Academia Românǎ – Filiala Iaşi

2.1 Proiectul 1: ,,Sinteze antropologice româneşti” (2016-2018). Studii comparative de antropologie. Istoria Antropologiei. Evocare personalităţi.

Coordonatori:

Dr. Cristiana Glavce, C.S.I

Dr. Corneliu Vulpe, C.S.I

Conf. Dr. Luminiţa Bejenaru, C.S. II

Colectivul de cercetare:

1. 
   Prof. Dr. Alexandru T. Ispas
   
2. 
   Dr. Eleonora Luca, C.S.II ½ normă
   
3. 
   Dr. Emilia Iancu, C.S. I
   
4. 
   Dr. Gheorghiţă Geană, C.S. I
   
5. 
   Dr. Matei Stîrcea-Crăciun, C.S. I
   
6. 
   Dr. Adina Baciu, C.S.II
   
7. 
   Drd.Monica Petrescu, cercetător ştiinţific
   
8. 
   Dr.Suzana Turcu, C.S.III
   
9. 
   Dr.Cristina Stan, C.S.III
   
10. 
    Dr. Lăcrămioara Petre, C.S.III
    
11. 
    Dr. Nicolae Leasevici, as.cercet.şt.
    
12. 
    Drd. Mircea Şt. Ciuhuţa, cercetător ştiințific
    
13. 
    Dr. Angela Simalcsik, CS III
    
14. 
    Dr. Vasilica-Monica Groza, cercetător ştiinţific  
    
15. 
    Mihaela Pavel, as.cercet., studii medii
    

Obiectivele proiectului:

• 
  Restituirea şi valorificarea unor cercetări complexe de antropologie biomedicală în conexiune cu cercetări de antropologie socio-culturală şi demografică în populaţiile actuale de pe teritoriul României prin lucrări de sinteză, studii comparative, retrospective multidisciplinare, interdisciplinare.
  
• 
  Elaborarea de studii şi cercetări noi, sincronizate cu cercetările din ştiinţele focalizate de antropologie din ţară şi străinătate în vederea completării sintezelor din Atlasele Antropologice ale României şi pe provincii istorico-geografice româneşti cu alte aspecte care au fost propuse încă din 1974 de profesor dr. Olga Necrasov şi colab. şi cercetate în continuare de antropologii români, privind, de exemplu, variabilitatea caracterelor morfologice, a unor caractere fiziologice, biochimice, a proceselor ontogenetice, fenomenele microevolutive, aspecte de genetică antropologică, de patologie regională etc.
  
• 
  Evocarea unor personalităţi de seamă din antropologia românească şi universală bazată pe o analiză pertinentă a activităţii lor şi sublinierea unor repere de cercetare fundamentală şi aplicativă cu deschideri multiple spre actualitate şi spre viitor.
  

Scopul proiectului:

• 
  Valorificarea prin publicare de lucrări tratând restrâns sau pe larg aspecte din diverse domenii ale Antropologiei româneşti (articole, monografii, atlase, dicţionare etc.) ale unor cercetări antropologice nepublicate sau parţial publicate (chiar şi unele aspecte teoretice, concepte, fenomene etc.) cu relevanţă în contextul naţional, socio-economic actual şi în pregătirea tinerilor cercetători şi doctoranzi în antropologie;
  
• 
  Publicarea unor lucrări cuprinzătoare, bine sistematizate (cărţi, monografii, atlase, Dicţionare) cu un conţinut redactat astfel încât să fie accesibil publicului larg – nu de popularizare dar nici extrem de tehnic, ermetic – lucrări utile pentru studenţi, pentru învăţământul superior etc. cu scopul formării unei viziuni antropologice îndeosebi în domeniile de activitate privind administraţia publică, şcoala, sănătatea etc.
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

• 
  Valorificări parţiale privind studiul antropologic analitic şi sintetic prin articole publicate şi comunicari, monografii etc.
  
• 
  ilustrare consistentă, competentă a cercetărilor antropologice româneşti o reprezintă Atlasele antropologice pe provincii şi pe ţară ( în acestea însă, aspectele propuse mai sus nu apar sau sunt amintite tangenţial).
  

