Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad este instituţie publică deconcentrată, finanţată de la bugetul de stat, cu personalitat


Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă



Yüklə 2,19 Mb.
səhifə11/24
tarix15.01.2019
ölçüsü2,19 Mb.
#96572
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   ...   24

2.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă


Clădirile, monumente istorice şi de artă s-au degradat foarte mult. Majoritatea sunt atacate de umezeală, cu acoperişurile deteriorate, zac în descompunere, mucegai, păianjenii sau şoareci.

Pe lângă faptul că strică imaginea oraşului, aceste clădiri pot fi un adevarat pericol. Din cauză că starea de degradare este foarte avansată, există pericolul ca în orice clipă să cadă bucăţi din acestea, bucăţi de tencuială sau chiar cărămizi.

Cert este că vechile şi frumoasele clădiri din judeţul Arad nu se bucură de imaginea pe care ar trebui să o aibă.

2.2.10. Poluări accidentale


În anul 2008 nu s-au semnalat poluări accidentale grave în judeţul Arad. Au avut loc următoarele evenimente:

  • În data de 22.01.2008, în jurul orei 12,00, în apropierea comunei Bata, la cca. 70 km de Arad, un autotren al firmei SC TRANSMAR COMPANY, cu nr. AR 05 NPW, încărcat cu 15 t de îngrăşământ chimic - azotat de amoniu ambalat în saci dubli de PE şi PP, de la firma SC ARCHIM SA, a derapat şi s-a răsturnat în şanţ. Din totalul de 300 saci, doar 10 saci s-au deteriorat, îngrăşământul împrăştiindu-se pe marginea drumului. Nu s-au constatat scăpări de combustibil din maşina avariată.

  • În data de 06.03.2008 în jurul orei 15,30, GNM - Comisariatul Judeţean Arad, a fost anunţat că pe canalul Ier se observă mortalitate piscicolă. Reprezentanţii GNM au prelevat o probă de apă pe care au predat-o a doua zi laboratorului APM Arad. În urma analizelor efectuate, rezultatele au fost trecute în R.Î. nr. 30.07.03.2008. S-a remarcat o valoare crescută a indicatorilor: ioni amoniu şi fosfor şi a CCOMn-ului. Apa canalului Ier, este încadrată în clasă inferioară de calitate conform Regimului de oxigen, prin urmare acest eveniment nu a fost tratat ca o poluare accidentală.

  • În data de 05.09.2008, la acumularea de apă Tauţ, în urma coborârii nivelului apei, a rămas pe mal o colonie de scoici. S-au luat măsuri urgente de ecologizare a zonei de către Primăria Tauţ împreună cu SHI Chişineu Criş.

În anul 2008 nu s-au înregistrat poluări ale factorilor de mediu cu caracter transfrontier.

2.2.11. Zone critice privind deterioararea calităţii mediului de pe teritoriul Judeţului

Arad

2.2.11.1. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului


În continuare, ca şi în anii anteriori principalele surse de poluare ale atmosferei o constituie industria energetică şi transportul rutier. Îmbunătăţirea calităţii parcului de maşini a judeţului, mai ales în urma acţiunii de reînnoire a acestuia se reflectă în uşoare reduceri ale poluanţilor emişi. De asemenea îmbunătăţirea condiţiilor de ardere a combustibililor, folosirea de combustibili de calitate şi aplicarea măsurilor de reducere progresivă a emisiilor de la instalaţiile mari de ardere vor contribui la îmbunătăţirea calitativă a atmosferei judeţului Arad.

S-au constatat unele reduceri atât în ceea ce priveşte valorile de emisie, cât şi cele din imisii, dar mai sunt multe unităţi care trebuie să-şi gospodărească mai bine activităţile astfel încât să reducă cantitatea de poluanţi emişi în atmosferă.

Zonele critice sub aspectul poluării atmosferei sunt evidenţiate în tabelul 2.2.11.1. şi reprezintă cele două unităţi ale industriei energetice SC CET Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi şi traficul:

Tabel 2.2.11.1.

Zone critice sub aspectul poluării atmosferice


Nr. crt.

Sursa de poluare

Activitate desfăşurată cf.

OUG nr.152/2005

Poluanţi atmosferici

rezultaţi

Observaţii referitoare la perioada de funcţionare în 2008

1.

SC CET Arad lignit

- o instalaţie de ardere cu o putere nominală mai mare de 300MWt

(403MWt);

- o instalaţie de ardere, ce cuprinde 2 cazane de abur industrial cu putere nominală de 80 MWt;


SO2, NOx, pulberi, CO2;

- a funcţionat 5084 ore,

- au funcţionat 341 ore,





2.

