1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare


Augustin, com. Ormeniş, jud. Braşov



Yüklə 4,41 Mb.
səhifə7/139
tarix28.10.2017
ölçüsü4,41 Mb.
#19357
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   139

13. Augustin, com. Ormeniş, jud. Braşov

Punct: Tipia Ormenişului


Cod sit: 41569.01
Colectiv: Florea Costea - responsabil (MJ Braşov); Angelica Bălos, Costin Daniel Ţuţuianu - responsabili sector (MCDR Deva); Dan Dana (MJ Braşov)
Tipia Ormenişului este un deal calcaros cu înălţimea de 755,9 m, situat între Valea Cetăţii (Tipiei, Racilor) şi Olt, în stânga şi la o depărtare de circa 500 m faţă de acesta. Cercetările sistematice au început în anul 1981 (Ioan Glodariu, Florea Costea) şi s-au desfăşurat fără întrerupere, la următoarele obiective: cetatea dacică cu zid de piatră, sanctuare intra- şi extra muros, ,,cazarmă”, terasele antropogene din Hallstatt şi din Latène.

În campania 2000 (1 - 30 august) cercetările au vizat exclusiv incinta fortificată. Importanţa lor deosebită constă în delimitarea riguroasă a zonei sacre de zona militară, marcarea fiind făcută printr-un zid-parapet înalt în prezent de 1 - 1,2 m şi lat de 1,5 - 2 m. Din lungimea totală a cetăţii, 75 de metri reprezintă zona cu construcţii militare, restul de 25 metri revenind zonei sacre. S-a constatat încă o dată că în această parte (NNV) zidul cetăţii nu a fost aşezat pe o nivelare artificială, ci direct pe nivelul hallstattian.

Importanţa deosebită a edificiilor de pe Tipia Ormenişului impune restaurarea de urgenţă a sanctuarului mare circular de pe terasa sudică (pentru care există de mai mulţi ani un proiect în cele mai mici detalii), precum şi a celui cu aliniamente, din incintă, ale cărui baze de coloane au fost în mare parte identificate în grohotişurile de pe pantele de N şi de S ale dealului.

Bibliografia pentru sanctuarul circular: Ioan Glodariu, Florea Costea, în: Ephemeris Napocensis, 1. Pentru campaniile anuale de cercetări a se vedea Cronica, punctul Racoş; în sinteză, Florea Costea, Repertoriul arheologic al judeţului Braşov, 1, Braşov, 1995; 2, Braşov, 1996, sub vocea Racoş pentru fiecare epocă.

Atât la Racoş - Piatra Detunată, cât şi la Augustin - Tipia Ormenişului este vorba de cercetări în continuare. În campania 2001 se preconizează încheierea săpăturilor în punctul Tipia Ormenişului, concluziile lor fiind în măsură să permită întocmirea proiectelor de restaurare pentru celelalte monumente: cazarmă, sanctuarul cu aliniamente, turnuri etc.

Materialele rezultate din ambele puncte se află în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov.


14. Balaci, com. Balaci, jud. Teleorman

Punct: Ruinele Curţii lui Constantin Bălăceanu


Cod sit: 152001.02
Colectiv: Nicolae Constantinescu - responsabil (IAB); Ecaterina Ţânţăreanu, Veronica Predoi, Pavel Mirea (MJ Teleorman)
Satul Balaci se află la limita de NV a judeţului Teleorman, pe un platou ondulat, străbătut de pârâul Burdea, care şi dă numele său câmpiei de SV a Munteniei: Găvanu - Burdea. La Balaci este leagănul familiei boierilor Bălăceni, ale căror origini se pierd în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân.

Ceea ce astăzi poartă numele de “Curtea Bălăcenilor” sunt ruinele unei reşedinţe boiereşti de mari dimensiuni, pe măsura ambiţiei voievodale a ctitorului, aga Constantin Bălăceanu, ginerele lui Şerban Cantacuzino. Ansamblul este format din fostul paraclis, devenit biserica de mir a satului, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, iar la aproximativ 100 m distanţă, pe cealaltă parte a actualei şosele naţionale se află ceea ce a mai rămas din pivniţele impozantei case. Biserica, pe plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală şi decroşată, domină şi azi peisajul satului cu turla ei octogonală şi masivă. Sondajul efectuat în exterior, pe axul altarului nu este relevant din punct de vedere arheologic, el suprapunându-se pe o intervenţie din 1925 la fundaţie, iar dacă această subzidire îmbracă tot conturul lăcaşului, expertiza arheologică raportată strict la monument este ca şi nulă.

