Modulul 1: Arhitectura generală a unui calculatorul dupa von Neumann

Internet Explorer - lansează utilitarul Internet Explorer • Recycle Bin - coşul de gunoi, în care pot fi păstrate fişierele nedorite/ şterse;

My Briefcase - pentru actualizarea copiilor (între două calculatoare).

MODULUL 3: Tehnicile de bază în utilizarea aplicației Word

În prezentarea care urmeazã se vor discuta principalele proprietãti si metode aplicabile componentelor care constituie un document Word. Se va urmãri structura ierarhizatã inclusã în sectiunea precedentã.  


3.1. Document

Notiunea de document, utilizatã în Word, corespunde notiunii curente, din lumea realã, a unui document tipãrit. Deosebirea importantã este aceea cã un document tipãrit (carte, brosurã, raport etc.) se poate obtine din mai multe documente Word. Operatiunile efectuate asupra unui document sunt:

–        crearea unui document nou,

–        deschiderea unui document existent,

–        salvarea unui document,

–        salvarea cu un nume nou a unui document.

Crearea unui document nou

Orice nou document creat de Word are la bazã un model. Acest model este referit în continuare drept sablon sau template (dupã denumirea englezeascã). Sablonul unui document (discutia completã este mult mai complexã si va fi fãcutã separat) contine informatii legate de formatul documentului, stilurile predefinite etc

Un sablon este memorat de mediul Word ca un fisier cu extensia .dot si care se gãseste, în mod uzual, în folderul "…\Microsoft Office\Templates". Între sabloanele predefinite se gãseste sablonul Normal, care, în lipsa altei precizãri, este luat în mod implicit ca model al unui document nou.

Existã trei procedee uzuale prin care utilizatorul poate sã obtinã un document nou:

• 
  La pornirea aplicatiei Word, este disponibil un document gol, denumit standard Document1, creat pe baza sablonului Normal. Acest document poate fi utilizat pentru formarea textului dorit si salvat cu un nume propriu (vezi salvarea unui document).
  
• 
  Actionarea uneltei New, cu imaginea , produce un nou document dupã sablonul Normal.
  
• 
  Comanda New, din meniul File, deschide dialogul New care permite selectarea unui sablon dupã modelul cãruia se va porni un nou document. În dialogul afisat va selecta fisa categoriei de document dorit si, din fisa respectivã, se va alege formatul adecvat.
  

Deschiderea unui document existent

Necesarã atunci când se continuã lucrul la un document creat anterior sau atunci când un document nou este obtinut prin modificarea unuia deja existent, deschiderea unui document se efectueazã prin

• 
  actionarea uneltei Open, cu imaginea  , sau
  
• 
  comanda Open, din meniul File.
  

În ambele cazuri se afiseazã dialogul Open prin care se poate selecta un fisier de pe mediile de memorare proprii sau de pe retea. În utilizarea acestui dialog se poate naviga manual în arborele de directoare, sau se poate efectua o cãutare dupã criterii diverse: timp, denumire, tip de document etc. Terminarea dialogului cu acceptarea unui fisier produce afisarea fisierului în mediul Word, documentul respectiv devenind activ.

În cazul documentelor cu alt format se va initia un proces de conversie la formatul Word.

Pot exista mai multe documente deschise simultan. Pentru a naviga între aceste documente se utilizeazã meniul Window si se selecteazã documentul dorit din lista afisatã în partea de jos a meniului.
Salvarea unui document

Prin salvarea unui document se întelege memorarea acestuia pe un suport reutilizabil (dischetã, disc). Procesul presupune cã documentul are o denumire acceptatã de utilizator, denumire folositã la identificarea ulterioarã a documentului.

Pentru a salva un document:

• 
  se actioneazã unealta Save, cu imaginea  , sau
  
• 
  se executã comanda Save din meniul File.
  

