Date personale
|
Numele şi prenumele: CHISACOF LIA
|
Titlul academic: CERCETĂTOR ŞTIINŢIFIC
|
Gradul ştiinţific (acs, cs,cs 3 etc.): CS1
|
Alte răspunderi în ISSEE:
|
Data şi regimul angajării în ISSEE:1979, normă întreagă
|
Unde mai este angajat în sistemul bugetar şi în cel privat:
|
Funcţii şi activităţi în societăţi savante, comisii şi comitete ştiinţifice:
|
Din sistemul Academiei Române :
|
1) secretar general al Societăţii Române de Studii Neoelene.
|
Din afara Academiei Române:
|
1) membră a Societatii Europene de Studii Neoelene.
|
2) Membră a Societăţii Britanice pentru Studiul Secolului al XVIII-lea
|
Activitatea personală de cercetare ştiinţifică:
|
Stadiul lucrării de plan (titlu, în cadrul cărui program, în cadrul cărui proiect, durata,stadiul actual, perspective):
|
1. Titlu: Elemente greco-române la începuturile literaturii române moderne (sfârşitul sec. al XVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea)
|
Lucrarea îşi propune să aducă la lumină texte literare scrise în greacă pe teritoriul românesc (multe dintre ele manuscrise şi încă necunoscute) de la jumătatea sec. al XVIII-lea până în al treilea deceniu al sec. al XIX-lea încercând să definească legătura acestora cu începuturile literaturii române moderne. Textele, lirice ori dramatice, sunt analizate prin prisma destinaţiei lor imediate care este aceea de divertisment. O privire atentă asupra poeziei fanariote de expresie greacă, fenomen ce îşi face apariţia la jumătatea sec. al XVIII-lea foarte probabil în Moldova, ne arată că aceasta este foarte raspândită în ambele principate române. Prima ei semnalare occidentală este ilustrată cu o poezie scrisă în limba grecă de Ienăchiţă Văcărescu. Dacă culegerile cu aceste poezii sunt de ordinul zecilor (aproximativ 60 de mansucrise) traducerile sunt extrem de puţine. De la un moment data par texte bilingve româno-greceşti perpetuate până la sfârşitul sec. al XIX-lea, dintre care unele cunoscute şi lui M. Eminescu. Partea de lucrare dedicată acestui gen de poezie (Partea I) va stabili un repertoriu de prime versuridin culegerile aflate pe teritoriul românesc, va da o antologie a celor recurente in traducere românească si o editie a traducerilor din epocă. Partea a doua este dedicată teatrului. Primele traduceri teatrale din Moldova ca şi primele producţii originale (jucate la teatrul de păpuşi) datorate lui Costache Conachi par să îşi găsească originea într-un proiect de constituţie, Planul... lui Dumitrache Sturza, databil între 1786 si 1794.Producţia teatrală de expresie greacă dinŢara Românească de la începutul sec. al XIX se completează cu o piesă (o comedie) uşor atribuibilă lui Naum Râmniceanu. Ea este prima din seria comediilor cunoscute până acum şi a fost compusă în timpul masivului refugiu braşovean al celor din Tara Românească din 1821-22. Cum la Braşov manifestările teatrale erau bine reprezentate şi unele începuseră să aibă în vedere publicul român refugiat, comedia lui Naum era probabil concepută spre a fi jucată acolo. Este perfect plauzibil ca tendinţa începută în exil să fi fost continuată prin deschiderea teatrului de la Cişmeaua Roşie. Această parte a lucrării care va avea drept anexă comedia lui Naum Râmniceanu editată şi tradusă, va fi adaugată cercetării noastre mai vechi asupra textelor literare de expresie greacă din Principatele Române şi se va publica sub forma unei ediţii revăzute ale Antologiei de Literatură greacă din Principatele Române.
|
2.Programul din planul ISSEE: Documente si instrumente de lucru privind istoria Sud-Estului european
|
3.Perspective: publicare a lucrarii sub forma de monografie
|
Publicaţii tipărite: cărţi, studii şi articole ştiinţifice apărute în 2014 (titlul şi locul apariţiei, eventuale recenzii, referinţe şi alte ecouri):
|
Articole
|
1.Câte generaţii de filologi au existat în familia Puşcariu, in Caietele Sextil Puşcariu (Ed. E. Pavel, N. Mocanu, A. Tudurachi), Editura Scriptor, Cluj-Napoca, 2015, pp. 115-124.
|
2.O piesă de teatru necunoscută sau cum se distrau refugiaţii munteni la Braşov în 1821, in Astra, serie nouă, anul VI (XLIX), nr. 1-2 (341-342), Braşov, 2015, pp. 26-37.