Obiectivele cercetării asupra pivniţelor au fost: datarea ruinei păstrate, configuraţia ei planimetrică, durata vieţuirii în cuprinsul fostei curţi. Pentru aceasta au fost practicate patru secţiuni, care au atins atât interiorul cât şi laturile de sud, de N şi de V ale construcţiei.

Secţiunea I, transversală pe direcţia N - S peste pivniţa mare, chiar pe aliniamentul stâlpului central păstrat, deşi a presupus un efort în plus pentru evacuarea umpluturii de gunoi mai vechi şi mai noi, a dovedit că reşedinţa de la Balaci se înscrie în tematica siturilor rezidenţiale din epocă şi reprezintă un tip mai complex, ea dezvoltându-se pe latura de N cu o altă construcţie. Toate secţiunile din zona nordică au permis cercetarea zidurilor care depăşeau aliniamentul de N al pivniţei mari - sau laturile de V şi E ale vechii case (secţiunile II, respectiv IV): în prima s-a dat de un zid gros de 1,18 m, în cea de-a doua grosimea atingând 1,28 m; capătul de N al secţiunii I, respectiv peretele de V au căzut chiar pe un racord al pivniţei cu un zid din cărămidă ţesută, demolat în parte până la soclul fundaţiei; stratul de demolare fiind limpede observabil prin cantitatea de moloz şi prin lentila acoperitoare de pământ brun-roşcat purtat.

De reţinut este faptul că cel puţin în zonele şanţurilor săpate nu s-a identificat o locuire medievală anterioară, fundaţia pivniţelor fiind aşezată pe un strat de humus negru, steril din punct de vedere arheologic.

În secţiunea IV, care interesează gârliciul, ascuns vederii sub depunerile aglomerate în acest spaţiu, a apărut zidul ce formează latura de S, nedecroşat, în continuarea peretelui sudic al pivniţei mari şi pe care se sprijinea bolta longitudinală. Pe partea opusă pivniţei mici s-a dat de peretele dărâmat al reazemului bolţii - precizându-se astfel sistemul de boltire al gârliciului, de tipul boltă cilindrică, precum şi de partea superioară a golului intrării în pivniţa mică, marcat în exterior de un lintel de piatră fasonată.

Materialul arheologic recoltat este sporadic şi inconsistent, chiar nesemnificativ pe alocuri. Lipsesc astfel, evident, semnele de locuire intensă în cuprinsul fostei curţi boiereşti.

Obiectivele următoarelor cercetări privind “Casa Bălăcenilor din Balaci” privesc identificarea compartimentării construcţiei de pe latura de N, clarificarea pantei gârliciului şi intrările în cele două pivniţe, identificarea celui de-al doilea stâlp central în pivniţa mare şi a unei eventuale scări de acces la foişor, pe latura sudică a casei. În perspectivă se intenţionează identificarea unor acareturi gospodăreşti, ziduri de incintă sau chiar a unui turn de pază - prin sondaje efectuate în locurile rămase libere, întrucât este posibil ca edificiile moderne să se fi suprapus peste alte construcţii ale vechilor curţi boiereşti.

În prezent, la comanda Ministerului Culturii este în curs de elaborare un proiect de consolidare şi degajare a ruinelor şi restaurare a bisericii.

Planşa 1



Bibliografie
1. Anca Brătuleanu, Curţi domneşti şi boiereşti în România; Valahia veacurilor al XVII-lea şi al XVIII-lea, Ed. Simetria, Bucureşti, 1997, p. 15, 22, 27, pl. II;

2. Constantin Bălăceanu - Stolnici, Cele trei săgeţi. Saga Bălăcenilor, Ed. Eminescu, 1990.


Abstract

The center of the Balaci village, in the Teleorman county, on the tableland that dominates the Burda Plain, is still guarded, after more than three hundred years, by the church “Adormirea Maicii Domnului” (“Dormition of the Mother of God”), former manor chapel and the ruins of the cellars of what used to be the courtyard of the landowner Constantin Bălăceanu. The proportions of the constructions, the great quality of the work are on the size of the princely ambition of voivode Şerban Cantacuzino’s son-in-law. The archeological site, organized for getting information in the year 2000 in the house’s cellars proved that the dwelling place from Balaci can be found in the themes of the residential sites from that epoch and represents a more complex type, being extended on the north side with other rooms. The poor archeological material does not indicate an intense habitation.


Yüklə 4,41 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   139




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin