t.su./ an	15.5	31.9	107.9	107.2
Utilizarea namolului – tratat – toate utilizarile	'000 t.su./ an	96.2	182.6	418.1	415.7
Agricultura	'000 t.su./ an	0.5	27.9	164.7	210.0
Recuperarea energiei – fabrici de ciment	'000 t.su./ an	0.0	0.0	0.0	123.0
Recuperarea energiei – incinerare	'000 t.su./ an	0.0	0.0	0.0	82.7
Depozit de deseuri	'000 t.su./ an	95.7	154.7	253.4	0.0
Utilizarea namolului – tratat – toate utilizarile	%	100.0%	100.0%	100.0%	100.0%
Agricultura	%	0.5%	15.3%	39.4%	50.5%
Recuperarea energiei – fabrici de ciment	%	0.0%	0.0%	0.0%	29.6%
Recuperarea energiei – incinerare	%	0.0%	0.0%	0.0%	19.9%
Depozit de deseuri	%	99.5%	84.7%	60.6%	0.0%
Utilizarea in agricultura – % din terenul arabil corespunzator folosit	%	0.0	0.3	1.7	2.1
Capex pentru perioada:	Milioane euro	0.0	23.9	162.0	50.2
Cresterea capacitatii de tratare a namolului	Milioane euro	0.0	119.1	183.1	23.8
Agricultura	Milioane euro	0.0	23.3	35.8	4.7
Recuperarea energiei – fabrici de ciment	Milioane euro	0.0	0.0	0.0	0.0
Recuperarea energiei – incinerare	Milioane euro	0.0	0.0	125.8	45.6
Altele	Milioane euro	0.0	0.7	0.5	0.0
Capex pentru perioada:	Milioane RON	0.0	600.5	1449.3	310.9
Cresterea capacitatii de tratare a namolului	Milioane RON	0.0	500.1	768.9	100.0
Agricultura	Milioane RON	0.0	97.7	150.2	19.5
Recuperarea energiei – fabrici de ciment	Milioane RON	0.0	0.0	0.0	0.0
Recuperarea energiei – incinerare	Milioane RON	0.0	0.0	528.2	191.4
Altele	Milioane RON	0.0	2.7	2.0	0.0
Opex anual - total (la sfarsitul perioadei)	Milioane euro / an	24.0	44.1	108.2	115.2
Tratarea namolului	Milioane euro / an	5.5	12.3	49.4	49.1
Agricultura	Milioane euro / an	0.0	1.5	9.1	11.6
Recuperarea energiei – fabrici de ciment	Milioane euro / an	0.0	0.0	0.0	40.1
Recuperarea energiei – incinerare	Milioane euro / an	0.0	0.0	0.0	14.4
Depozit de deseuri	Milioane euro / an	18.5	30.3	49.7	0.0
Altele	Milioane euro / an	0.0	0.1	0.1	0.1
Opex anual - total (la sfarsitul perioadei)	Milioane RON / an	101.0	185.4	455.0	484.4
Tratarea namolului	Milioane RON / an	23.0	51.7	207.5	206.2
Agricultura	Milioane RON / an	0.1	6.4	38.1	48.7
Recuperarea energiei – fabrici de ciment	Milioane RON / an	0.0	0.0	0.0	168.4
Recuperarea energiei – incinerare	Milioane RON / an	0.0	0.0	0.0	60.6
Depozit de deseuri	Milioane RON / an	77.8	127.1	208.9	0.0
Altele	Milioane RON / an	0.1	0.2	0.5	0.5

Nota: Tabelul 2.24 de mai sus include anul 2022 in coloana „Termen Lung (2019-40)”, in timp ce alte tabele prezinta informatiile pe termen lung pentru anul 2040. Desi perioada de implementare pe termen lung se extinde in intervalul 2019-2040, in coloana tabelului sunt prezentate informatii (privind cantitatile de namol si costurile aferente) pentru anul 2022 deoarece la aceasta data se presupune ca se vor da in folosinta noile facilitati de tratare a namolului, de incinerare sau alte folosinte ale acestuia, si deci va fi ultimul an in care vor exista investitii de capital in active noi. Dupa aceasta data vor exista costuri legate de mentenanta si inlocuirea facilitatilor de tratare si utilizare a namolurilor, iar aceste costuri vor fi incluse in provizioanele de amortizare incluse in tarifele catre clienti.