Stadiul experimental actual:

• 
  Existenţa unor baze de date (multe după 1990, oricum mai recente decât cele utilizate în Atlase) şi prelucrări parţiale privind caracteristici morfologice, antropometrice, dermatoglifice, fiziologice, biochimice, medicale, bio-demografice etc. în populaţii de copii, adolescenţi (inclusiv din grupe vulnerabile, cu dizabilităţi etc.), adulţi şi vârstnici, mai ales din Transilvania, Moldova, Bucureşti etc. la acestea adăugându-se date preţioase din expertizele de cercetare a filiaţiei (sute de expertize, din 1980-2000) – antropometrice, morfofizionomice detaliate, ereditate multifactorială, aspecte medicale, sociale etc., date prelevate de la subiecţi - copii 3-10 ani, adulţi 20-40 ani – provenind din toate judeţele ţării etc.
  

Rezultate scontate:

• 
  Valorificări parţiale privind studiul antropologic analitic şi sintetic prin articole publicate şi comunicari;
  
• 
  Realizarea unei caracterizări mai ample a populaţiilor româneşti din punct de vedere antropologic, o apreciere argumentată ştiinţific, obiectiv, a situării românilor în spaţiul european şi universal;
  
• 
  Publicarea rezultatelor îşi vor găsi aplicabilitatea în cele mai variate domenii ale vieţii sociale, economice, culturale etc.
  

Modul de valorificare a rezultatelor:

• 
  Publicare de articole în reviste de specialitate
  
• 
  Accent pe publicarea unor volume de sinteză, monografii, atlase, dicţionare
  
• 
  Participare la comunicări naţionale şi internaţionale.
  

Durata: 2017-2018
Bibliografie selectivă

1. 
   Bălăceanu-Stolnici C., Cristiana Glavce, M. Berescu, A. Borosanu, 2010, Antropologia între ştiinţă şi cultură, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, p.34-89;
   
2. 
   Biasutti R., 1959, Le razze e i popoli della Terra, ed.III, vol. I-IV, Unione Tipografico, Torino;
   
3. 
   Făcăoaru I., 1940, Structura rasială a populaţiei rurale din România, Tipografia Curţii Regale, Bucureşti;
   
4. 
   Irimie C., Dunăre N., Petrescu P., 1985, Mărginenii Sibiului. Civilizaţie şi cultură populară românească, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică.
   
5. 
   Leakey R., 1995, Originea omului, Ed. Humanitas, col. Science Masters;
   
6. 
   Lebzelter V., 1934, Über die Verbreit der Kopfindex bei den Rumänen, Acad. Rom., Bull., Sect. Scient., 3-4, Bucureşti;
   
7. 
   Martin R., Saller K., 1964, Lehrbuch der Anthropologie, Gustav Fischer, Stuttgart;
   
8. 
   Marquer Paulette, 1967, Morphologie des races humaines, Armand Colin, Paris;
   
9. 
   Milcu St., Maximilian C.,1967, Introducere în antropologie, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;
   
10. 
    Milcu Şt.M., H.Dumitrescu, 1968, Atlasul antropologic al Olteniei, Ed. Academiei Române.
    
11. 
    Morris D., 1991, Maimuţa goală, Ed. Enciclopedică, Bucureşti;
    
12. 
    Necrasov Olga, 1970-1971, Les caractéristiques morphologiques et sérologiques de la population roumaine, Rivista di Antropologia, Roma, LVII, 5-26;
    
13. 
    Olivier G., 1960, Pratique anthropologique, Vigot Frères, Paris;
    
14. 
    Olivier G., 1965, Morphologie des types humains, Vigot Frères, Paris;
    
15. 
    Pende N., 1939, Tratatto di biotipologia umana individuale e sociale, Milano;
    
16. 
    Pittard E., 1917, La Roumanie, Ed. Bossard, Paris;
    
17. 
    Pittard E., Donici Al., 1926, Répartition géographique dans le Royaume de Roumanie de quelques caractères anthropologiques, Mem. Globe, LXV, Genève;
    
