OS 5.2. Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție
România a trecut în ultimul deceniu prin numeroase situaţii de urgenţă care au generat pierderi de vieţi omeneşti şi pagube importante. În unele situaţii, capacitatea de răspuns la nivel naţional a fost depăşită de gravitatea dezastrelor.
Inundaţiile, alunecările de teren, seceta şi incendiile de pădure sunt principalele riscuri cu frecvenţă crescută de manifestare care au produs pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante. Cutremurele de pământ şi situaţiile de urgenţă asociate acestora, accidentele chimice, nucleare, radiologice sau care implică substanţe periculoase reprezintă riscuri cu frecvenţă redusă de manifestare, dar cu impact major asupra populaţiei şi cu efecte persistente pe durată mare de timp şi care necesită eforturi naţionale excepţionale pentru revenirea la starea de normalitate. Riscurile curente, cu frecvență crescută de manifestare dar având consecințe cumulate însemnate sunt în general uniform repartizate pe teritoriul national, însă au cea mai importantă pondere din punctul de vedere al consumului de resurse umane și materiale și necesită o distribuție echilibrată, precum și posibilități de utilizare diversă (multirisc) a acestora.
Astfel, se poate afirma că nivelul actual de protecţie este necorespunzător în raport cu riscurile identificate la nivelul comunităţilor, conform criteriilor de performanţă stabilite prin lege, impunându-se adoptarea de măsuri urgente pentru îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a entităţilor implicate în gestionarea unor astfel de situaţii.
Principalele deficienţe ale sistemului de intervenţie sunt legate de dotarea insuficientă cu echipamente de intervenţie, dar şi de insuficienţa sau chiar lipsa unor capacităţi de pregătire adaptate specificului multidisciplinar.
Creşterea gradului de conştientizare în legătură cu riscul producerii dezastrelor care să determine o mai bună pregătire a populaţiei şi autorităţilor pentru eventualitatea producerii unor catastrofe va fi un alt obiectiv, măsuri specifice urmând a fi finanţate în acest sens.
România este semnatara Declaraţiei de la Hyogo, asumându-şi cele cinci priorităţi de acţiune în domeniul reducerii riscurilor de dezastre la nivel naţional şi local, şi anume: prioritizarea reducerii riscului de dezastre, cunoaşterea riscurilor, dezvoltarea unei culturi a prevenirii, reducerea riscurilor şi pregătirea pentru intervenţie. În vederea implementării acestora, IGSU a iniţiat demersurile necesare pentru constituirea unei Platforme Naţionale de Reducere a Riscului de Dezastre (PNRRD), organism interinstituţional care să elaboreze strategii, planuri şi programe specifice şi să coordoneze, integreze şi faciliteze eforturile factorilor interesaţi.
Sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă este un sistem caracterizat printr-o responsabilitate distribuită – mai mulţi actori implicaţi, un sistem de coordonare inter-instituţional, organizat pe niveluri sau domenii de competenţă şi care are ca principiu de activare solicitarea de ajutor a de jos în sus, de la nivelul care este depăşit de situaţia de urgenţă, ce afectează o anumită comunitate. IGSU, entitate cu rol integrator al tuturor activităţilor desfăşurate în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă, are rol integrator pentru eforturile depuse de celelalte autorităţi cu responsabilităţi în gestionarea riscurilor conform HG nr. 2288/2004. În acest context, IGSU este o structură care îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alarmare, alertare, coordonare şi conducere operaţională, la nivel naţional şi cu organizare la nivel judeţean. La nivel local, IGSU colaborează cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (municipii, oraşe, commune). În funcţie de tipul de dezastru, IGSU colaborează şi cu alte instituţii.
