Modelarea deciziei monetar-financiare

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu Microeconomie

CUPRINS

1. Teoria comportamentului consumatorului

   Bunurile economice	6
   Utilitatea economica	9
   Maximizarea utilitatii totale - obiectivul consumatorului	14

2. Teoria comportamentului producatorului

   Productia	25
   Randamentele factorilor de productie	31
   Costul productiei	36
   Productia si costurile pe termen lung	44

3. Cererea si oferta de bunuri

   Cererea-concept, factori de influenta	55
   Elasticitatea cererii	64
   Oferta-concept, factori de influenta	74
   Elasticitatea ofertei	80

4. Echilibrul, profitul, concurenta

Echilibrul partial	91
Echilibrul dinamic	98
Echilibrul general	101
Profit-concept, functii	108
Rentabilitatea unei firme	111
Concurenta-concept, functii, concurenta perfecta	118
Concurenta de monopol	124

2. 
   CEREREA SI OFERTA DE BUNURI
   

Cererea – concept, factori de influenta	55
Elasticitatea cererii	64
Oferta – concept, factori de influenta	74
Elasticitatea ofertei	80
Rezumat	85
Teste propuse	85
Bibliografie minimală	89

Obiective in termeni de competente specifice:

La sfârşitul modulului, se va şti:

să se poată explica corect noile concepte; sa se evalueze cererea din cadrul unei firme; sa se inteleaga teoretic si practic componenta fundamentala a marketingului, utila si la alte discipline de profil; sa se previzioneze cererea unui produs; sa utilizeze produse informatice in rezolvarea practica a problemelor abordate in acest capitol; sa evalueze oferta din cadrul unei firme; sa se previzioneze oferta unui produs.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 6 ore

3.1. Cererea – concept, factori de influenta

3.1.1. Aspecte introductive

In prezentul capitol ne propunem sa abordam cererea bunurilor intrucat aceasta reprezinta particularizarea cererii factorilor de productie, dar ori de cate ori ne vom referi la cerere, in mod generic, vom avea in vedere numai cererea de bunui si de servicii de consum.

3.1.2. Definitia cererii

Definiţie

Cererea desemneaza cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care un individ sau un grup de indivizi doreste sa o achizitioneze la pretul curent.



3.1.3. Cerere reala - cerere ireala (insolvabila)

Definiţie

Aceasta definire a cererii impune o distinctie legata de resursele consumatorului, in sensul ca daca acesta dispune de resursele de satisfacere a dorintei de achizitie, este vorba de o cerere reala de bunuri si servicii, in caz contrar, cand individul are dorinta de achizitie, dar aceasta nu este sustinuta de capatitatea de plata, implicit nu poate fi comunicata ofertantilor de bunuri si de servicii, este vorba de o cerere insolvabila sau ireala. De asemenea, se impune notat ca cererea reprezinta comportamentul agentilor economici cumparatori si poate fi abordata la nivel individual sau colectiv, respectiv la nivelul unui grup de cumparatori de pe o piata.

3.1.4. Obtinerea unei functii a cererii

Din abordarea comportamentului economic al consumatorului a rezultat obiectivul acestuia, respectiv maximizarea utilitatii totale in conditiile unei restrictii bugetare In aceasta decizie intervin: pretul bunului respectiv, pretul unui alt bun si venitul nominal al consumatorului. Astfel, daca desemnam p₁ si p₂, preturile celor doua bunuri, V venitul si Q₁ cantitatea solicitata din bunul 1, functia cererii individuale se poate scrie:

Q₁=Q₁(p₁,p₂,V)

Se admite ca, in general, functia cererii pentru un bun este descrescatoare in functie de pretul sau. Pentru a demonstra aceasta afirmatie, sa presupunem ca agentul economic consumator are de ales intre doua bunuri , un bun x si un bun y, cu preturile p_x si p_y, functia de utilitate fiind presupusa de forma U=xy, problema consta in maximizarea funtiei de utilitate in conditiile restrictiei bugetare si poate fi rezolvata precum urmeaza:

U=xy; V=xp_x+yp_y; y=V/p_y-(p_x/p_y)x

U=x(V/p_y-(p_x/p_y)x)=xV/p_y-x²(p_x/p_y) care prin derivare in functie de x va fi:

Pentru ca utilitatea sa fie maxima, trebuie ca derivata sa fie egala cu zero, relatie pe care o rezolvam apoi dupa variabila x:

_ . _

Rezulta astfel,ca pentru un anumit nivel al venitului V, cantitatea din bunul x este o functie descrescatoare de pretul sau p_x.

3.1.5. Graficul unei functii a cererii

Din punct de vedere grafic, aceasta dependenta dintre cantitatea ceruta si pretul sau se rezinta precum in figura nr. 1:

In mod similar se poate obtine si functia cererii bunului y in functie de pretul sau care va avea, de asemenea, aceeasi aliura, adica va fi descrescatoare in functie de pretul sau.

3.1.6. Alti factori de influienta ai cererii

Cererea unui bun depinde si de alti factori, precum preturile altor bunuri, de venitul consumatorului, de conditiile de creditare care vor afecta venitul, gusturile,asteptarile. Preturile altor bunuri inrudite in consum implica anumite detalieri asupra relatiei in care se afla fata de bunul in cauza.

3.1.7. Cererea si bunurile substituibile

Definiţie

Distingem bunuri substituibile, respectiv cele care aduc o utilitate apropiata in consum. De exemplu, cafeaua si ceaiul sau serviciu de transport cu autoturismul personal cu cel public ,untul cu margarina, etc. Este de asteptat, ca urmare a cresterii pretului la unt, cererea la margarina sa creasca.