18. 
    Radu Elena, Atlasul antropologic al Dobrogei, 2010, Ed. Academiei Române.
    
19. 
    Raicu P., 1997, Genetica generală şi umană, Ed. Humanitas, Bucureşti, 198-219;
    
20. 
    Rainer Fr., 1937, Enquêtes anthropologiques dans trois villages roumains des Carpates, Impr. Centr. St.
    
21. 
    Ruffié J., 1986, Traité du vivant, Flamarion, Paris;
    
22. 
    xxx , 1982, Rasismul în faţa ştiinţei, col. Idei contemporane, Ed. Politică, Bucureşti, cuprinzând, printre altele, titlurile: L.C.Dunn – Rasă şi biologie, p.95-141; N.P. Dubinin – Rasele şi genetica contemporană, p.142-175; J. Hiernaux – Specia umană poate fi împărţită în rase?, p.176-182; Otto Klineberg – Rasă şi psihologie. Problema deosebirilor genetice, p.183-226.
    
23. 
    Săhleanu V., 1976, Concepţii despre om în medicina contemporană, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
    
24. 
    Stein Ph.L., Bruce M.,1995, Physical Anthropology. The core, 5-ed, McGraw-Hill, Inc.,USA.
    
25. 
    *Studii şi cercetări de Antropologie, Editura Academiei Române, 1964-1998;
    
26. 
    *Annuaire Roumaine d’Anthropologie, Editura Academiei Române, 1964-2016.
    

Atlasele antropologice pe ţară şi pe provincii apărute în Editura Academiei Române (1999 – 2012):

1. 
   Glavce Cristiana, Elena Radu, 2006, Atlasul antropologic al Transilvaniei, vol II, Ed. Academiei Române.
   
2. 
   Radu Elena, H.Schmidt, Cristiana Glavce, 2004, Atlasul antropologic al Banatului, Ed. Academiei Române.
   
3. 
   Radu Elena, Maria Ştirbu, Cristiana Glavce, Ana Ţarcă, Oana Ciotaru, 2008, Atlasul antropologic al Moldovei, Ed. Academiei Române.
   
4. 
   Radu Elena, Cristiana Glavce, Maria Bulai-Ştirbu, Atlasul antropologic al României, vol.I, 2011, Ed. Academiei Române.
   
5. 
   Vlădescu Maria, C.Vulpe, 1999, Atlasul antropologic al Munteniei, Ed. Academiei Române, (volum premiat de Academia Română).
   
6. 
   Vlădescu Maria, C.Vulpe, 2005, Atlasul antropologic al Transilvaniei, vol. I, Ed. Academiei Române.
   
7. 
   Vulpe Corneliu, Atlasul antropologic al României, vol.II, 2012, Ed. Academiei Române.
   
8. 
   Ştirbu Maria, Georgeta Miu, Ana Ţarcă, Maria Istrate, Atlasul antropologic al Maramureşului, 2004, Ed. Academiei Române.
   
9. 
   Ştirbu Maria, Ţarcă Ana, Georgeta Miu, 2011, Atlasul antropologic al Moldovei, Ed. Academiei Române.
   

Selecţie de lucrări proprii publicate în tematică

1. 
   C. Vulpe, Eleonora Luca, Monica Petrescu, Répartition des facteurs M-N chez la population roumaine, Ann.Roum.Anthropol., T51, 2014, pp. 45-52;
   
2. 
   Eleonora Luca, C. Vulpe, Monica Petrescu, M.Şt. Ciuhuţa, N. Leasevici, Caractéristiques morphologiques et pigmentaires des certains adultes de Roumanie, Ann. Roum. Anthropol., T51,pp. 53-64;
   
3. 
   Cristiana Glavce, C. Vulpe, In memoriam Dr. Maria Vlădescu (1930-2013), Ann. Roum. Anthropol., T52, 2015, pp.155-158.
   