În cadrul operatiunii de salvare a unui fisier sunt considerate si optiuni fixate în dialogul initiat prin comanda Options din meniul Tools. Fisa Save din dialog permite alegeri multiple dintre care mentionãm douã importante:

• 
  Always create backup copy, care, dacã este marcatã, produce copii de sigurantã pentru versiunea anterioarã;
  
• 
  Save AutoRecover info every … minutes, care permite stabilirea intervalului de timp la care se efectueazã în mod automat câte o salvare. În cazuri extreme, de oprire a curentului electric sau de oprire accidentalã a calculatorului, documentul este reluat în mod automat la pornirea aplicatiei Word.
  

Salvarea unui document cu un nume nou

S-a vãzut cã un document nou creat are o denumire standard. Pentru identificare, este recomandabil ca documentul sã poarte o denumire sugestivã. Aceastã denumire se atribuie la prima salvare. În acel moment se creeazã un fisier cu numele documentului. În cazul redenumirii documentului, pe disc se va pãstra si fisierul cu numele atribuit initial.

Salvarea cu nume se realizeazã prin

• 
  comanda Save As din meniul File.
  

Aceeasi comandã este executatã, în mod automat, dacã un document nou este salvat (prin Save) pentru prima datã.

Comanda initiazã dialogul Save în care se va alege un tip corect de document în lista derulantã Save as type si se va completa numele dorit pentru document în zona text File name. De asemenea se va urmãri ca folderul în care se efectueazã salvarea sã fie corect selectat.

3.2. Ferestre

Într-o aplicatie Word se pot deschide, simultan, un numãr oarecare de documente, fiecare având o fereastrã proprie de afisare. Pentru fiecare document se pot deschide simultan mai multe ferestre de vizualizare/editare.

Dintre aceste ferestre doar una este fereastra activã în care se pot efectua editãri ale documentului afisat. Fereastra activã se stabileste

• 
  în mod automat la deschiderea unui nou document, care devine activ, sau
  
• 
  în mod manual din meniul Window în care se selecteazã denumirea documentului care se doreste activat.
  

O fereastrã nouã suplimentarã pentru un document deschis se realizeazã prin activarea documentului si comanda New Window din meniul Window. În lista inferioarã din acest meniu, ferestrele care apartin aceluiasi document sunt identificate prin numere atasate la coada numelui de document. Închiderea unei asemenea ferestre se poate realiza prin shortcut-ul CTRL+W sau prin închiderea ferestrei dupã procedura uzualã a mediului Windows. Este de remarcat cã executarea comenzii Close din meniul File închide întreg documentul (cu toate ferestrele lui).

Divizarea unei ferestre se poate efectua prin comanda Split din meniul Window, caz în care apare o barã orizontalã atasatã de mouse si care se fixeazã în pozitia doritã. Fiecare din geamurile ferestrei are bare de defilare separate, se pot vedea pãrti diferite din document, se pot transfera informatii între ele etc. Eliminarea divizãrii se face prin comanda Remove Split, care apare în meniul Window doar dacã fereastra este divizatã.

Divizarea poate fi efectuatã si utilizând caseta de divizare situatã pe bara de scrol vertical, la extremitatea superioarã. Agãtarea cu mouse-ul (care se schimbã în douã linii paralele orizontale) si tragerea în fereastrã realizeazã divizarea. Anularea se produce dacã linia de divizare este agãtatã de mouse si trasã în afara ferestrei.

Prin comanda Arrange All din meniul Window se realizeazã vizualizarea simultanã, prin împãrtirea ecranului, a tuturor ferestrelor deschise în aplicatie.

3.3. Secțiuni

O sectiune a unui document se remarcã prin aceea cã are optiuni proprii de formatare a paginii: dimensiune, numãr de coloane, numerotare, anteturi si picioare de paginã. Se va forma o nouã sectiune de fiecare datã când se modificã una dintre aceste optiuni.