3.1.8. Cererea si bunurile complementare

Definiţie

O a doua categorie de bunuri care prezinta importanta in studierea cererii o reprezinta asa numitele bunuri complementare, respectiv cele la care satisfactia de pe seama consumului unui bun impune consumul si din alt bun; precum ar fi cererea pentru seviciul de transport cu autoturismul personal si benzina. Daca are loc o crestere a pretului la bunul complementar, in acest caz la benzina, cererea pentru serviciul de transport se va reduce.

3.1.9. Cererea si preferintele consumatorilor

Preferintele, gusturile consumatorilor care reprezinta de asemenea factori de influenta ai cererii se modifica, urmare a aparitiei altor bunuri; moda vestimentara este un exemplu elocvent in acest sens.

Asteptarile consumatorilor referitoare la pret, raritatea bunului, modificari in venit, schimbarile socio-economice influenteaza cererea; astfel, asteptarile legate de pretul bunului actioneaza intr-o perioada cu o inflatie mare in sensul cresterii cererii intrucat sporirea achizitiilor constituie un mod de atenuare a deprecierii monetare.

3.1.10. Cererea si venitul consumatorului

Venitul consumatorului reprezinta un factor cu actiune primordiala asupra cererii pentru un anumit bun, el conditionand insasi transformarea unei dorinte in cerere deoarece, oricat de stringenta ar fi nevoia consumatorului pentru un anumit bun, indiferent cat de mic ar fi pretul, nu se va putea transforma in cerere fara un suport al venitului.

3.1.11. Bunurile normale si inferioare

De regula, cererea unui bun, in conditiile in care influenta ceilalti factori de determinare, este constanta, se modifica in acelasi sens cu modificarea venitului, dar aceasta relatie nu este una exclusivista. Din aceasta legatura cerere – venit, bunurile pot fi grupate in doua categorii:normale si inferioare.

Definiţie

Un bun este considerat normal numai atunci cand cererea pentru consumul sau creste sau descreste pe masura maririi sau micsorarii venitului consumatorului. La randul sau, in functie de ritmul modificarilor, putem clasifica bunurile normale: in bunuri prioritare si de lux;

Definitie

a) bunurile prioritare sunt cele a caror cerere creste mai incet decat cresc veniturile, care mai sunt denumite si bunuri de stricta necesitate;

b) bunurile de lux la care cererea creste din ce in ce mai mult, o data cu cresterea venitului;

Definitie

Bunurile inferioare sunt cele a caror cerere scade pe masura cresterii venitului sau reciproc, a caror cerere creste pe masura scaderii venitului.

Urmare celor prezentate rezulta faptul ca cererea unui bun este influientata de pretul sau, dar si de alti factori care se insumeaza in asa numitele conditii ale cererii.

3.1.12. Modificari in conditiile cererii

Subliniem faptul ca o deplasare pe o functie a cererii unui bun, precum cel generic desemnat cu x , este consecinta unei modificari a pretului bunului x in conditiile in care toti ceilalti factori de influienta sunt considerati constanti. Atunci cand are loc o modificare, in ceilalti factori de influienta ai cererii se realizeaza o deplasare a curbei cererii, fie spre stanga ceea ce inseamna o contractie, fie spre deapta ceea ce inseamna o extindere a cererii .A se vedea in acest sens modificarile curbei cererii din figura nr .2.

3.1. 13. Concluzii referitoare la dependenta dintre cerere si pretul bunului

Am prezentat faptul ca, de regula, intre cererea unui bun si pretul sau exista o relatie inversa. Aceasta este o asertiune care nu are caracter de generalitate, ea fiind valabila numai in cazul bunurilor asa numite normale. Exista insa si anumite bunuri care se abat de la aceasta legitate. Astfel, sa ne imaginam o crestere a tututor preturilor de pe piata si alegem spre exemplificare untul si margarina. Ca urmare a cresterii pretului la unt, o parte din consumatori nu-si mai permit sa achizitioneze acest bun, urmare a venitului lor limitat, dar pentru a subzista trebuie sa se hraneasca si, implicit, isi vor indrepta consumul catre margarina, bunul considerat inferior. Ca urmare a acestui comportament al consumatorului se inregisteaza o situatie in care, desi pretul acestui bun inferior a crescut, cererea sa creasca de asemenea. In mod generic, aceste bunuri care nu respecta legitatea generala a cererii sunt denumite bunuri inferioare ,sau bunuri Giffen.

3.1.14. Cererea de piata - cererea individuala

Definiţie

Pana in prezent, prin cerere am avut in vedere cererea unui individ, dar pentru a analiza modul de actiune al pietei se impune determinarea cererii de piata care reprezinta suma tuturor cererilor individuale pentru un anumit bun sau serviciu.

Astfel, daca cererile individuale pentru inghetata exprimate in grame pe saptamana a cinci consumatori ar fi exprimate conform tabelului urmator, cererile individuale si de piata se vor prezenta precum in figura nr. 3:



Tabel nr.1

	Cererea pentru inghetata pe saptamana in grame
			Indivizii
Pretul	Florin	Viorica	Dan		Rose-Marie	Rafael	Cantitatea cumparata intr-o saptamana
0	95	150	300		75	100	720
1	84	145	275		65	92	661
2	75	130	250		60	85	600
3	66	125	225		55	76	547
4	55	115	200		50	66	486
5	50	100	175		45	55	425
6	45	95	125		40	48	353
7	40	85	100		38	37	300
8	35	75	75		35	29	249
9	30	60	50		25	11	176
10	25	40	25		10	4	104