1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare

6. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

Punct: Oraşul roman Apulum II. Bazinul Olimpic

Cod sit: 1026.07
Colectiv: Mihai Blăjan (MNUAI)
Lucrările de excavare a gropilor de fundaţie ale vilelor lui Dumitru Tiucă şi Tiberiu Polgar, executate ilegal pe bordura estică a terasei a doua a Mureşului, în locul numit „Lumea Nouă”, la E de Bazinul olimpic, au afectat mai multe complexe arheologice (locuinţe, gropi menajere, gropi de cereale, morminte). Între 6 - 22 noiembrie 2000 s-au executat câteva casete de diferite dimensiuni pentru salvarea complexelor conturate în profilul construcţiilor subterane.

Pe latura nordică a substrucţiei vilei lui Tiberiu Polgar s-a identificat groapa albiată a unui mormânt roman de incineraţie, oase umane calcinate rare, pigmenţi de pământ ars şi fragmente ceramice, iar pe latura estică s-a dezvelit o groapă de provizii şi două treimi din podeaua unei locuinţe semiîngropate din secolul al VII-lea. Inventarul celor două complexe cuprinde ceramică fragmentară lucrată cu mâna şi la roată rapidă, trei fusaiole din lut ars, cuie din fier, bucăţi de chirpici cu impresiuni de nuiele, cioburi din recipiente de sticlă, o aşchie din calcedonie şi oase de animale domestice. În cursul excavării gropii de fundare a vilei lui Dumitru Tiucă s-au distrus patru gropi de cereale din epoca romană şi perioada prefeudală şi au fost parţial afectate alte cinci complexe arheologice.

Casetele executate pe latura de S a gropii de fundaţie a dezvelit o groapă de cereale din epoca romană şi două gropi din perioada prefeudală (sec. V). În parcela A (4,1 x 3,3 m) săpată pe colţul clădirii s-au conturat o locuinţă şi o groapă-cenuşar din Hallstatt C, o groapă menajeră din epoca Latène, o locuinţă romană şi două gropi prefeudale (sec. V). Pe latura de E s-a surprins marginea bazei evazate a unei gropi de cereale prefeudale şi s-a executat caseta B (2,9 x 2,35 m) pentru dezvelirea unei locuinţe semiîngropate. Pe podeaua construcţiei s-au ivit numeroase fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată, o sferă din bronz şi resturi de oase de animale din Latène-ul mijlociu (sec. III a. Chr.). În colţul de NV al locuinţei dacice a fost secţionată o groapă de provizii, iar colţul de SE al locuinţei dacice a fost secţionat în perioada prefeudală de o groapă de cereale, cu fundul cuptorit, adâncită până la 0,9 m. Sub bordura vestică a gropii era înghesuit scheletul unei adolescente, datat cu o mărgea din sticlă albastră în perioada prefeudală.

Cu ocazia excavării parcării auto din vecinătatea celor două construcţii s-a secţionat în colţul estic o groapă de cereale din perioada prefeudală (sec. V). Cu acest prilej s-a taluzat şi bordura nordică a bulevardului Revoluţiei şi s-au conturat o groapă menajeră neolitică, trei gropi şi o locuinţă romană, lată de 7,2 m. Construcţia era prevăzută cu două ziduri din bolovani de piatră înecaţi în mortar de var şi nisip. Inventarul arheologic al complexelor dezvelite în timpul cercetărilor cuprinde ceramică fragmentară, tegulae anepigrafe, unelte din os prelucrat, două aplice din bronz şi numeroase oase de animale domestice şi sălbatice (cervidee), care asigură încadrarea cronologică a locuinţelor şi anexelor gospodăreşti.

În concluzie, sondajele de salvare executate la N de Stadionul „Cetate” au furnizat informaţii inedite cu privire la evoluţia habitatului uman la marginea nordică a municipiului Alba Iulia în epocile Hallstatt, Latène, romană şi prefeudală. Descoperirile arheologice, prin importanţa lor, impun continuarea cercetărilor sistematice pentru investigarea aşezării prefeudale (sec. IV - X), localizată în vecinătatea necropolei medievale timpurii dezvelită parţial, cu două decenii în urmă, în Calea Moţilor - “Staţia de Salvare”.

7. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

Punct: Castrul roman de la Apulum (Porta Principalis Dextra)

Cod sit: 1026.01
Colectiv: Vasile Moga, Matei Drâmbărean (MNUAI)
Cea de-a şaptea campanie de cercetări arheologice întreprinse în castrul Legiunii XIII Gemina, mai 2000, în sectorul ocupat de Porta principalis dextra, plasată pe zidul sudic de incintă al fortificaţiei antice (devenită primă cetate medievală a oraşului Alba Iulia în intervalul sec. XII - XVII), a avut ca obiectiv, pe de o parte pregătirea sitului în vederea demarării lucrărilor de consolidare şi conservare a acestei descoperiri arheologice de excepţie, iar pe de altă parte lucrări de verificare stratigrafică. În aceste condiţii, după prealabila curăţire a interiorului porţii, a fost extinsă suprafaţa ocupată de vestigiile antice. Pentru o mai bună consolidare a peretelui de N s-a procedat la terasarea profilelor. Investigaţia arheologică a pătruns în nivelul feudal, respectiv cel al monetăriei principilor Transilvaniei, din care au fost scoase la lumină (vezi campaniile arheologice precedente, n. n.) fragmente ceramice grafitate şi glazurate, fragmente de cahle cu decor vegetal şi, nu în ultimul rând, vase întregibile, bitronconice, cu pereţii groşi, utilizate în activitatea marelui atelier monetar princiar.

În poziţie secundară, în cadrul inventarului arheologic, au apărut materiale tegulare romane (fără ştampilă), elemente de paviment şi doua fragmente provenind de la inscripţii funerare romane; materiale ce se adaugă altor epigrafe antice (şi monumente sculpturale sepulcrale) cu care, în Evul Mediu timpuriu, s-a închis fosta poartă antică.

Prelungirea spre E a suprafeţei (dincolo de latura de E a celui de-al doilea turn de flancare a porţii) a avut darul de a pune în evidenţă un fragment dintr-un zid de cărămidă legat, probabil, de faza de activitate a monetăriei din sec. XVIII - XIX. Acesta ar putea fi utilizat, ca şi zidul din piatră de râu, surprins în continuarea laturii vestice a turnului de flancare, pentru consolidarea şi punerea în valoare a porţii castrului.

Menţionăm faptul că nu am putut executa cel puţin un sondaj de verificare stratigrafică dincolo de latura de S a porţii şi a turnurilor de flancare, deoarece terenul în cauză aparţine unităţii militare amplasate în acest spaţiu al actualei cetăţi.

Cercetările viitoare se vor orienta spre degajarea în totalitate a sectorului arheologic vizat şi urmărirea elementelor defensive ale castrului roman situate în faţa porţii principalis dextra.