4. 
   C. Vulpe, Eleonora Luca, Monica Petrescu, Répartition du facteur RH dans la population roumaine, Ann. Roum. Anthropol., T52, 2015: pp. 33-40;
   
5. 
   Eleonora Luca, In memoriam dr. Theodor Enăchescu (1919-2014), Ann. Roum. Anthropol., T52, 2015, pp. 99-102.
   
6. 
   Cristiana Glavce, Iuliana Constantin, La ceas aniversar: 7 decenii de activitate ştiinţifică şi culturală ale Profesorului Constantin Bălăceanu-Stolnici, vol. “Antropologie şi societate”, col. Zilele Rainer, Ed. ASTRA Museum, Sibiu, 2015, pp.19-25;
   
7. 
   Eleonora Luca, C. Vulpe, Monica Petrescu, Cristina Stan, Studiul familial al prezenţei unui caracter antropogenetic în populaţia Culoarului Bran-Braşov, vol. “Antropologie şi societate”, col. “Zilele Rainer”, ED. ASTRA Museum, Sibiu, 2015, pp. 79-85;
   
8. 
   Monica Petrescu, Eleonora Luca, C. Vulpe, M.Şt.Ciuhuţa, Cristina Stan, N. Leasevici, Variabilitatea în funcţie de vârstă şi sex a unui caracter antropogenetic în populaţia Culoarului Bran-Braşov, vol. “Antropologie şi societate”, col. Zilele Rainer, Ed. ASTRA Museum, Sibiu, 2015, pp. 132-137;
   
9. 
   Vulpe C., Eleonora Luca, Monica Petrescu, Aspecte ale transmiterii de la parentali la progeni a principalelor radiante palmare, vol. “Antropologie şi societate”, col. Zilele Rainer, ED. ASTRA Museum, Sibiu, 2015, pp. 191-196.
   
10. 
    Eleonora Luca, Les thèmes majeurs d’Anthropologie biologique publiés dans la revue Annuaire Roumain d’Anthropologie dès première parution jusqu’au présent, à son jubilé (1964-2014), vol. Natura şi Omul, Ed. Bioedit, Ploieşti, 2015, pp. 85-91;
    
11. 
    Eleonora Luca, Georgeta Negru-Badrajan, A. Savu, M.Şt. Ciuhuţa, C. Vulpe, Monica Petrescu, N. Leasevici, In memoriam dr. Th. Enăchescu (1919-2014). Etude comparative de deux groupes d’adolescents de département Argeş concernant certains aspects morphologiques et pigmentaires, vol. Natura şi Omul, Ed. Bioedit, Ploieşti, 2015, pp. 92-102.
    
12. 
    Glavce Cristiana, 2016, Profesorul Firu – fondatorul Antropologiei stomatologice, vol. “Antropologie şi sănătate”, col. Zilele Rainer, Ed. Academiei Române, pp. 15-19.
    
13. 
    Ispas T. Alexandru, M. Enyedi, Laura Stroică, Adina Baciu, 2016, Rolul metodelor de imagistică secţională în studiile antropologice, vol. “Antropologie şi sănătate”, col. Zilele Rainer, Ed. Academiei Române, pp. 131-140.
    
14. 
    Vulpe C., Eleonora Luca, Monica Petrescu, 2016, Aspecte antropologice la unele populaţii din Ţara Vrancei, vol. “Antropologie şi sănătate”, col. Zilele Rainer, Ed. Academiei Române, pp. 280-294.
    
15. 
    Luca Eleonora, C. Vulpe, Monica Petrescu, M. Şt. Ciuhuţa, N. Leasevici, 2016, Note asupra poziţiei şi contribuţiei doctorului Th. Enăchescu (1919-2014) privind caracterizarea morfotipologică a populaţiilor româneşti, vol. “Antropologie şi sănătate”, col. Zilele Rainer, Ed. Academiei Române, pp. 360-369.
    
16. 
    Luca Eleonora, C. Vulpe, Monica Petrescu, M. Şt. Ciuhuţa, N. Leasevici, 2016, Anthropométrie et dimorphisme sexuel chez une sélection spéciale des certains adultes de Roumanie, Ann. Roum. Anthropol., T 53, pp. 88-99.
    

Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2018

Programul 2, Proiectul 1 Coordonatori: Dr. Cristiana Glavce, C.S.I, Dr. Corneliu Vulpe, C.S.I, Conf. Dr. Luminiţa Bejenaru, C.S. II
Faza	Obiective	Activităţi	Cercetători
Faza 1 Trim I	Selectarea şi completarea materialului bibliografic, finalizare prelucrare şi interpretare date etc.	Documentare, consultare arhivă, lucrări de specialitate în domeniu. Redactări articole Ann. T55. Participare la Simpozionul Rainer.	Colectiv: Dr. Eleonora Luca, C.S.II, Prof. Dr. Alexandru Ispas, Dr. Emilia Iancu, C.S.I, Dr.GheorghiţăGeană,C.S.I,Dr. Matei Stîrcea-Crăciun, C.S.I, Dr. Adina Baciu, C.S.II, Monica Petrescu, C.S.,Dr.Suzana Turcu, C.S.III, Dr. Cristina Stan, C.S.III, Dr. Lăcrămioara Petre, C.S.III Dr. N. Leasevici, as.c.şt., Drd. Mircea Şt.Ciuhuţa, C.S.,Dr. Angela Simalcsik, CS III, Dr. V.M. Groza, Mihaela Pavel, as.cercet. studii medii.
Faza 2 Trim II	Completare documentare, proiectare sumar pentru lucrări propuse, revizuire redactări etc.	Sistematizare date sinteză morfofizionomie pe ţară.
Faza 3 Trim III	Selectare titluri şi cuprins pentru lucrări prioritare. Selectare şi executare iconografie etc.	Sistematizarea datelor şi configurarea lucrărilor comparative de auxologie.
Faza 4 Trim IV	Elaborare forme primare sau finale ale lucrărilor cuprinzând studii comparative şi de sinteză.	Valorificarea rezultatelor prin publicarea de lucrări şi comunicări ştiinţifice.

2. 2. Proiectul 2: Aspecte antropologice privind starea de sănătate a populaţiilor din România în condiţiile actuale (2014-2018)
2.2.1. Proiect 2 Tema 1: Impactul noilor provocări determinate de condițiile de mediu asupra sănătății populației (? Adina nu pune titlul temei)
Coordonator:

Dr. Suzana Turcu, cercetător ştiinţific gradul III

Colectivul de cercetare:

1. 
   Dr. Cristiana Glavce, cercetător ştiinţific gradul I
   
2. 
   Dr. Corneliu Vulpe, cercetător ştiinţific gradul I
   
3. 
   Dr. Emilia Iancu, cercetător ştiinţific gradul I
   
4. 
   Dr. Eleonora Luca, cercetător ştiinţific gradul II, ½ norma
   
5. 
   Dr. Consuel Ionică, cercetător ştiinţific gradul III
   
6. 
   Dr. Lăcrămioara Petre, cercetător ştiinţific
   
7. 
   Dr. Cristina Stan, cercetător ştiinţific gradul III
   
8. 
   Monica Petrescu, cercetător ştiinţific
   
9. 
   Ioana Fulga, asistent cercetare, studii medii.
   

Colaboratori externi:

1. 
   Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti;
   
2. 
   Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie;
   
3. 
   Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti;
   
4. 
   Institutul de Sănătate Publică, Craiova;
   
5. 
   Institutul de Ocrotire a mamei şi Copilului (IOMC)
   
6. 
   Institutul de Geriatrie „Ana Aslan” Bucureşti;
   
7. 
   Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti;
   
8. 
   Colegiul National Tudor Vianu
   
9. 
   Le Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) Paris, France
   
10. 
    GeneticLab SRL
    
11. 
    Institutul Clinic Fundeni
    
12. 
    Institutul de Cercetări Ştiinţifice Medicale “Acad. N. Cajal” – Univ. Titu Maiorescu
    

Scopul proiectului:

• 
  Realizarea de studii comparative şi longitudinale pe cicluri de vârstă privind caracteristici antropologice biomedicale la nivel populaţional, familial si individual; 
  
• 
  identificarea factorilor de risc cu rol in apariţia si dezvoltarea unor maladii umane cu determinism multifactorial;
  
• 
  evidentierea comportamentelor specifice dezvoltate de indivizi cu diferite afectiuni (obezitate, autism, carcinom, varsta a treia, persoane cu dizabilitati, etc.)
  
• 
  studiul posibilelor predispoziţii genetice ale unor tulburari nutriţionale, cardiovasculare şi hepato-pancreatice
  
• 
  corelarea comportamentelor de risc pentru sănătate cu trăsăturile de personalitate
  

Obiectivele proiectului:

• 
  realizarea unei lucrări de sinteză privind cercetările de antropologie biomedicală pe persoane de diferite vârste din categorii vulnerabile cu evidenţierea unor aspecte semnificative ale dimorfismului sexual ;
  
• 
  studiul factorilor de risc (genetici şi de mediu) în apariţia cancerului de sân;
  
• 
  studiul influenţei factorilor sociali asupra tulburărilor de alimentaţie la adolescenţi;
  
• 
  extinderea aplicării unor metode statistice moderne de analiză bi- şi multivariată pentru evidenţierea unor particularităţi biomedicale într-un anumit context mezologic ;
  
• 
  Identificarea unor comportamente alimentare specifice si asocierea lor cu anumite maladii, documentate in lucrari de specialitate
  
• 
  Evidentierea modificarilor comportamentelor alimentare la diferite etape de varsta si a factorilor sociali, culturali si medicali implicati
  
• 
  Studiul perceptiei asupra comportamentelor alimentare, atat din punctul de vedere al celor ce adopta o anumita dieta, cat si din punctul de vedere al societatii (stigma, discriminare, bullying, moda, etc.)
  
• 
  studiul unor posibile predispoziţii genetice ale unor tulburari nutriţionale, cardiovasculare şi hepato-pancreatice;
  
• 
  colectarea de date asupra unor polimorfisme genetice relevante originii ancestrale a populaţiilor din România.
  
• 
  studiul influenţei factorilor de mediu şi genetici asupra riscului apariţiei unor maladii umane cu determinism multifactorial;
  
• 
  prevalenţa a factorilor de risc determinanţi ai neoplasmului mamar în cadrul populaţiei din România. evidenţierea prin metodele specifice antropologiei medicale a gradului de informare privind riscul apariţiei unor maladii multifactoriale;
  

• 
  elaborarea unor standarde antropometrice etc. şi evaluarea stării de sănătate în corelaţie cu factorii genetici şi cu cei ai mediului natural şi antropic;
  
• 
  îmbogăţirea bazei de date şi a spectrului cazuistic, perfecţionarea metodologiei, eficientizarea antropo-diagnosticului, deschiderea unor noi perspective în cercetarea antropologică biomedicală;
  
• 
  studiul implicatiilor antropologice ale comportamentelor alimentare asociate unor maladii sau specifice anumitor etape de varsta, care afecteaza imaginea de sine, starea de sanatate, statutului social si sansele de realizare in plan personal/profesional.
  
• 
  elaborarea unor lucrări ştiinţifice privind cercetările de antropologie biomedicală efectuate pe diferite cicluri de vârste din categorii vulnerabile
  
• 
  evaluarea si determinarea comportamentelor cu risc pentru evoluția fizică și psihică ulterioară, care ar putea influența gradul de autonomie la vârsta a treia
  
• 
  evaluarea sistemului de suport intergenerational
  
• 
  identificarea nevoilor specifice ale persoanelor vârstnice, cu evidențierea dimorfismului sexual al fenomenului de îmbătrânire.
  
• 
  aspecte microevolutive ale creşterii şi dezvoltării şi variabilitatea dimensională şi conformativă la subiecţi de diferite vârste, normali şi cu dizabilităţi
  
• 
  perfecţionarea metodelor şi reducerea costurilor de genotipare a unor polimorfisme prezumptiv implicate în fenotipuri sub-patologice (stress cronic, anxietate, bulimie, etc.);
  
• 
  introducerea unui panel extins de teste genetice adresate populaţiei sub forma „Direct-Către-Consumator”- DCC în colaborare cu Genetic Lab SRL;
  
• 
  iniţierea unei baze de date genetice populaţionale accesabilă de către public şi diseminarea informaţiilor despre medicina personalizată în colaborare cu Genetic Lab SRL;
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

