Modulul 1: Arhitectura generală a unui calculatorul dupa von Neumann
Yüklə 486,77 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Utilizarea comenzii Tabs
- Utilizarea uneltelor Bullets
- Utilizarea comenzii Bullets and Numbering
- 4.1. Prelucrarea foilor de calcul automate cu MS Excel
- Fereastra aplicației Excel
- Operatii cu mape de lucru
- Operatii cu foi de lucru
| 3.7. Chenare, umbre și texturi
Notiunile si procedurile acestei sectiuni nu sunt specifice lucrului cu paragrafe, desi aici se aplicã cel mai mult. În Mocrosoft Word se pot atasa chenare, umbriri si fundaluri cu diferite texturi de multiple obiecte: paragrafe, celule de tabel, imagini etc. În cele ce urmeazã, desi discutia este dedicatã lucrului cu paragrafe, sunt prezentate si proceduri legate de alte obiecte Word.
Pentru a încadra un obiect, acesta trebuie mai întâi selectat. Selectarea mai multor paragrafe poate produce si încadrarea globalã (exterioarã) a întregului grup (deci un efect deosebit de tratarea secventialã a paragrafelor). O La încadrarea unui paragraf, chenarul cuprinde întreaga zonã dintre deplasãrile stânga si dreapta. Prin urmare, dacã se doreste ca, pentru un text mai scurt, chenarul sã fie limitat la text, trebuie sã se modifice deplasãrile laterale ale liniilor paragrafului. Comanda principalã este Borders and Shading din meniul Format. Se initiazã dialogul complex Borders and Shading, care cuprinde în cele trei fise ale sale controalele necesare fixãrii bordurilor si umbririlor. FisaBorder se referã la stabilirea chenarelor, Page Border se referã la chenarul întregii pagini, Shading se referã la umplerea fundalului cu o culoare completatã eventual cu o texturã. În fiecare dintre fise existã o listã derulantãApply To care se va pozitiona pe obiectul dorit (paragraf, celulã, paginile întregului document etc), elementele listei sunt specifice fisei active si obiectului selectat. Pentru a încadra o selectie cu ajutorul controalelor din fisa Borders:
Stabilirea unui chenar pentru paginã se realizeazã cu ajutorul controalelor din fisa Page Border. În plus fatã de fisa Border apare lista derulantã Art prin care se poate selecta un motiv grafic de trasare a chenarului. Dialogul Options este mai complex, lista Apply To are mai multe intrãri, dar informatiile cerute sunt suficient de intuitive pentru a nu necesita explicatii suplimentare. Anularea unui chenar existent se face prin selectarea obiectului respectiv si alegerea optiunii Setting = None. Umbriri Prin fisa Shading se stabileste culoare de fond în grupul Fil. Selectarea culorii se face prin click pe pãtratul culorii dorite. În grupul Patterns se stabileste o texturã plasatã peste culoarea de fond. În acest mod se pot crea culori compuse. În lista derulantã Style se alege tipul de hasurare iar în lista Color se alege culoarea modelului. Rezultatul este vizibil în zona Preview. Renuntarea la fundalul creat pentru un paragraf se efectueazã prin reformatarea cu utilizarea optiunilor Fil = None, Style = Clear.
Prin apãsarea tastei TAB, similar masinii de scris, punctul de insertie se poate pozitiona în locuri definite implicit sau explicit. O astfel de pozitie este numitã în continuare oprire de tab (tab stop). Totalitatea opririlor de tab este specificã paragrafului selectat în momentul definirii opririlor. În mod implicit (si în lipsa stabilirilor explicite) sunt definite opriri de tab la fiecare 0.5", de la stânga la dreapta. Orice fixare de cãtre utilizator a unei pozitii de tab anuleazã pozitiile implicite din stânga, dar le lasã pe cele implicite din dreapta.
La o pozitie de oprire se poate fixa si modul de aliniere a textului din acel punct precum si caracterele lider, adicã modul cum se completeazã spatiul gol lãsat prin saltul punctului de insertie. Existã mai multe tipuri de aliniere, reprezentate prin Opririle de tab stabilite explicit sunt vizibile pe rigla orizontalã, drept cursoare indicate de tipul de aliniere. Aceste cursoare pot fi agãtate cu mouse-ul si repozitionate pe riglã. Eliminarea unei opriri de tab se poate efectua prin tragerea cursorului respectiv în afara riglei. Utilizarea comenzii Tabs Comanda Tabs din meniul Format deschide dialogul sinonim prin care se pot stabili pozitiile de oprire, alinierea si caracterul lider. Acelasi dialog este afisat si dacã se executã dublu click pe o oprire de tab existentã pe riglã. L
Modificarea atributelor unei opriri se efectueazã prin selectarea ei în lista tuturor opririlor, efectuarea modificãrilor si actionarea butonului Set. Pentru a elimina o pozitie de oprire se selecteazã respectiva oprire în lista tuturor opririlor si se actioneazã apoi butonul Clear. Prin actionarea butonului Clear All se eliminã toate opririle de tab definite în mod explicit. În zona text Default tab stops se poate trece distanta utilizatã la definirea pozitiilor de oprire implicite. 3.8. Liste Microsoft Word poate gestiona trei tipuri de liste: numerotate, nenumerotate (cu buline), ierarhizate. O intrare într-o listã este un paragraf cu o formatare predefinitã de sistem (se poate modifica prin transformãri de stiluri). Se poate astfel vorbi despre numerotarea paragrafelor. O listã numerotatã este identificatã prin simboluri ordonate (numere arabe, romane sau litere. Poate fi numitã si listã ordonatã. O listã nenumerotatã, sau cu buline, sau neordonatã, este identificatã prin simboluri grafice, aceleasi pentru toate elementele de pe un acelasi nivel. Lista ierarhizatã se deosebeste de cele precedente prin aceea cã intrãrile ei sunt grupate pe nivele. În cadrul unui nivel, intrãrile pot fi numerotate sau nenumerotate, diferitele nivele diferentiindu-se prin indentãrile si simbolurile utilizate. Mediul Word gestioneazã listele în sensul cã pãstreazã secventa de numerotare atât la adãugarea unei intrãri cât si la eliminarea unei intrãri din listã. Utilizarea uneltelor Bullets  si Numbering 
Pentru a initia o listã numerotatã se utilizeazã unealta Numbering, iar pentru o listã cu buline unealta Bullets (identificate prin imaginile din titlul sectiunii). Toate paragrafele formate pânã la un nou click pe unealtã devin intrãri succesive în listã. Pentru a termina lista se dezactiveazã unealta utilizatã. Pentru a transforma în listã o serie de paragrafe deja scrise, se vor selecta si apoi se utilizeazã unealta Bullets sau Numbering (dupã dorintã). Plasarea pe o intrare într-o listã se reflectã în pozitia activatã a uneltei respective. Dezactivarea uneltei produce întreruperea listei pentru paragraful respectiv. Utilizarea comenzii Bullets and Numbering C Pe fișa Bulleted se alege tipul de puncte de listã iar actionarea butonului de personalizare, Customize, initiazã dialogul Customize Bulleted List, din care este reprezentatã în figurã doar zona de optiuni.
Pe fisa Outline Numbered se pot fixa optiunile pentru crearea unei liste ierarhizate. Se alege forma de numerotare doritã si se specificã, similar unei liste numerotate, dacã lista continuã sau nu o listã anterioarã. Pentru modificarea aspectului listei se actioneazã butonul Customize. Dialogul Customize Outline Numbered List are principalele optiuni arãtate în figura alãturatã:
Existã si zonele de fixare a pozitiilor, identice dialoguluiCustomize Numbered List, precum si un buton More, care permite selectãri de atribute avansate. În formarea si editarea unei liste ierarhizate este necesar ca anumite paragrafe sã fie avansate pe nivele mai mici sau sã fie retrogradate pe nivele mai mari. Acest lucru se realizeazã prin uneltele
Este de mentionat cã uneltele precedente pot fi utilizate si pentru paragrafe care nu sunt în liste, efectul fiind acela al cresterii sau descresterii deplasãrii din stânga. MODULUL 4: Tehnicile de bază în utilizarea aplicației Excel Lansarea în execuţie se realizează astfel: Start → Toate Programele → Microsoft Excel (Start→ All Programs → Microsoft Excel.) După lansarea în execuţie a programului, pe ecran apare fereastra Excel, prezentată în figura următoare. Lucrarea creată în Excel se numeşte Registru (Book, Workbook). Fiecare registru conţine un anumit număr de foi de calcul (Sheet, Worksheet) şi foi cu diagrame (Chart). Interfaţa Excel conţine elemente cunoscute din alte aplicaţii Office (bara de titlu, bara de meniu, bare de instrumente, bara de stare, panoul de activitate, şi barele de defilare), precum şi elemente specifice (zona de lucru, caseta nume, bara de formule). Zona de lucru este constituită din foaia de calcul curentă. Aceasta este împărţită în coloane şi linii (rânduri). Coloanele sunt numerotate alfabetic de la A la IV, iar rândurile, numeric, de la 1 la 65536. Intersecţia dintre un rând şi o coloană se numeşte celulă (cell). Fiecare celulă are o adresă formată din literele coloanei urmată de numărul rândului, la intersecţia cărora se află. Casetă Nume (Name Box), situată pe bara de formule, sub barele de instrumente în partea stângă, afişează adresa celulei curente şi permite deplasarea rapidă la o anumită celulă a cărei adresă se tastează în casetă. 4.1. Prelucrarea foilor de calcul automate cu MS Excel
Realizat de celebra firma de produse program Microsoft si integrat în grupul de produse destinate biroticii Microsoft Office, Excel este cel mai raspândit si mai eficient sistem de calcul tabelar. El permite:
Compatibilitatea sa cu celelalte programe utilitare de prelucrare a documentelor, bazelor de date (si chiar cu un mediu de programare) face accesibile si câteva tehnici de lucru mai avansate, cum ar fi:
Excel are directii de utilizare foarte variate:
În continuare, vom considera ca referinta versiunea 7 sistemului Excel continuta în pachetul Microsoft Office '97. Fereastra aplicației Excel La intrarea în sistemul Excel, pe ecran apare fereastra din figura nr.1, ale carei principale elemente sunt:
Figura nr.1 - Elementele ferestrei Excel Descrierea facilitatilor sistemului Excel se va structura pe urmatoarele teme: documente Excel, celule si domenii, inclusiv facilitatile de editare si formatare, operatii specifice bazelor de date, reprezentari grafice si facilitati avansate.
Pentru a numi un document Excel, cuvântul englez "workbook" s-a tradus în mai multe variante: mapa de lucru, dosar, registru. Vom folosi în continuare denumirea de mapa de lucru. Aceasta poate contine mai multe foi de lucru (în engleza, worksheet), care au forma unor tabele. Documentele Excel se folosesc pentru memorarea si prelucrarea datelor. O mapa contine implicit 3 foi de lucru, dar acest numar se poate schimba. Numele foilor apare în partea de jos a ecranului; initial, acestea sunt Sheet1, ...., Sheet3 (a se vedea figura nr.1) dar se pot schimba. În mod obisnuit, foile dintr-o mapa au caracteristici comune si nume sugestive. Principalele tipuri de foi ale unui document Excel sunt: foi de lucru, care contin date si calcule, eventual grafice si foi pentru diagrame (reprezentari grafice ale datelor). Foile mai pot contine module Visual Basic, ferestre de dialog si macro-comenzi (provenite din Excel 4.0). Un document Excel este memorat într-un fisier care are extensia .XLS. Alte tipuri de fisiere folosite de catre sistemul Excel au extensiile: .XLT-sabloane, .XLA - macro-uri auxiliare, .XLB - bare de instrumente definite de utilizator, .XLG formate pentru diagrame definite de utilizator. Sabloanele Excel se utilizeaza similar cu cele Word, dar au ca obiectiv principal realizarea unor calcule specifice (în acest sens, se ofera câteva sabloane predefinite dedicate sferei afacerilor pentru firmele mici).
Principalele operatii cu mape în Excel se realizeaza prin intermediul optiunilor meniului File (a se vedea figura nr.2) si sunt urmatoarele:
Se observa ca aceste comenzi sunt analoage cu cele din majoritatea produselor soft folosite uzual, inclusiv Microsoft Word. Fig.2 -Optiunile meniului File
Pentru a opera cu foi de lucru, se va specifica întâi foaia (sau foile) asupra careia se opereaza - se spune ca se selecteaza foaia / foile - si apoi se va alege actiunea dorita.
Yüklə 486,77 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
încadrare simplã se poate realiza utilizând bara de unelte Borders, prezentatã în figura alãturatã. Actionarea unei unelte produce linia de chenar accentuatã pe buton. Vizualizarea acestei bare de unelte se realizeazã din View – Toolbars sau prin actionarea uneltei Border de pe bara de unelte Formatting cu imaginea 
sau similarã (contine imaginea unei unelte din bara Borrders plus semnul de listã derulantã). Actionarea simbolului de derulare afiseazã bara de unelte Borders, actionarea uneltei efectueazã bordura arãtatã.
si având, respectiv, semnificatia de aliniere la stânga, aliniere la dreapta, aliniere centratã si aliniere la virgula zecimalã. Unul dintre aceste simboluri este pe unealta Tab situatã la îmbinarea riglelor (atunci când acestea sunt vizibile). Prin click pe aceastã unealtã se trece ciclic prin toate tipurile de aliniere. Pozitionarea mouse-ului pe rigla orizontalã, într-o pozitie oarecare, urmatã de click are ca efect pozitionarea în acel punct a unei opriri de tab având alinierea vizibilã pe unealta Tab. O actionare a tastei TAB atunci când punctul de insertie este înaintea opririi de tab repozitioneazã punctul de insertie în oprirea de tab iar textul introdus începând cu acel moment se va alinia corespunzãtor.
ucrul cu acest dialog este specific pentru definirea unei multimi de elemente: se defineste fiecare element si se adaugã la colectia respectivã. Astfel
ontrolul mai complet asupra aparentei unei liste se obtine prin comanda Bullets and Numbering din meniul Format.
umber format – se construieste formatul numerotãrii.
umber format – este zona în care se construieste formatul numerotãrii. Construirea înseamnã cã unele entitãti (cum ar fi numãrul nivelului anterior) sunt inserate automat, altele pot fi completate manual (semne de punctuatie, spatii etc.).
(Increase Indent) care coboarã paragraful în ierarhie
(Decrease Indent) care urcã paragraful în ierarhie.
eschiderea unei mape noi se face cu optiunea File - New (de fapt, la intrarea într-o sesiune de lucru Excel se deschide implicit o mapa noua, numita Book1);