1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

195. Săbăoani, com. Săbăoani, jud. Neamţ

Punct: La Islaz (La Izvoare)

Cod sit: 124215.02

Colectiv: Vasile Ursachi (MI Roman, CMJ Neamţ)

Obiectivele cercetării: Campania anului 2001 a avut ca scop depistarea limitelor de S-SE a necropolei din sec. IV p. Chr., verificarea limitelor locuirii din sec. II-III şi sec. VI-VII în partea de S a aşezării din aceste perioade, precum şi salvarea unor complexe de locuire din diferite perioade, care apar în malurile zonei izvoarelor din apropiere.

Rezultatele cercetării şi interpretarea lor

Pentru delimitarea aşezărilor din partea de S a staţiunii arheologice au fost trasate trei casete, în zonele unde au fost surprinse patru locuinţe adâncite din sec. VI - VII şi o locuinţă - bordei din sec. II - III. Cele trei casete - notate caseta I, caseta II şi caseta III reprezintă o suprafaţă de teren cercetată de 108 m² şi un volum de peste 162 m³. Fiecare din cele patru locuinţe din sec. VI - VII p. Chr. avea câte un pietrar pentru încălzit şi două din ele aveau şi câte un cuptor pentru copt pâine sau pentru gătit. În apropierea locuinţei notate de noi cu B1 - din caseta I s-a cercetat şi o groapă cu resturi menajere. Este de adăugat faptul că două dintre aceste locuinţe - cele din caseta III notate cu B3 şi B4 se suprapun pe o porţiune de cca. 2 m², ceea ce presupune existenţa unei locuiri mai îndelungate pe acelaşi loc.

Din punct de vedere al materialului arheologic, trebuie să remarcăm sărăcia acestor locuinţe, majoritatea materialelor constituind-o ceramica lucrată la mână, oase de animale provenite de la consumul de carne precum şi câteva obiecte, printre care remarcăm câteva fusaiole, cuţite din fier şi aşa numitele tăvi din lut ars.

Astfel, în B1 s-au descoperit fragmente ceramice de la trei vase borcan mijlocii, cu fundul gros, precum şi alte fragmente de la 4 vase borcan cărămizii, mai mari, cu buza dreaptă sau uşor evazată, caracteristică sec. VI - VII d. H. Tot aici au apărut şi câteva fragmente ceramice din sec. II - III p. Chr. Groapa din această casetă - Gr. 1 - avea puţin material arheologic şi aparţinea sec. II - III p. Chr.

Locuinţa adâncită din caseta II, notată de noi cu B2, are forma dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite şi o adâncime nu prea mare. Materialul descoperit în ea, mai ales ceramic, aparţinea la cca. 5 vase borcan mici, o tavă cărămizie, de asemenea, fragmentară şi 7 vase borcan mai mari, caracteristice sec. VI - VII p. Chr.

Locuinţa adâncită nr. 2 (B2) suprapunea o locuinţă adâncită din sec. II -III p. Chr., de formă ovală, adâncită până la -2,1 m cu mai multe praguri şi adâncituri pentru vase sau alte obiecte folosite în interiorul locuinţei. Materialul din această locuinţă este mai abundent, în special ceramică lucrată la mână sau la roată.

Din ceramica lucrată la mână remarcăm 5 vase-borcan cărămizii, cu buza răsfrântă în afară, decorate cu brâu simplu sau alveolat, două căţui şi o cană cărămizie. Ceramica lucrată la roată este mai numeroasă şi provine de la următoarele tipuri de vase: 2 vase urnă mari şi 4 mijlocii, cenuşii, 2 străchini, o fructieră, 7 căni cenuşii de diferite mărimi, 3 căni roşii, 1 strachină roşie, 2 farfurii roşii, 3 vase urnă roşii şi o amforă albicioasă din import. Toate aparţin sec. II - III p. Chr.

A doua zonă care a fost cercetată se referă la delimitarea necropolei din sec. IV p. Chr., fiind trasată o secţiune, în continuarea celor 23 din anii precedenţi, notată de noi cu S. XXIV, care explorează zona de SE a necropolei având o lungime de 30 m şi o lăţime de 2 m. Şi aici, încă de la adâncimea de -0,2 m s-au descoperit numeroase materiale aparţinând epocii feudale, câteva locuinţe adâncite din aceeaşi perioadă, cuptoare pentru încălzit sau copt pâine şi multă ceramică. Printre obiecte notăm câteva cuţite de fier, obiecte de podoabă şi fragmente de teracotă de la sobele de încălzit. Tot în această secţiune s-au descoperit şi două locuinţe adâncite din sec. VI - VII, cu pietrare în interior şi cu cuptoare pentru gătit, care nu au fost, din lipsă de timp şi fonduri, cercetate în întregime. Ca şi la celelalte locuinţe din această perioadă, semnalăm prezenţa ceramicii, a diferitelor obiecte de uz casnic şi fragmente dintr-un tipar de cercei şi ace. Nu lipsesc nici materialele din epoca bronzului sau a dacilor liberi - sec. II - III p. Chr.

Consemnăm faptul că necropola din sec. IV p. Chr. nu se mai întinde şi în această zonă, deci mormintele din S. XXIII, din anii precedenţi, constituie limitele de SE a necropolei.

Ultima zonă cercetată se referă la o casetă - notată “La Izvoare N - C I”, ce reprezintă salvarea unei locuinţe adâncite din sec. XIV - XV, care se vedea în malul prăbuşit al zonei izvoarelor. Secţiunea care cuprindea această locuinţă avea dimensiunile de 5 x 3 m. Ceramica reprezintă materialul cel mai numeros din locuinţă pe lângă un volum destul de mare de oase de animale.

Rezultatele campaniei arheologice din acest an sunt deosebit de bogate şi interesante, atât prin numărul şi valoarea lor cât şi prin faptul că lămuresc diverse situaţii privind întinderea unor necropole sau a aşezărilor din diferite epoci.

Staţiunea arheologică de la Săbăoani, fiind un mare complex de aşezări de la eneolitic până în feudalismul dezvoltat, constituie un obiectiv deosebit de important, care impune continuarea, cu mai mare intensitate, a cercetărilor în anii viitori.

Planşa 100

196. Săcelu, com. Săcelu, jud. Gorj

Punct: Grui

Cod sit: 81763.04

Colectiv: Petre Gherghe - responsabil (Univ. Craiova), Gheorghe Calotoiu (MJ Gorj)

Cercetările arheologice de la Săcelu s-au efectuat, ca şi în campania arheologică din anul 2000, în colaborare cu Muzeul judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu" din Tg. -Jiu¹, în perioada 13-20 august 2001, cu ajutorul unui grup de studenţi de la Universitatea din Craiova, Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie, Secţia Istorie, anii I şi II. Totuşi lipsa fondurilor pentru cercetare nu a putut fi suplinită în totalitate şi ea s-a răsfrânt asupra caracterului limitat al cercetării.

În acest context s-au început cercetările arheologice în punctul "Grui" două secţiuni, pe locul unde în unde în 1976-1977 acelaşi colectiv de cercetare a descoperit un mormânt roman, amenajat într-un sarcofag executat din ţigle şi cărămizi romane de formă triunghiulară. Lângă mormânt, care între timp fusese profanat, s-a găsit şi o inscripţie pe piatră, căzută cu faţa în jos, în partea de apus a mormântului. Ea era prevăzută în partea inferioară cu o "limbă" care se fixa între patru blocuri de marnă grezoasă îngropate în pământ ce proveneau, probabil din zona "Buha" - Băile Săcelu. Inscripţia a fost publicată de C. C. Petolescu, pe atunci şeful colectivului.

În apropierea mormântului s-au mai găsit resturi de cărămizi, pietre şi unele "amenajări" executate din piatră de râu, a căror semnificaţie şi dimensiuni, atunci, nu au mai fost stabilite.

Din aceste considerente, prin cercetările executate în vara anului 2001, ne-am propus să lămurim aceste aspecte şi totodată să clarificăm dacă în punctul "Grui" situat în vecinătatea aşezării romane, avem de-a face cu o necropolă sau doar cu un mormânt izolat.

Dar, aşa cum precizam mai sus, lipsa fondurilor şi doar entuziasmul studenţilor nu a fost suficient, cunoscut fiind faptul că, datorită secetei, pământul era foarte tare şi se săpa greu. Cu toate acestea s-au executat două secţiuni în apropierea mormântului. Secţiunea SI a fost orientată N-S şi măsura 18 m lungime şi 1,50 m lăţime. După înlăturarea stratului vegetal, pe o adâncime de cca. 20-25 cm (terenul era uşor înclinat) am ajuns la nivelul de cultură roman, care măsura între 15-30 cm. grosime. Aici au fost descoperite trei cărămizi romane de formă triunghiulară, în stare fragmentară şi câteva fragmente de ţigle. În apropierea acestora a apărut, pe direcţia N-S, o platformă neregulată amenajată cu pietre de râu de dimensiuni care variau între 20x15 cm şi 10x7cm şi care se întindea pe o suprafaţă de 8 m lungime şi 0,80 - 1,50 m lăţime. După pietrele care se terminau în profil am dedus că acest "pavaj" se continua spre N. Adâncindu-se secţiunea s-a constatat că la -40-60 cm se ajungea la un pământ de culoare galbenă care nu conţinea material arheologic (era pământ steril).

Secţiunea S. II, orientată E-V, pleca din imediata apropiere a lui SI şi măsura 8 m lungime şi 1,50 m lăţime.

Au apărut fragmente de ţigle şi cărămizi romane împrăştiate pe o grosime care variază între 5 şi 10 cm. În capătul estic al secţiunii, pe o lăţime de 1,70 m a apărut o platformă de pietre de râu (cu dimensiuni ce variau între 33 x 20; 34 x 30 şi 25 x 17cm) şi câteva fragmente de ţigle şi cărămizi.

Pentru a stabili lăţimea şi lungimea platformei de pietre din această secţiune am deschis o casetă spre N, cu dimensiunile 1,5 x 1,5 m şi am constatat că grupajul de pietre se extindea atât spre N cât şi spre E, aprox. pe aceeaşi lăţime.

Din motive obiective am fost nevoiţi să ne oprim cu săpătura aici, urmând ca în campania din vara anului 2002, dacă Muzeul Judeţean Gorj va asigura fondurile necesare, să deschidem o suprafaţă de săpătură mai mare pentru a putea răspunde problemelor care ni le-am propus şi se impun elucidate.

Note

1. Petre Gherghe, V. Marinoiu, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice de la Săcelu, judeţul Gorj, în: Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2000, 2001, p. 221-222.

Abstract

Two archaeological diggings have been made on the Grui site. Between 1976 and 1977, the same research team discovered a Roman tomb - a brick and tile sarcophagus. The aim of the research was to identify the necropolis assumed to have been there; unfortunately, the lack of money deferred the research team to make ampler investigation which, consequently, will be resumed in summer of 2002.