|
În volume colective
|
3.Copiii lungului secol al XVIII-lea românesc, (ed. Nicoleta Roman), Copilaria românească între familie şi societate (sec. XVII-XX), Editura Nemira, Bucureşti, pp. 159-189 + ilustraţii,
|
4.Tragedia Domna şi semnificaţia ei printre celelalte scrieri dedicate domnitorului Constantin Brâncoveanuin (ed. N. Chifăr, I.O. Abrudan, P. Guran). Epoca lui Constantin Brâncoveanu în context sud-est european biserică, societate, geopolitică, Editura Andreiana, Editura Astra Museum, Sibiu, 2015, p. 225-239.
|
5.The Princely Handbooks of the Romanian 18th cent. In (ed. Cătălina Vătăşescu) Mélanges historiques publiés à l’occasion du XI Congrès de L’AIESEE, Sofia 2015, pp. 25-39.
|
6.The tragedy Domna A Possible Perusal in (ed.) P. Guran, Constantin Brancoveanu et le monde de l orthodoxie, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2015, pp. 62-69.
|
Participări la reuniuni ştiinţifice interne, cu indicarea titlului comunicărilor:
|
1. 27 martie 2015 – Comunicarea Comment on apprenait le francais dans le 18esiecle roumain. La Francophonie roumaine: passé, présent, avenir, organizat de Catedra de Franceză cu ocazia Centenarului Pompiliu Eliade.
|
2. 11-12 sept 2015, Câte generaţii de filologi au existat în familia Puşcariu? La Cel de-al XVII-lea Simpozion Internaţional de Dialectologie, Dialectologia românească în contemporaneitate, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară «Sextil Puşcariu», Societatea Română de dialectologie) (Cluj-Napoca).
|
3. 30 mai, Consecinţele permisivităţii aloglote (codurile lingvistice folosite în companiile comerciale de la Sibiu şi Braşov în sec. al XVIII-lea) Inst. de Lingvistică al Academiei Române, Simpozionul Internaţional de Lingvistică, editia a VI-a.
|
4. 30 iulie, Language Lenience in Transylvania: the Trade Companies of Sibiu and Braşov as Case-Studies, Al 14-lea Congres al Societăţii Internaţionale de Studii pentru sec. XVIII, Rotterdam.
|
5. iunie, Un ziar grecesc necunoscut sedinţă de comunicări ISSEE.
|
6. sept. How European was the Romanian 18th cent.Congresul Asociaţiei de Studii Sud-Est Europene, Sofia
|
7.iunie, Teatru şi medicină în lungul secol al XIX-lea sibian, Sibiu.
|
8. 9-10 oct. Colocviul Naţional de Literatură Română Veche, ediţia a II-a Inst.“G. Călinescu” al Academiei Române – Locul literaturii de expresie grecească în cadrul literaturii române de la sfârşitul secolului al XVIII-lea
|
9.16-17 oct., Μέθοδοι έρευνας , παρελθόν και μέλλον στις νεοελληνικές σπουδές,
|
Bucureşti, Al III Congres al neoeleniştilor din ţările balcanice.
|
10. Slavismele din română cazul secolului al XVIII- lea, Colocviul româno-bulgar cu tema, Identitate, etnicitate, limbă, cultură şi contacte în Sud-Estu Europei, octombrie 2015.
|
Deplasări peste hotare, cu menţionarea contribuţiei personale şi rezultate:
|
1.Deplasare in Bulgaria (30 august – 5 septembrie 2015) pentru Congresul Asociatiei Internationale de Studii Sud-Est Europene in cadrul schimburilor inter-academice.
|
Lucrări propuse pentru 2016-2018 şi anii următori:
|
Multilingvismul secolului al XVIII-lea românesc (Ediţia primei gramatici româno-franceze (Ms. Rom.1595 BAR) (2016-2018), Johann Strauss Editia primului dicţionar român-turc şi turc-român (Ms. Rom. BAR) (2017-2018), Catalogul lucrărilor greceşti cuprinse în manuscrisele româneşti de la BAR (2018-2020). Dacă manuscrisele greceşti de la BAR beneficiază de prestigioase cataloage (Litzica, N. Camariano, Carataşu) lucrările greceşti cuprinse în manuscrise româneşti din colecţia BAR sunt complet ignorate. Lucrarea e menită să completeze acest gol şi să se înscrie în seria cataloagelor precedente.
|
O caracteristică a secolului al XVIII-lea regăsibilă şi în spaţiul românesc era multilingvismul. Pe lângă traduceri, bine studiate de mai multe generaţii de cercetători, mărturii ale acestei realităţi sunt dicţionarele bilingve cu limbă de pornire sau limbă-ţintă româna. Un capitol aparte il constituie o gramatică franco-română care este practic contemporană cu gramaticile româneşti de la sfârşitul sec. al XVIII-lea de care se deosebeşte prin aceea că are ca model nu gramatici italiene sau latine ci una franceză.
|