Studiile antropologice populaţionale în funcţie de vârstă, sex, mediu de viaţă (rural/urban, aşezare geografică etc,), pe criterii socio-profesionale, etnice, etc. sunt numeroase şi cuprind o diversitate de aspecte antropometrice, morfologice, biochimice, fiziologice, genetice, psiho-sociale, etologice, dimorfism sexual, modificări diacronice, aspecte de patologie şi de adaptări la diferiţi factori ecologici etc., majoritatea elaborate începând de la mijlocul secolului XX şi aparţinând predominant antropologilor europeni.

Analiza factorilor socio-culturali în etiologia multifactorială a tulburărilor de alimentaţie a fost realizată, în principal, în ţările vestice deoarece mult timp s-a crezut că este vorba de afecţiuni caracteristice doar acelei zone. Asimilarea rapidă a valorilor occidentale şi supra-identificarea cu acestea au determinat răspândirea la nivel global a acestor afecţiuni de care suferă din ce în ce mai mulţi tineri cu vârsta cuprinsă, în medie, între 15 şi 24 de ani. În ultimii ani au fost realizate în paralel o serie de cercetări în mai multe state din Europa pentru identificarea procentului de adolescenți/tineri afectați de cele mai importante tulburări de alimentatie. În urma acestor studii s-a observat existența unui procent ridicat de adolescenți și de tineri care au recurs deja la diferite tipuri de restricții alimentare din proprie inițiativă și mai ales s-a constatat o deteriorare profundă a imagini de sine în rândul tinerilor.

Cancerul de sân este cea mai frecventă tumoră malignă întalnită la femei, cu mortalitate şi morbiditate în continuă creştere, chiar dacă în ultimii ani s-au înregistrat progrese remarcabile în stabilirea diagnosticului şi în conduita terapeutică. Există o preocupare continuă în sensul depistării precoce a cancerului mamar şi a dezvoltării unor modalităţi eficiente de tratament care să ducă la un declin al deceselor şi la o îmbunătăţire a calităţii vieţii în cazul femeilor care luptă cu această boală.

Cancerul reprezintă o problemă mondială de sănătate deoarece este a doua cauză de deces dupa bolile cardiovasculare fiind o familie de boli cu origini multifactoriale cu celule agresive, invazive și/sau metastatice. Conform American Cancer Society, Inc. 2015, cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor, este neoplasmul mamar (29%). În România, incidenţa cancerului de sân la femei s-a dublat în ultimele două decenii iar peste 50% din cazuri sunt depistate în stadiile avansate ale bolii.
Stadiul experimental actual:

Există o serie de lucrări recente şi teze de doctorat privind starea de sănătate, cu precădere starea de nutriţie, obezitatea, dezvoltarea fizică, comportamentul adictiv, polimorfisme neurogenetice ş.a. la adolescenţi, tineri, adulţi, vârstnici, longevivi, studii privind copiii şi tinerii cu dizabilităţi neuromotorii, auditive, vizuale, copii cu boli genetice, cum ar fi hemofilia, thalassemia, SIDA, boala Wilson etc. Antropologi din colectivul temei au colaborat sau colaborează la o serie de proiecte, contracte naţionale şi internaţionale (Programul Internaţional de Cooperare ştiinţifică franco-român, PICS nr. 434, POSDRU 2007-2013 nr.89/1.5/S/59758 şi SOP HRD /159/1.5/S/136077, GDRI project „Globalization of the food comsumption behavior: causes and effects”(2013-2014) between France, Romania, Czech Republic, Bulgaria, Spain and Maroc etc.) .

În ultimii ani, studiile cu privire la maladiile multifactoriale s-au diversificat, pe lângă cele de genetică, acelea ce studiază impactul factorilor de risc nongenetici privind apariţia maladiei devin tot mai numeroase. Cancerul mamar este o boală heterogenă şi cu diversitate fenotipică, alcătuită din subtipuri biologic distincte, cu evoluţie naturală diferită, identificarea acestora fiind posibilă datorită diferenţelor în expresia genică. Estrogenii influenţează riscul de apariţie şi dezvoltare a cancerului glandei mamare, acţionand sinergic cu alţi factori, prin stimularea proliferării ţesutului mamar. Proliferarea este corelată cu: accelerarea fazei de promoţie a neoplaziei, diminuarea reparării mutaţiilor, creşterea numărului de „celule care prezintă risc de degenerare malignă”.

O data cu trecerea tarii noastre la stadiul de tara in curs de dezvoltare si tipul afectiunilor generale de care sufera populatia s-a schimbat. Prevalenta bolilor cronice a crescut foarte mult si o data cu ea si mortalitatea din cauza acestora. Bolile cardiovasculare, cancerul, obezitatea, bolile cronice degenerative intalnite la varsta a treia sunt acum printre primele cauze ale mortalitatii generale in tara noastra. Tuturor acestor boli cronice le sunt asociate comportamente alimentare specifice, fie generate de respectivele afectiuni, fie recomandate de medic. Unele dintre acestea chiar preced aparitia bolii, fiind o cauza etiogenica cunoscuta si documentata stiintific.

Aportul alimentar, stilul de viata construit in jurul unui astfel de comportament alimentar si starea psihica asociata pot influenta starea de sanatate a persoanei afectate, atat in mod direct, prin calitatea, cantitatea si periodicitatea aprovizionarii cu nutrienti, cat si indirect, prin imaginea de sine si perceptia sociala asupra persoanei (stigma, discriminarea, statut social etc.)

Modificarile comportamentelor alimentare de-a lungul vietii, la diferite etape de varsta sunt abordate in multe lucrari stiintifice, fiind aduse in atentia lumii stiintifice si a societatii din ce in ce mai mult. Cunoasterea factorilor biologici, culturali, medicali, sociali ce pot influenta adoptarea unui anumit stil de nutritie, la anumite varste, ce pot duce la imbunatatirea sau degradarea starii de sanatate, este importanta in contextul conditiilor de viata oferite de secolul XXI, datorita cailor rapide de circulatie a informatiei, globalizarii, migratiei, etc.

În societatea contemporană, datorită creșterii constante a speranței de viață, persoanele de vârsta a treia își pun amprenta din ce în ce mai vizibil asupra generațiilor următoare prin implicarea lor în creșterea și educarea acestora cât și prin impactul pe care îl au asupra sistemului de asigurări sociale și medicale.

Este necesar ca persoanele adulte să transmită generațiilor următoare comportamente și conduite sănătoase, sisteme nealterate de valori și modele de familie sănătoase dar în același timp să își mențină cât mai mult o stare de autonomie atât față de ceilalți membrii ai familiei cât și una socială, instituțională.

Metodologie:

Studiul va fi unul calitativ si cantitativ. Instrumetele de cercetare care vor fi utilizate – conform practicii antropologice sunt: chestionare care să faciliteze colectarea de date, masuratori antropometrice, instrumente psihologice, interviuri focus-grup, coroborarea datelor obținute cu informații de la medici de specialitate (de căte ori este posibil, cu acordul subiecților).

Rezultate scontate:

• 
  modelări ale inter-relaţionării boală-sănătate, normal-patologic, fenotip-genotip-mediu etc.;
  
• 
  identificarea unor comportamente alimentare specifice anumitor afecțini și a modului în care au fost adaptate de către cei afectați la stilul lor de viață;
  
• 
  identificarea nevoilor specifice ale grupului tinta, cu evidențierea variabilitatii si dimorfismului sexual;
  
• 
  elaborarea unui program informativ şi educativ, care să conţină măsuri de informare pentru susţinerea unui stil de viaţă sănătos;
  
• 
  diseminarea informațiilor despre impactul tulburărilor de alimentație asupra stării de sănătate;
  
• 
  formularea de concluzii și recomandări care să permită factorilor decizionali să reevalueze și să îmbunătățească programele și strategiile naționale privind aspectele vizate de studiu;
  

Modul de valorificare a rezultatelor:

• 
  Participarea la conferinţe, congrese naţionale şi internaţionale ;
  
• 
  Publicarea de lucrări în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate;