Dreptul este o sinteză a binelui şi a utilului.
Le Fur
Le droit est une synthèse du bien et de l’utile.
Veaceslav Untilă
Crima organizată
STOP
Ediţia a doua revăzută şi completată
Museum 2000
Autorul aduce mulţumiri companiei SA Regula din Bielorusia, personal domnului preşedinte Ivan Şumski
Monografia poate fi folosită în procesul didactic de către profesori, doctoranzi, studenţi ai colegiilor şi facultăţilor din învăţământul universitar cu profil juridic. Lucrarea va fi de folos, fără îndoială, şi tuturor acelora care se interesează de problemele actuale şi arzătoare ale teoriei şi practicii de combatere a criminalităţii organizate sub diversele ei aspecte.
Ediţia întâia a apărut la editura Litera, 1999
ISBN 9975-905-49-8 © Text: Veaceslav Untilă
© Museum
© Coperta: Alexandru Crasnean
TABLA DE MATERII
CRIMA ORGANIZATĂ — PROBLEMĂ FORTE
A SOCIETĂŢILOR ÎN TRANZIŢIE 9
PREFAŢĂ
la ediţia întâia 12
INTRODUCERE 15
Capitolul I
CARACTERISTICILE FUNDAMENTALE
SOCIAL-JURIDICE ŞI CRIMINOLOGICE ALE SITUAŢIEI ACTUALE ÎN SFERA FURTURILOR ŞI RĂPIRILOR MIJLOACELOR
DE TRANSPORT AUTO 23
§1. Crima organizată: noţiune, esenţă, tipuri şi tendinţe de dezvoltare 23
§2. Furturile şi răpirile mijloacelor de transport auto ca parte componentă a crimei
organizate 41
§3. Caracteristicile statistice, dinamica răpirilor mijloacelor de transport auto în diferite ţări 46
Capitolul II
MĂSURILE DE COMBATERE A FURTURILOR MIJLOACELOR DE TRANSPORT AUTO LA NIVEL INTERNAŢIONAL 52
§1. Condiţiile sociale şi economice ale creşterii criminalităţii legate de furturile mijloacelor de transport auto 52
§2. Modul de organizare, tipurile, particularităţile şi scopul furturilor şi răpirilor mijloacelor de transport auto 55
§3. Particularităţile infracţiunilor la scară internaţională legate de furturile şi răpirile mijloacelor de transport auto 60
§4. Restituirea mijloacelor de transport auto răpite sau compensarea pagubelor pricinuite în urma infracţiunilor 64
§5. Programele internaţionale, interstatale şi naţionale şi măsurile de combatere a furturilor şi răpirilor mijloacelor de transport auto 66
Capitolul III
ACŢIUNILE DE COMBATERE A FURTURILOR ŞI RĂPIRILOR LA NIVEL NAŢIONAL ÎN EUROPA DE EST, CENTRALĂ ŞI DE VEST 74
§1. Măsurile de drept penal împotriva furturilor şi răpirilor mijloacelor de transport auto consfinţite în diverse legislaţii europene 74
§2. Principiile de activitate şi structura organizatorică ale organelor naţionale de drept privind combaterea răpirilor şi furturilor mijloacelor de transport auto 81
§3. Experienţa de lucru a organelor de poliţie şi particularităţile activităţii în oraşe în vederea prevenirii răpirilor şi furturilor mijloacelor de transport auto 84
§4. Acţiunile poliţiei din Germania şi Moldova şi ale miliţiei din Federaţia Rusă privind combaterea businessului auto ilicit 92
§5. Colaborarea poliţiei cu companiile de asigurări în lupta împotriva circuitului ilegal al mijloacelor de transport auto 105
§6. Mecanismul de preîntâmpinare a furturilor şi răpirilor mijloacelor de transport şi realizarea lui 109
§7. Mijloace mecanice de protecţie a automobilului contra răpirii 111
RECOMANDAŢII METODICE CU PRIVIRE LA
ANCHETAREA CAUZELOR PENALE INTENTATE
PE CAZURILE DE FURT ŞI RĂPIRE
A MIJLOACELOR DE TRANSPORT 116
Modalităţile de recuperare a autovehiculelor furate de peste hotare 120
ANCHETĂ 121
GERMANIA 121
BULGARIA 124
ANDORA 124
ARMENIA 126
AUSTRIA 126
AZERBAIDJAN 127
BIELARUSIA 128
BELGIA 129
BOSNIA 131
CIPRU 132
CROAŢIA 132
DANEMARCA 134
SPANIA 135
ESTONIA 137
FINLANDA 137
FRANŢA 139
GRECIA 140
IRLANDA 142
ITALIA 143
LETONIA 144
LITUANIA 145
LUXEMBOURG 147
MALTA 148
MOLDOVA 149
MONACO 150
NORVEGIA 150
OLANDA 151
POLONIA 153
PORTUGALIA 154
MAREA BRITANIE 155
RUSIA 157
SLOVACIA 158
SLOVENIA 160
SUEDIA 161
ELVEŢIA 162
TURCIA 163
UCRAINA 164
CONVENŢIA
cu privire la măsurile de prevenire a furturilor
mijloacelor de transport auto 167
ÎNCHEIERE 180
SUMMARY 184
РЕЗЮМЕ 186
BIBLIOGRAFIE 188
CRIMA ORGANIZATĂ — PROBLEMĂ FORTE
A SOCIETĂŢILOR ÎN TRANZIŢIE
Chiar şi în antichitate existau interese politice, administrative, sociale care rezultau din formarea unor structuri ce erau preocupate de concentrarea puterii de stat şi puterii financiare în mâinile unui clan sau ale unei grupări. Să amintim doar de comora italiană, de mafiile născute în Sicilia pe bază de clanuri familiale şi extinse apoi până la proporţii intercontinentale. Această mreajă de interese presupune existenţa unui păianjen care urmăreşte atent şi prinde victimele atunci când consideră că a sosit momentul potrivit. Evident că la noi, într-o societate post-totalitară, în care peste noapte au răsărit şi s-au implantat interese politice, economice, strategice, şi-a făcut apariţia şi faţa tenebră a realităţii — crima organizată. Este un proces în plină desfăşurare, un proces în care statul, cu forţe încă firave, încearcă să stăvilească marele val de criminalitate. Este greu de structurat interesele clanurilor, deoarece în diverse straturi sociale manifestarea lor e diferită. Dar este clar că toţi urmăresc un singur scop — obţinerea unui profit exorbitant, adică a unor sume mari de bani. Deci, se cere un control riguros, în primul rând, asupra fluxurilor financiare şi, în al doilea rând, asupra mărfurilor strategice care, de fapt, constituie un capital foarte convenabil pentru acei obişnuiţi cu escrocheriile şi delapidările. De menţionat că cele mai profitabile în acest sens au devenit piaţa de automobile şi cea de arme. Frontierele fiind transparente, iar statele independente, este foarte greu să depistezi un criminal care reuşeşte în 24 de ore să treacă nestingherit 4-5 frontiere.
Ce poate opune societatea acestui flagel social? Este o întrebare care şi-o pun specialiştii nu numai de la noi, dar şi din ţările apusene, fiind conştienţi că la un anumit moment acest val va ajunge să aibă repercusiuni şi la ei. Considerăm că, în primul rând, e necesar să conştientizăm faptul existenţei crimei organizate. În al doilea rând, să încercăm a examina cu microscopul legislativ structura acestei plăgi sociale şi să structurăm anumite etape de combatere a crimei organizate.
Probabil, în momentul când vom conştientiza că societatea nu are alte alternative şi este obligată să lupte cu acest duşman social, statul va fi obligat să-şi mobilizeze toate forţele, începând cu serviciile speciale şi terminând cu serviciile financiare, la izolarea şi, în cazul cel mai fericit, la lichidarea criminalităţii organizate.
Bineînţeles, acesta va fi momentul culminant al acestei opere dificile care abia se impune în atenţia opiniei publice. Consider că marile bătălii încă nu au avut loc, sunt de domeniul viitorului.
Cu certitudine, nu ne punem scopul să examinăm crima organizată în plan global, nici întreg spectrul acestui fenomen. Ne vom limita doar la o situaţie concretă legată de crima organizată în Republica Moldova şi la un singur aspect: furtul şi comercializarea ilicită a autovehiculelor . Evident, în cadrul acestei cercetări au fost abordate două probleme: legislaţia Moldovei în domeniul combaterii crimei organizate şi experienţa internaţională în acest domeniu. Am încercat să intuim şi să fixăm punctele de tangenţă în legislaţiile diverselor ţări, ceea ce ar permite buna organizare a luptei împotriva crimei organizate pe plan intern şi pe plan internaţional. Cu cât mai repede vom reuşi să întărim relaţiile cu organismele internaţionale care sunt preocupate de aceste grave probleme, cu atât mai uşor vom reuşi să punem o stavilă sigură crimei organizate.
Nu intenţionăm să procedăm la o tratare publicistică a problemei, nu vom face dezvăluiri senzaţionale, fiindcă ne interesează nu suprafaţa aisbergului ci partea lui de sub apă. Ne interesează esenţa acestui fenomen, ca, în momentul când am sesizat-o, să putem propune societăţii un remediu eficient de anihilare a crimei organizate şi chiar de stârpire a ei. Considerăm că această lucrare este doar un modest aport la cercetarea unei teme de mare importanţă, de mare rezonanţă. Vom fi bucuroşi, dacă opinia publică, cercetătorii în domeniu vor utiliza acest material în scopul studierii în continuare a acestor grave probleme, căci suntem convinşi că numai prin mobilizarea generală a societăţii, a organelor de drept, a organismelor internaţionale se poate ajunge la rezultatul dorit, la victoria asupra crimei organizate.
Dostları ilə paylaş: |