Definirea unei secțiuni

Comanda Break din meniul Insert afiseazã un dialog de definire a salturilor în document. În acest dialog existã grupul de butoane radio Section breaks prin care se poate selecta un salt de sectiune de tip:

• 
  Next page, urmãtoarea sectiune începe pe o paginã nouã;
  
• 
  Continuous, urmãtoarea sectiune începe pe aceeasi paginã cu cea precedentã;
  
• 
  Even page, urmãtoarea sectiune începe pe prima paginã cu numãr par care urmeazã;
  
• 
  Odd page, urmãtoarea sectiune începe pe prima paginã cu numãr impar care urmeazã.
  

Prin inserarea unui salt de sectiune se terminã sectiunea precedentã si se începe urmãtoarea sectiune.

Marca de salt de sectiune contine toatã informatia atasatã sectiunii pe care o încheie. Stergerea ei înseamnã eliminarea acestei informatii si, drept urmare, sectiunea preia formatul sectiunii urmãtoare (cea care are atasatã urmãtoarea marcã de salt de sectiune, adicã urmãtorul format specific de sectiune).

Stabilirea dimensiunilor si marginilor foii de hârtie

Caracteristic pentru un program de procesare a textului, Microsoft Word realizeazã automat aranjarea textului atât între marginile foii de hârtie, cât si în ceea ce priveste împãrtirea textului între pagini — paginarea. Orice nou document este considerat cu dimensiuni si margini predefinite în sablonul documentului.

Informatia privind mãrimea foii de hârtie si marginile ei este un atribut al sectiunii. Diferite sectiuni pot sã aibã dimensiuni diferite ale hârtiei, orientare diferitã, margini diferite.

Comanda principalã este Page Setup din meniul File. Dialogul Page Setup initiat are controalele grupate în patru fise:

• 
  Margins – fixeazã dimensiunea marginilor (distantele de la text la limitele foii de hârtie).
  
• 
  Paper Size – fixeazã dimensiunea foii de hârtie si orientarea.
  
• 
  Paper Source – stabileste locul de aprovizionare a imprimantei cu hârtie.
  
• 
  Layout – stabileste structura generalã a sectiunii (anteturi si picioare de paginã, alinieri verticale).
  

În toate aceste fise existã lista derulantã Apply To, reprezentatã desfãsurat în figura alãturatã, în care se poate selecta domeniul de valabilitate a valorilor fixate:

• 
  This section – sectiunii curente. Atributele celorlalte sectiuni nu se modificã. În cazul unui document cu o singurã sectiune, optiunea nu este prezentã.
  
• 
  This point forward – din punctul curent pânã la sfârsitul documentului. Aceastã optiune implicã frecvent inserarea automatã a unui salt de sectiune (pentru a putea pãstra formatul textului precedent).
  
• 
  Whole document – atributele fixate sunt date întregului document, ceea ce revine la formatarea identicã a tuturor sectiunilor.
  
• 
  Butonul Default…, din partea inferioarã a fiselor permite fixarea configuratiei drept valoare implicitã (valabilã pentru toate documentele noi deschise dupã template-ul Normal).
  

3.4. Margini

Continutul fisei Margins depinde de starea boxei de control Mirror margins:

• 
  neselectatã, paginile sectiunii au aceeasi dispozitie a marginilor. Este situatia caracteristicã tipãririi pe o singurã fatã a hârtiei.
  
• 
  selectatã, paginile sectiunii au o dispozitie simetricã a marginilor, foaia din dreapta fiind oglinda foii din stânga, astfel încât la tipãrirea fatã-verso textul de pe o fatã sã se suprapunã cu textul de pe fata adversã.
  

În cazul a) se vor defini marginile Top (de sus), Bottom (de jos), Left (din stânga), Right (din dreapta).

În cazul b) se vor defini marginile Top (de sus), Bottom (de jos), Inside (dinãuntru, de la cotor), Outside (din afarã, exterioarã).