Tipuri de acţiuni specifice OS 5.2.:
-
Dotarea serviciilor profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă cu tehnică, mijloace şi echipament de intervenţie care să permită reducerea timpului de intervenţie în caz de dezastre, răspunsul în caz de dezastru major, protecţia personalului de intervenţie, creşterea eficienţei răspunsului şi protejarea mediului;
-
Dezvoltarea infrastructurii aferente sistemului de pregătire a personalului din serviciile de urgenţă profesioniste şi voluntare prin dezvoltarea bazelor şi poligoanelor specializate de pregătire în domeniile CBRN, căutarea-salvarea din medii ostile şi asanarea de muniţie;
-
Modernizarea sistemului de comandă a incidentelor şi a sistemelor IT asociate, în vederea asigurării interoperabilităţii structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă;
-
Constituirea şi dotarea unor centre regionale de intervenţie multi-risc în vederea asigurării unui răspuns oportun şi eficient la nivel regional şi completarea şi dotarea centrelor rapide de intervenţie
Întrucât mare parte din echipamentele de intervenţie ale IGSU sunt depăşite (68% din maşini de intervenţie cu o vechime mai mare de 10 ani şi aprox. 60% au o vechime de peste 20 ani), se impune completarea dotării cu tehnică specifică de intervenţie, în baza unor programe de dotare multianuală.Prin POIM se vor continua investiţiile demarate în perioada 2007-2013, prin POR, acestea acoperind doar 7% din nevoile operaţionale. Cu toate acestea, investiţiile în cadrul POIM sunt menite să asigure dotarea corespunzătoare pe baza rezultatelor de proiectare a măsurilor de prevenire și de reducere a riscurilor care decurg din evaluarea riscurilor la nivel național, care vor identifica și cuantifica populației și activităților vulnerabile la cele mai sensibile riscuri (reziduale).
Până la rezultatele evaluării riscurilor la nivel național trebuie să fie disponibile, doar măsurile de sprijin limitate ca răspuns la riscurile pot fi susținute, în urma unei abordări "non-regret" și privilegiind în consecință măsuri cu dimensiune multi-risc, la comun de echipamente sau de formare profesională capacități.
Prin proiecte vor fi dotate cele 45 de unități care acționează în domeniul gestionării situațiilor de urgență în subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (40 inspectorate județene, ISU București și alte 4 centre de pregătire și baze operaționale), Echipamentele moderne, adecvate și specifice și un personal instruit adecvat vor duce la reducerea timpului de intervenție, contribuind la salvarea de vieți și bunuri prin reacție promptă. Investiţiile vor satisface cerinţele aferente modulelor specificate în legislaţia UE în domeniul protecţiei civile (Decizia 1313/2013/UE şi Decizia 2014/277/UE).
Investiţiile vor consta în achiziţionarea de echipamente specifice, atât pentru dezvoltarea unor baze operaţionale regionale pentru a facilita intervenţiile integrate în caz de dezastre naturale sau accidente tehnologice, cât şi pentru îmbunătăţirea dotării bazelor judeţene existente în funcţie de specificul diferitelor zone (expunere la cutremure, inundaţii, alunecări de teren ş.a.). Totodată, se vor moderniza şi dota bazele şi poligoanele specilizate de pregătire în domeniile incidentelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN), căutarea – salvarea de medii ostile vieţii şi asanarea de muniţie. Investițiile se vor face centralizat, de către IGSU, pe tipuri de riscuri și intervenții ce se doresc a fi abordate (inundații, incendii, căutări și salvare, urgențe complexe, de natură tehnologică sau naturale ce apar în medii combinate - acvatic, dărâmături, înălțimi), urmând ca dotarea fiecărei unități să se facă în funcție de necesarul existent la nivelul fiecărei unități.
Grupul ţintă este reprezentat de populaţia României.
Tipul de beneficiar specific OS 5.2. este Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile din subordine, precum şi alte instituţii specializate care pot interveni pentru gestionarea unor situații de urgență specifice (ex. ARSVOM pentru accidentele pe mare și intervenții în caz de poluare), acestea depunând proiectele în parteneriat cu IGSU, ca responsabil la nivel național privind managementul situațiilor de urgență (ca lider sau junior).
În situaţiile în care prin evaluarea naţională a riscurilor vor fi identificate proiecte vizând capacitatea de răspuns a serviciilor voluntare, proiectele vor fi depuse în parteneriat de către IGSU, ca lider de proiect, şi autoritatea locală responsabilă.
|