2.9.2Note suplimentare

Pentru a elabora un grafic de evolutie a costurilor s-au facut premize asupra evolutiei optiunilor de management a namolurilor. Un stimul cheie pentru operatorii SEAU este costul de gestiune a namolurilor, pentru a minimiza cresterea tarifului, deoarece acesta este aproape de nivelul maxim de suportabilitate. Astfel, pe termen scurt, se asteapta ca eliminarea namolului la depozitul de deseuri sa fie cea mai utilizata optiune, doarece este si cea mai ieftina, pe masura ce se dezvolta, acolo unde este fezabil, alte alternative de utilizare a namolului, precum cea in agricultura. Se recunoaste faptul ca exista deja un potential de coprocesare in fabricile de ciment, insa aceasta este cea mai scumpa optiune in acest moment, avand in vedere costul estimat de transport si al taxelor de admisie. Atunci cand eliminarea la depozitul de deseuri va deveni prea costisitoare pentru operatorii SEAU, alternativa de coprocesare in fabricile de ciment va fi mult mai atractiva pentru operatorii care nu pot folosi namolul in agricultura. Pentru elaborarea strategiei, acest punct de cotitura se estimeaza a fi in anul 2020, atunci cand Romania trebuie sa respecte obligatiile CE privind tintele de reciclare a deseurilor. Coprocesarea in fabricile de ciment poate incepe, totusi, inainte de anul 2020, in functie de analiza fezabilitatii tehnice si economice a acesteia si a altor optiuni, de la caz la caz, la nivel local.

Decizia de a include optiunea de incinerare dedicata a namolului in strategie a depins de costuri in zonele unde, conform premizelor, nu ar exista o alta optiune mai ieftina de gestiune a namolului. Distanta maxima de transport a namolului pe care operatorii SEAU o pot suporta fara sa impute costuri excesive a fost asumata a fi la 100 km. Distanta maxima de transport spre o fabrica de ciment sau spre un incinerator de namol depinde de balansarea diferitelor costuri de investitie si operationale, analiza ce se poate face de la caz la caz. Doar un anumit operator sau un grup de operatori ai SEAU pot determina daca implementarea co-procesarii in fabricile de ciment sau a unui incinerator regional constituie o solutie corespunzatoare din punct de vedere tehnic si economic pentru rezolvarea problemei de management a namolurilor.

Daca se alege o optiune de recuperare a energiei, nu este neaparat nevoie de treapta de fermentare anaeroba, deoarece acest proces reduce capacitatea calorifica a namolului pentru receptor. Va fi nevoie, insa, de stabilizarea namolului pentru toate celelalte optiuni de utilizare/eliminare a namolului si ar fi riscanta constructia SEAU fara treapta de stabilizare a namolului sperand ca fabricile de ciment vor accepta tot namolul pe toata durata de viata a SEAU la un cost mai mic decat al altor optiuni de eliminare. Optiunea considerata in strategie pentru constructia SEAU mari este cu treapta de fermentare anaeroba cu producere de caldura si electricitate, treapta aplicata intregii cantitati de namol, pentru a reduce consumul de energie. In practica, in urma studiilor de fezabilitate dezvoltate tinand cont de conditiile specifice de la caz la caz pentru SEAU mari, se poate aplica doar fermentarea unei parti a namolului uzat in vederea generarii energiei necesare tratarii/uscarii acestuia, imbunatatindu-se astfel posibilitatile de acceptare spre co-procesare si reducandu-se costurile de transport si admisie.

In cazul coprocesarii in fabricile de ciment, trebuie facut un compromis intre costul de uscare a namolului la SEAU, costul de transport si taxa de admisie pe de-o parte si costul mai mare de transport si taxa mai mare de admisie a namolului deshidratat (cu umiditate ridicata), pe de alta parte. Aceasta comparatie este greu de facut la nivel national/regional, deoarece depinde de marimea si situatia fiecarei SEAU in parte; comparatia trebuie facuta de fiecare operator in parte in timpul elaborarii strategiei proprii de management a namolurilor si in timpul studiilor de fezabilitate.