În ambele situatii se defineste pozitia antetului în Header, pozitia piciorului de paginã în Footer iar spatiul suplimentar necesar legãrii foilor tipãrite în Gutter.

Foaia de hârtie

Dimensiunile foii de hârtie se stabilesc în fisa Paper Size. Se poate alege o dimensiune predefinitã, recunoscutã de diferite standarde (cum ar fi Letter sau A4), în lista derulantã Paper Size. Dimensiunile tipului selectat sunt afisate în zonele text Width (lãtimea) si Height (înãltimea).

Modificarea arbitrarã a dimensiunilor din cele douã zone se traduce în selectarea tipului generic Custom Size (dimensiune utilizator).

În grupul Orientation se fixeazã orientarea foii: Portrait – orientarea uzualã (dimensiunea mai micã, lãtimea, este pe orizontalã); Landscape – orientarea inversã pozitiei Portrait (foaia de hârtie este culcată).

Alinierea verticalã a textului

În fișa Layout, lista derulantã Vertical alignment permite selectarea modului de aliniere verticalã a textului pe paginile sectiunilor din domeniul fixat: Top – textul este aliniat la marginea de sus, Center – textul este centrat pe verticalã, Justified – textul "umple" pe cât posibil întreg spatiul dintre marginile de sus si de jos ale hârtiei. În mod implicit este utilizatã alinierea Top, ceea ce poate produce diferente între pagini consecutive, datoritã modului diferit de aranjare pe paginã a paragrafelor.

Alimentarea cu hârtie a imprimantei

Se poate, în principal, stabili o sursã diferitã de alimentare cu hârtie pentru prima paginã (First page) în opozitie cu celelalte pagini (Other pages). Aceastã configurare este utilã atunci când prima paginã a sectiunii se imprimã pe o foaie coloratã diferit etc.

Optiunile sunt influentate de tipul de imprimantã selectat.
3.5. Anteturi și subsoluri de pagini

Structura de anteturi si picioare de paginã a sectiunii este fixatã în fisa Layout a dialogului Page Setup. În mod implicit se considerã cã toate paginile dintr-o sectiune au aceeasi structurã. Prin selectarea corespunzãtoare a optiunilor din dialog, vizibile în figura alãturatã, se pot stabili

• 
  Different odd and even – anteturi si picioare de paginã diferite pentru paginile pare si cele impare ale sectiunilor din domeniul ales (vezi Apply to)
  
• 
  Different first page – prima paginã a sectiunilor, din domeniul ales, are un antet si un picior de paginã distinct de celelalte.
  

Optiunile pot fi alese independent una de alta, astfel încât pot fi optinute patru configuratii diferite.

Atunci când, începând cu o paginã se doreste un antet, sau un picior de paginã diferit, se va defini o nouã sectiune inserând un salt de sectiune.

Pentru procesarea efectivã a antetelor si picioarelor de paginã se va studia sectiunea dedicatã acestui subiect.
3.6. Paragrafe

Un paragraf este o portiune de text cuprinsã între douã retururi de car consecutive (textul introdus între douã apãsãri succesive ale tastei ENTER).

Un paragraf are atribute distincte privind spatierea pe verticalã (în raport cu paragrafele vecine), spatierea pe orizontalã (între margini), relatia cu celelalte paragrafe, alinierea liniilor, spatierea liniilor din paragraf. Fiecare paragraf poate avea un sistem propriu de tab-uri (puncte de oprire a punctului de insertie la apãsarea tastei TAB). Unui paragraf i se poate atasa de asemenea chenarul si motivul grafic de fundal.

Orice paragraf are atasat un stil care contine toate atributele de formatare. În mod implicit, orice nou paragraf copie formatul paragrafului precedent. Microsoft Word poate fi configurat încât sã-si defineascã stiluri pe baza formatelor frecvente în document. Pentru o discutie mai completã se va studia sectiunea dedicatã stilurilor.

Toatã formatarea unui paragraf este atasatã mãrcii de sfârsit de paragraf (similar modului în care formatarea unei sectiuni este atasatã saltului final de sectiune). Marca de sfârsit de paragraf este vizibilã dacã se afiseazã caracterele netipãribile (de exemplu prin utilizarea uneltei Show/Hide cu imaginea   ¶   ). Stergerea acestui simbol, realizatã din tastaturã prin plasarea la începutul paragrafului urmãtor si actionarea tastei Backspace (←), duce la pierderea formatului curent si preluarea formatului paragrafului urmãtor (care are urmãtoarea marcã de sfârsit de paragraf).

Toate aceste atribute sunt din categoria atributelor de format si sunt gestionate de comenzi care apartin meniului Format: Paragraphs, Bullets and Numbering, Borders and Shading, Tabs, Drop Cap.

Formatarea paragrafului

Formatarea unui paragraf necesitã selectarea lui prealabilã. Acest fapt se realizeazã dacã punctul de insertie este în paragraful dorit. Pentru a formata simultan mai multe paragrafe trebuie ca selectia sã continã cel putin un caracter din fiecare paragraf tintit. Selectarea multiplã se realizeazã prin

–        tragerea mouse-ului (cu butonul stânga apãsat) peste paragrafe, sau

–        se actioneazã CTRL+SHIFT si, simultan, se apasã tasta Down (↓) pânã se selecteazã toate paragrafele.

Pentru a vizualiza formatul unui paragraf (si nu numai) se utilizeazã comanda What's This, cu tasta directã SHIFT+F1, din meniul Help. Pointerul mouse-ului se schimbã prin atasarea unui semn de întrebare. Prin click pe orice obiect/paragraf/caracter se obtine o casetã cu informatii privind formatul curent al obiectului indicat. Se terminã starea de informare prin apãsarea tastei ESC.

Deplasarea liniilor unui paragraf

Prin deplasarea liniilor unui paragraf se realizeazã diferentierea vizualã de paragrafele alãturate. Sunt posibile mai multe tipuri de deplasãri: din stânga (paragraful începe mai la dreapta), din dreapta (paragraful se terminã mai spre stânga), deplasarea primei linii (spre interior sau spre exterior, este tipul cel mai des întâlnit). Vom utiliza pentru deplasare si termenul englezesc – indent.

Stabilirea tipului si a distantei de deplasare este controlatã de dialogul Paragraph, initiat prin comanda Paragraph din meniul Format. Grupul de optiuni pentru deplasare se aflã în fisa Indents and Spacing si este reprodus în imaginea urmã­toare. În zonele text Left si Right se înscriu valorile dimensiunilor de  deplasare a paragrafului din stânga si, respectiv, din dreapta.

În lista derulantã Special se stabileste tipul de deplasare a primei linii: (none) – prima linie nu este deplasatã fatã de celelalte linii, First line – prima linie este deplasatã spre dreapta cu valoarea înscrisã în zona By, Hanging –liniile paragrafului, cu exceptia primei, sunt deplasate spre dreapta cu valoarea înscrisã în zona By.

Este de amintit cã în zona Preview se poate urmãri efectul unei alegeri asupra paragrafului.

Alegerea unei deplasãri pentru paragraf trebuie judecatã în legãturã cu spatiile dintre paragrafe, prin care se pot, de asemenea, diferentia paragrafele între ele.

 

Alinierea liniilor unui paragraf

Importantã prin efectul produs asupra cititorului, tipul de aliniere a liniilor unui paragraf se va alege în functie de lãtimea coloanei (foii), de densitatea cuvintelor etc. Sunt posibile, în Word, trei tipuri de alinieri: stânga – liniile sunt aliniate la stânga, partea dreaptã este neregulatã, dreapta – liniile sunt aliniate la dreapta, partea stângã este neregulatã, centratã – fiecare linie este centratã pe lungimea disponibilã a unui rând de text, completã – liniile sunt aliniate atât la stânga cât si la dreapta.

