Modulul IV – Arderea produselor ceramice

2. Completaţi spaţiile libere cu termenii care lipsesc din cadrul definiţiilor

...................este o grupare de fire elementare paralele ( nerăsucite) cu filamentul elementar de la 7-25 μm şi ancolare compatibilă cu folosirea răşinilor poliesterice.

Sticla topită este adusă din cuptor într-un canal de alimentare ( feeder) prevăzut la partea inferioară cu mai multe.............din aliaj Pt-Rh cu orificii calibrate.

........................este procedeul cel mai utilizat în prezent atât în Europa , cât şi în Asia şi Statele Unite pentru fabricarea firelor de sticlă continue.

3.Precizaţi utilizările firului roving după modelul:

Roving pentru tocat destinat armării poliesterilor

FIR

ROVING

4. Completaţi etapele tehnologice ale obţinerii vatei de sticlă:

a.





b.




c.




d.


Competenţa 3: Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria sticlei

Lucraţi individual!

Activitatea 11

Fişă de lucru




STICLA DE AMBALAJ

PROCEDEE DE FASONARE

Completaţi schema următoare:
STICL

STICLA DE MENAJ

2.Identificaţi în imaginea de mai sus fazele de fasonare pe maşina automată de presat-suflat
3.Enumeraţi trei avantaje ale maşinilor automate pentru fasonarea sticlăriei de ambalaj.
4. Încercuiţi în dreptul afirmaţiei de mai jos şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. Enunţurile false transformaţi-le în enunţuri adevărate.
a. A F Procedeul de fasonare prin suflare-suflare se aplică în special produselor cu gât îngust.

b. A F Maşinile automate pentru fasonarea sticlei de ambalaj au productivităţi de până la 6000 buc /24 ore.

c. A F Automatizarea fasonarii sticlei de ambalaj a fost mult timp condiţionată de rezolvarea automatizării alimentării cu topitură de sticlă.


Activitatea 12

Competenţa 4

Descrie noile tehnologii folosite în industria sticlei

Test de evaluare –

1. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă:

a) A F Fasonarea prin mulare constă în încălzirea unor semifabricate din sticlă la o temperatură mai mică decât temperatura de înmuiere a sticlei. 0.5p

b) A F Prin mulare se obţin plăcile de sticlă curbate pentru autovehicule. 0.5p

c) A F Centrifugarea sticlei ,faţă de presare, prezintă avantajul obţinerii unor suprafeţe de bună calitate. 0.5p

d) A F Obţinerea obiectelor din sticlă de cuarţ, prin metodele obişnuite de fasonare, sunt foarte ieftine. 0.5p
2. Completaţi spaţiile libere din textul următor:

Prin turnarea unui şuvoi de sticlă topită pe un disc ce se roteşte cu viteză ............, sticla este dispersată , obţinându-se fibre scurte ce se prelucrează ca ............de sticlă. Dacă se supune centrifugării la o turaţie de ...................ture/min o cantitate de sticlă topită introdusă în formă, atunci sticla umple foarte bine.............formei. 2p

3. Enumeraţi avantajele şi modernizările noilor tehnologii folosite în industria sticlei 2p

a)

b)

c)

d)
4. Pentru anumite sortimente de sticlă s-a încercat cu succes în ultimii ani, folosirea unor metode de fasonare utilizate în ceramică. Realizaţi un eseu despre tehnologia de fabricaţie a obiectelor din sticlă de cuarţ, cu forme şi dimensiuni precise, prin presare. (15 – 20 rânduri). 3p

Timp de lucru 30 minute

Din oficiu: 1 punct

Total 10 puncte
Păstraţi testul de evaluare în portofoliul dumneavoastră.
Competenţa 5: Realizează produse de creaţie din sticlă

Lucraţi individual !

Activitatea 13

Fişă de lucru


În imaginile de mai jos sunt prezentate diferite produse din sticlă decorative, realizate prin metode diferite.
1. Indicaţi pentru fiecare articol:

• 
  procedeul de fasonare;
  
• 
  procedeul de împodobire utilizat.
  

Vază a) _______________________ b) _______________________	Fructieră a)___________ b) ______________	Pahar a) ___________ b) __________

2. Pentru fasonarea produselor din sticlă se utilizează combinate mai multe procedee de fasonare.

Descrieţi etapele care se parcurg pentru fasonarea acestor produse.
Timp de lucru 20 de minute.

• 
  Sarcina de lucru se rezolvă pe perechi de elevi;
  
• 
  Componenţa perechilor va fi stabilită de către profesor (având în vedere stilurile de învăţare);
  
• 
  Fiecare elev rezolvă sarcinile de la punctul 1 şi 2, apoi se discută şi se confruntă soluţiile găsite;
  
• 
  Elevul 2 prezintă fişa de lucru în faţa clasei. Colegii de clasă vor aduce completări la această fişa;
  

Fiecare elev completează fişa de planificare a sarcinii, pe care o ataşează în portofoliul personal (vezi capitolul Anexe)
Competenţa 6

Argumentează avantajele şi dezavantajele procedeelor de fabricare a produselor de sticlă

Activitatea 14

Fişă de lucru

Lucrul în echipă

Metoda cubului

• 
  Activitatea poate fi una de recapitulare a cunoştinţelor despre avantajele şi dezavantajele procedeelor de fabricare a produselor din sticlă.
  
• 
  Fiecare oră are o temă (sau fiecare grupă):
  
  • 
    procesul tehnologic de fabricare a geamurilor prin procedeul Fourcault;
    
  • 
    procesul tehnologic de fabricare a geamurilor prin procedeul Asahi;
    
  • 
    procesul tehnologic de fabricare a geamurilor prin procedeul float-glass;
    
  • 
    procesul tehnologic de fabricare a geamurilor prin laminare.
    
• 
  Acelaşi tip de produs va fi analizat de către toate echipele pentru ca în final să se poată compara rezultatele.
  
• 
  Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipele de lucru.
  
• 
  Profesorul va fi moderatorul şi arbitrul activităţii.
  
• 
  Etapele metodei sunt următoarele:
  
  • 
    se formează grupele de 6 elevi;
    
  • 
    se alege un lider care să controleze derularea acţiunii;
    
  • 
    se împart activităţile între membrii grupului; fiecare elev din grupă primeşte o foaie de hârtie de formă pătrată ce se va constitui în final „o faţă a cubului”;
    
  • 
    pe foaia de hârtie va fi scrisă cerinţa de lucru a fiecărui elev şi anume:
    

• 
  faţa 1 – caracterizarea produselor;
  
• 
  faţa 2 – principiul de tragere;
  
• 
  faţa 3 – construcţia camerei de tras;
  
• 
  faţa 4 – fasonarea geamurilor: descriere;
  
• 
  faţa 5 – recoacerea geamului: parametrii regimului de recoacere, diagrama de recoacere, tipuri de cuptoare.
  
• 
  faţa 6 – parametrii principali ai procesului:viteză de tragere, lăţime de bandă, capacitate de tragere, calitate geam, productivitate.
  

liderul coordonează şi verifică desfăşurarea activităţii;

• 
  după rezolvarea sarcinii se construieşte cubul;
  
• 
  cubul desfăşurat va arăta astfel:
  

1

caracterizarea produselor

3

construcţia camerei de tras

5

recoacerea geamului

6

parametrii

procesului
4

fasonarea geamurilor

2

principiul de tragere

• 
  Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat)
  
• 
  Tot la final completaţi următorul chestionar:
  

De ce este nevoie ca grupul să aibă un lider?

1. 
   Să facă toată munca;
   
2. 
   Săi ajute pe toţi membrii grupului săşi îndeplinească sarcinile;
   

A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastră.

A F Lucrul în echipă presupune săi asculţi pe ceilalţi în aceeaşi măsură în care vorbiţi.

NU UITA!

Numai o colaborare bună între membrii echipei va conduce la rezolvarea corectă a sarcinilor de lucru.



Activitatea 15 - Miniproiect





Tema miniproiectului: Elaborarea documentaţiei tehnice pentru un produs de sticlă

• 
  
  Paşii care se urmăresc:
  
  1. Informarea.
  
  • 
    fiecare elev îşi va alege un produs din sticlă din lista de produse care se obţine la agentul economic unde ei îşi desfăşoară orele de instruire practică;
    
  • 
    pentru produsul ales fiecare elev trebuie să elaboreze documentaţia tehnică
    
  • 
    elevii colectează informaţiile: din regulamentul de fabricaţie al societăţii comerciale respective, cărţi de specialitate, notiţe, reviste de specialitate, Internet.
    
  
  2. Planificarea.
  
  • 
    fiecare elev îşi selectează informaţiile şi îşi propune un plan de acţiune care cuprinde:
    
  • 
    realizarea schiţei procesului tehnologic de obţinere a produsului;
    
  • 
    selectarea materiilor prime necesare;
    
  • 
    elaborarea reţetei de fabricaţie specifică produsului;
    
  • 
    elaborarea fluxului tehnologic particularizat pentru produsul de sticlă ales: principiul de lucru
    
  • 
    descrierea operaţiilor şi fazelor care să conducă la obţinerea produsului finit:utilajele necesare, parametrii care trebuie respectaţi şi valorile acestora
    
  
  
  

3. Decizia

• 
  profesorul împreună cu fiecare elev, discută şi analizează strategiile de lucru propuse şi aleg varianta optimă care va conduce în final la obţinerea produsului finit ales;
  
• 
  profesorul trebuie să verifice dacă elevii şi-au însuşit, teoretic, sarcinile de lucru (o testare a cunoştinţelor).
  

4. Implementarea

• 
  fiecare elev efectuează în mod independent activităţile şi sarcinile în acord cu planul de acţiune ales;
  
• 
  elevii vor fi ghidaţi de profesor; se vor corecta greşelile;
  
• 
  în final fiecare elev se va prezenta cu produsul de sticlă şi cu documentaţia tehnică elaborată pentru acel produs.
  

5. Control şi evaluare.
La finalul activităţii de monitorizare se completează împreună cu elevul două fişe:

1. Aprecierea calităţii activităţii elevului;

2. Aprecierea calităţii proiectului.

Toate produsele sunt expuse. Fiecare elev îşi prezintă pe scurt munca pe care a desfăşurato, dificultăţile întâmpinate, greşelile făcute şi formulează propuneri de îmbunătăţire pentru proiectele viitoare.

Profesorul şi elevii au o discuţie finală în care se comentează rezultatele obţinute.