Controlul alinierii este pe aceeasi fisã ca si deplasarea paragrafelor si se alege în lista derulantã Alignment. Optiunile sunt: Left – stânga, Centered – centratã, Right – dreapta, Justified – completã.

Pentru controlul deplasãrilor unui paragraf se pot utiliza si cursoarele existente pe rigla orizontalã. Fiecare cursor poate fi agãtat cu mouse-ul si tras pe riglã pânã în pozitia doritã. Paragraful activ (selectat) se va conforma pozitiei cursoarelor. Semnificatia lor este explicatã în figura urmãtoare.

Spatierea liniilor într-un paragraf

Prin interlinie se întelege distanta dintre douã linii de bazã succesive. Este obtinutã, în mod implicit, prin adãugarea la mãrimea fontului maxim a distantei dintre rândurile de text (de regulã 2 puncte). Astfel, un font de 10pt produce o interlinie de 12pt. În general, dacã pe o linie trebuie sã se înscrie caractere de un font mai mare, atunci interlinia se ajusteazã dupã aceste caractere.

Mãrimea interliniei este fixatã în lista derulantã Line spacing, arãtatã în întregime în figura alãturatã.

• 
  Single – stabilirea interliniei în mod automat (font+2pt).
  
• 
  1.5 lines – interlinia este de o linie si jumãtate
  
• 
  Double – interlinia este de douã linii
  
• 
  At least – interlinia are cel putin numãrul de puncte înscrise în zona At.
  
• 
  Exactly – interlinia are exact numãrul de puncte înscrise în zona At. Caracterele mai mari se suprapun pe rândurile vecine.
  
• 
  Multiple – interlinia este egalã cu atâtea linii câte sunt înscrise în zona At (2 înseamnã Double etc.).
  

Spațierea paragrafelor

Utilizatã în special la paragrafele formate din titluri ale documentului, spatierea paragrafului de paragrafele alãturate se realizeazã prin fixarea spatiului liber

• 
  din față paragrafului în zona Before,
  

• 
  de după paragraf  în zona After.
  

În zona de vizualizare se poate urmãri efectul actiunii.
Controlul înlănțuirii paragrafelor

Problemele discutate aici se referă la următoarle aspecte:

• 
  modul cum se împarte un paragraf  dacã saltul de paginã este în interiorul paragrafului,
  
• 
  cum se pot pãstra legate, pe aceeasi paginã, liniile unui paragraf,
  
• 
  cum se poate insera un salt de paginã în mod automat etc.
  

Parametrii de înlãntuire sunt controlati de fisa Line and Page Breaks din dialogul Paragraph, initiat de comanda Paragraph din meniul Format. În figura alãturatã este prezentat grupul Pagination al acestor parametri.

• 
  Widow/Orphan control – marcarea boxei produce controlul vãduvelor si a orfanilor. Prin vãduvã se întelege un rând trecut singur pe pagina urmãtoare, prin orfan se întelege un rând lãsat singur pe pagina anterioarã. Un paragraf care are marcat acest atribut se va despãrti între pagini doar dacã pe fiecare dintre cele douã pagini sunt cel putin douã rânduri (linii).
  

• 
  Keep lines together – marcarea acestui control interzice ruperea paragrafului între pagini. Liniile paragrafului vor fi pãstrate pe aceeasi paginã.
  
• 
  Keep with next – marcarea acestei boxe de control este uzualã la paragrafele titluri si produce pãstrarea pe o aceeasi paginã a paragrafului cu acest atribut si a paragrafului urmãtor.
  
• 
  Page break before – este selectatã atunci când paragraful respectiv trebuie sã aparã la începutul unei pagini. Optiunea este uzualã pentru titlurile de nivel înalt ale unei lucrãri.