SC CET Arad hidrocarburi

- 4 instalaţii de ardere, cu putere nominală de :

57MWt,


73MWt,

116MWt,


116MWt,

116MWt.


SO2, NOx, pulberi;

- au funcţionat:

- 601 ore,

- 1191 ore,

- 2911 ore,

- 519 ore,

- 24 ore,



3.

Trafic

-

SO2, NOx, pulberi, CO2, metale, NMVOC.

-

SC CET Arad SA - pe lignit

Această unitate funcţionează cu două cazane de abur industrial de 80 MW/h fiecare şi un cazan energetic de 403 MW/h.

Combustibilul folosit pentru producerea de căldură şi energie este lignitul şi gazul metan. Prin arderea acestor combustibili, CET-ul pe lignit este principalul poluator cu dioxid de sulf şi oxizi de azot. Astfel, în anul 2006, 96,9 % din cantitatea totală de SO2 şi 12,5 % din cantitatea totală de NOx sunt emise de acest agent economic.

Centrala electrotermică pe lignit este amplasată în exteriorul oraşului, iar pentru evacuarea noxelor există 2 coşuri de fum, construite din beton cu următoarele dimensiuni: cel de la cazanul de abur industrial are o înălţime de 160 m, diametrul la bază 6 m şi la vârf 3,5 m, iar cel de la cazanul de abur energetic are înălţimea de 200 m şi diametrul coşurilor la bază 19,5 m şi la vârf 11 m. Pentru reţinerea pulberilor centrala este dotată cu electrofiltre care au un randament de reţinere de 99,6 %, ceea ce conduce la o poluare mult diminuată a atmosferei cu astfel de particule solide.

O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, care, în special vara şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a digului de protecţie şi a neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară.

Cu toate aceste investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.



• SC CET Arad SA - pe hidrocarburi

Funcţionează cu 2 cazane energetice de 75 respectiv 57 MW/h şi cu 6 cazane de apă fierbinte de câte 116MW/h fiecare. Din aceste cazane nu au funcţionat decât 4, restul au fost scoase din folosinţă.

Această unitate este situată în zona centrală a oraşului. Foloseşte pentru producerea de energie electrică şi termică gaz şi păcură cu un conţinut de sulf sub 1%. Ea constituie o sursă principală de poluare, cu SO2, NOx şi pulberi, mai ales că este amplasată într-o zonă centrală a oraşului şi nu deţine nici un fel de instalaţii de depoluare, fiind dotată cu 8 coşuri de fum din metal cu o înălţime de 25 m.

Ambele centrale electrotermice, aparţinând de S.C. CET Arad S.A., prin puterea termică a cazanelor, intră sub incidenţa Directivelor IPPC, implementate prin OUG 34/2001 şi a HG 541/2003. Emisiile de SOx şi NOx şi pulberi nu se încadrează în limitele prevăzute prin aceste directive. În consecinţă, s-a întocmit Programul de Reducere a Emisiilor de SO2, NOx şi pulberi şi care prevede măsuri pentru conformarea cu cerinţele directivelor, constând în înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere şi monitorizarea emisiilor.


Traficul auto

Traficul auto are o pondere însemnată în poluarea atmosferei, producând o mare parte din cantităţile de CO, NOx şi CO2 emise la nivelul judeţului.

De asemenea traficul auto se face răspunzător în mod indirect de cantitatea mare de pulberi în suspensie înregistrată în aproape toate determinările efectuate. Astfel:



  • mijloacele de transport ridică praful de pe carosabilul ne-măturat;

  • mijloacele de transport “aduc” în oraş pe roţi cantităţi mari de pământ direct de pe câmp;

  • din mijloacele de transport neetanşe, care transportă materiale de construcţii, moloz din demolări, cereale, “rămâne” pe carosabil o mare cantitate de praf.

Creşterea continuă a numărului de autovehicule în general, duce la creşterea cantităţii de poluanţi emişi pe arterele de circulaţie.

Nu există momentan soluţii convenabile pentru înlăturarea acestei poluări, dar primăria trebuie să aibă în vedere o mai bună fluidizare a circulaţiei atât în zona centrală cât şi în cartiere. Sub acest aspect trebuie ţinut cont de faptul că în municipiul Arad, administraţia locală s-a preocupat pentru realizarea drumurilor de centură, care să permită traficului greu să ocolească centrul şi o parte din cartierele municipiului. Astfel s-au dat în funcţiune două tronsoane de şosele de centură. Sunt în perspectivă să se realizeze: drumul expres Arad-Oradea, pe secţiunea Arad - Zerind, investiţie care se va finanţa din Fondul Naţional de Dezvoltare şi autostrada Arad – Nădlac.



2.2.11.2. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă


Bazinul hidrografic Crişul Alb

Depăşiri sunt pe afluenţii: Matca şi V. Nouă Chişer, fiind încadrate în clasa a III-a respectiv a IV-a de calitate, după grupa poluanţi toxici specifici de origine animală.

Canalul Morilor se încadrează în categoria globală a IV-a, datorită grupei de indicatori nutrienţi.

Din punct de vedere al substanţelor prioritar periculoase toate cele 18 secţiuni sunt corespunzătoare după indicatorii: mercur, cadmiu, plumb, arsen, hidrocarburi petroliere, crom total, cianuri şi fluoruri mai puţin indicatorii: nichel care prezintă depăşiri doar în secţiunea Canalul Morilor Vărşand cu valoarea de 2,34 µg/l faţă de 2,1 µg/l admis şi indicatorul cupru care prezintă depăşiri în toate secţiunile monitorizate.

Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziţie – Anexa 3 din CAP.22 Mediu.

Bazinul hidrografic Mureş

Canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier sunt poluate, toate fiind în administrarea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Arad.

 Apa din Canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad (1 km), traversează oraşul Arad iar în aval de Arad (5 km) se bifurcă în canalul Mureş Mort şi canalul legător care se varsă în canalul Ier. Pe parcursul trecerii prin oraşul Arad, canalul traversează zone întubate şi zone descoperite.

Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie identică cu calitatea apei râului Mureş din care se alimentează. Nu există surse mari de poluare care evacuează în acest canal şi care să-i afecteze calitatea. Sunt evacuări de ape pluviale, ape de răcire de la CET şi o evacuare de ape menajere epurate corespunzător de la CET.

Din cauza nămolului de fund necurăţat şi a depozitării de către cetăţeni a gunoaielor menajere pe malurile canalului, calitatea apei canalului se degradează pe parcursul trecerii prin oraş încărcându-se cu substanţe organice, detergenţi, amoniu.

Canalul Mureş Mort este o derivaţie a canalului Mureşel şi îşi evacuează apele în râul Mureş la 30 km amonte de Arad. În canalul Mureş Mort evacuează apele uzate, întreaga platformă industrială din zona de N-V a municipiului Arad respectiv, mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră. Apele uzate se evacuează printr-o staţie de epurare, aflată în administrarea a SC Compania de Apă Arad. Staţia are doar treaptă mecanică de epurare (sitare), prin urmare, funcţionarea necorespunzătoare a acesteia duce la degradarea calităţii apei canalului.

 Apa din Canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad la 30 km, traversează oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria prin localitatea Turnu. Se mai poate prelua apă şi din canalul Mureşel prin canalul legător.

Apa canalului Ier, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din cauza nămolului de fund format în timp şi a unor evacuări de apă pluvială (uneori şi tehnologică).



2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane


Bazinul hidrografic Crişul Alb

Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196/2005 sunt localităţile: Bocsig, Sântana, Zărand, Mişca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi Vărşand.

Din datele de monitorizare primite de la Direcţia Apelor Crişuri Oradea, la indicatorul nitraţi, situaţia în anul 2008, se prezintă în tabelul 2.2.11.3.1

Bazinul hidrografic Mureş

Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.)

Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă “zestrea” lăsată de acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent.

În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de conformare, este prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea concentraţiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un volum de 3 mil. m3 apă, până în prezent s-au pompat 503.000 m3 apă infestată.

În ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar câteva sunt accesibile restul sunt înfundate sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de demolare a clădirilor din incintă).

Zona CET pe lignit

În această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze:


  • halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi, cloruri, sodiu şi calciu;

  • staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane, care prin reactivii utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitaţi în bazine sau rezervoare neetanşe, au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare de pH;

  • depozitul de cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de sulfat şi calciu.

Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale pH-ului funcţie de zona în care este amplasat forajul de observaţie.

Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad

(str. Poetului şi 6 Vânători).

Această zonă este în supravegherea APM Arad deoarece, fiind situată în intravilanul oraşului, creează probleme deosebite de poluare, astfel:



  • este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi azotat mult peste CMA pentru ape potabile;

  • în zonă, mai ales în perioada caldă a anului, se degajă mirosuri neplăcute, iar concentraţia amoniacului în aer depăşeşte de regulă CMA;

  • în vecinătatea gropii de gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite de gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea solului

Tabelul 2.2.11.3.1

Valorile de concentraţie ale indicatorului nitraţi


Nr. crt.

Localitate

Foraj

Conc. NO3-(mg/l)

1.

Bocsig

F2

17,26

2.

F3

0,61

3.

F5

217,90

4.

Zărand

F6

1,25

5.

Şiria

F1

9,67

6.

F3

59,78

7.

Vărşand

F1

3,87

8.

F3

3,19

9.

F5

1,42

10.

Sântana, sat

F1

181,06

11.

Olari

F1 A

1,46

12.

Mâsca

F1

71,09

13.

Cintei

F1 R

1,61

14.

Chişineu Criş

F1

1,68

15.

F3

2,78

16.

F4

2,03

Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul gropii de gunoi, indică poluarea acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tabel 2.2.11.3.2.).

Tabelul 2.2.11.3.2.

Analize pentru zona gropilor de gunoi a municipiului Arad

Zona contaminată: Groapa de gunoi – Str. Poetului


Fântână

Negoiu nr.6

Moldovei nr. 5

Toth Arpad nr. 4

Legea 458/2002

 


Indicatori

UM

Data

 23.07.2008

pH

unit. pH

7,40

7,26

7,13

6,5 – 9,5

OXIDABILITATE

mg/l O2

2,370

1,580

0,390

5,000

CONDUCTIVITATE

µS/cm

856

633

723

2500

NH4+

mg/l

0,000

0,000

0,000

0,500

NO2-

mg/l

0,180

0,010

0,012

0,500

NO3-

mg/l

332,57

196,74

259,03

50,00

Zona contaminată: Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii

Fântână

Cedrului nr. 29

Cedrului nr. 32

Livezilor nr. 5A

Legea 458/2002

 


Indicatori

UM

Data

23.07.2008 

pH

unit.pH

7,36

7,33

7,63

6,5 – 9,5

OXIDABILITATE

mg/l O2

0,390

0,390

1,190

5,000

CONDUCTIVITATE

µS/cm

447

520

623

2500

NH4+

mg/l

0,000

0,420

0,007

0,500

NO2-

mg/l

0,009

0,016

0,136

0,500

NO3-

mg/l

26,00

53,45

180,44

50,00

2.2.11.4. Zone critice din punct de vedere al poluării solului


Activităţile industriale desfăşurate în cadrul judeţului Arad produc presiuni asupra stării de calitate a solurilor prin depozitări de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activităţii curente, cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii) tabel 2.2.11.4.1.

Sectorul minier în judeţul Arad se află în procedură de sistare a activităţii. Actualele halde de steril reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).

La exploatarea de la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice de închidere: lucrări miniere subterane şi demolare construcţii de suprafaţă.

În cadrul judeţului Arad se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog, Turnu, Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului de mediu sol se poate produce prin spargeri accidentale de conducte sau deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor).

O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, a SC CET Arad SA pe lignit, care în special vara şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a digului de protecţie şi a neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară. Cu toate aceste investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.

De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua cu substanţe minerale şi apele freatice.

Tabel 2.2.11.4.1.

Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial



Nr. crt.

Denumirea zonei

Categoria de activitate

Observaţii

1.

Luncşoara

Exploatări miniere

Halde steril

2.

Hălmagiu – Brusturi

-„-

-„-

3.

Dezna

-„-

-„-

4.

Gurahonţ – Zimbru

-„-

-„-

5.

Pecica – Turnu

Parc petrolier

Hidrocarburi

6.

Pecica – Bodrog

-„-

-„-

7.

Zădăreni

-„-

-„-

8.

Odvoş – Milova

Expl. miniere

Halde materii radioactive

9.

Bârzava

-„-

-„-

10.

Moneasa – Rănuşa

-„-

-„-

11.

Săvârşin

-„-

-„-

12.

Dorgoş – Pătârş

-„-

-„-

13.

Arad, Ineu, Chişineu Criş,

Sebiş, Moneasa, Hălmagiu,

Lipova,Pecica,Nădlac,Curtici,

Sântana, Pâncota, Dezna



Staţii de epurare a apelor industriale şi menajere

Nămoluri de la staţii de epurare a apelor

În judeţul Arad sectorul energetic este reprezentat de o centrală termică ce funcţionează cu lignit şi o centrală ce funcţionează pe gaz metan şi păcură.

Impactul major asupra mediului al funcţionării centralei pe lignit îl constituie emisiile de pulberi, SO2 şi NOx. Pulberile emise de Centrala Termică pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la staţia de concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi zburătoare, hidrocarburi nearse şi din praf de cărbune. Aceste pulberi, în condiţii de vânt în direcţia est-vest afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată este de aproximativ 800 ha prin depunerea pe sol a pulberilor aeropurtate de la halda de steril a SC CET Arad SA pe lignit.




2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică


Zonele critice care necesită reconstrucţie ecologică sub aspectul degradării solurilor sunt arealele cu potenţial ridicat de alunecări de teren, zone cu potenţial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu eroziuni de maluri.

Dintre acestea se pot menţiona:



      • alunecări de tip subsecvent în zonele Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ, Minişel, Şilindia;

      • alunecări de tip solifluxiune în zonele Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-Nermiş, Crocna, Vârfuri.

Zonele iazurilor de decantare în conservare şi a haldelor de steril de mine sunt zone critice care necesită reconstrucţie ecologică.

De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de decopertări (tabel 2.2.11.5.1) şi excavări la zi (tabel 2.2.11.5.2 ), precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica, Turnu, Sederhat, Bodrog).

Tabelul 2.2.11.5.1

Activităţi de exploatări cariere de piatră



Nr. crt.

Numele agentului economic

Adresa punctului de lucru

Activitatea

1.

SC CARPAT AGREGATE SA Bucureşti

Comuna Pleşcuţa, sat Aciuţa, FN

Exploatarea şi prelucrarea andezitului

2.

SC CARPAT AGREGATE SA Bucureşti

Comuna Vârfurile, FN (la cca. 1,5 Km sud de localitatea Vârfurile)

Exploatarea şi prelucrarea andezitului

3.

SC CARPAT AGREGATE SA Bucureşti

Lipova, FN (DN 7 Arad – Deva, Km 507

Exploatarea şi prelucrarea dioritului şi granitului

4.

SC CIMVEST SA Arad

Lipova, FN – cariera Radna

Exploatarea şi prelucrarea resurselor minerale de granit

5.

SC EUROCALC SA Săvârşin,

Săvârşin, sat Căprioara, FN (Dealul Viilor – Dealul Poiana Mare)

Exploatarea calcarelor ornamentale

6.

SC CARIERA DE PIATRĂ SRL Arad

Păuliş, FN – Cariera de piatră Păuliş

Exploatarea şi prelucrarea resurselor minerale de diorite

7.

SC ICIM SA Arad

Bârzava, sat Băruţa – Cariera Bătuţa

Exploatarea şi prelucrarea diabazelor

8.

CL Pâncota şi SC DEL BONO & CO SA Pâncota

Măderat, FN, versantul stâng al văii Sodom – Cariera Măderat

Extracţia calcarelor din carieră

9.

SC ECA 2000 SRL Deva

Vârfurile, FN, versantul drept al Crişului Alb – Cariera Brătuleasa

Extracţia andezitelor din carieră

10.

SC ECA 2000 SRL Deva, Hunedoara

Vârfurile, FN, versantul nordic al dealului Lăpşoru – Cariera Valea Dosului

Extracţia andezitelor din carieră

11.

SC SITROM 97 SA Arad

Comuna Şiria, sat Galşa, FN – Cariera Galşa

Exploatarea şi prelucrarea calcarelor dolomitice

12.

SC ATON TRANSILVANIA SRL Sânandrei

Lipova, FN (cca. 400 m de DN 7 Deva – Nădlac)

Extracţia granitului industrial şi de construcţii – Cariera Şoimoş

13.

SC MARMOSIM SA Simeria

Săvârşin, sat Căprioara, FN – Cariera Căprioara

Extracţia pietrei pentru construcţii

14.

SC MARMOSIM SA Simeria

Moneasa , FN

Extracţia pietrei pentru construcţii

15.


SC RADEXIM TRANS SRL

Dieci, sat Crocna – Cariera Crocna

Redeschidere carieră de andezite Crocna

16.

SC EURO PETROL SRL

Lipova – Cariera Rădnuţa

Exploatarea rezervelor de granit - perimetru Rădnuţa I

17.

SC DIABAS BATA SRL

Cariera Bata

Extracţia pietrei pentru construcţii

18.


SC DIABAS BATA SRL

Bata

Defrişarea unei suprafeţe de 0,9 ha pentru amenajarea unui drum de acces în cariera Bata

19.

SC COMPANY AGREGATE SRL

Târnova, sat Dud – Cariera Chicioara

Extracţia pietrei pentru construcţii

20.

SC CARPAT AGREGATE SA

Pleşcuţa, sat Gura Văii – Cariera Romaniţa II

Extracţia pietrei pentru construcţii

21.

SC MIN EXPERT SRL

Pătârş – Cariera Pătârş

Extracţia pietrei pentru construcţii

22.


SC DAN & NIK SRL

Chisindia, sat Păiuşeni – Cariera Chisindia

Redeschidere carieră de piatră Chisindia

23.

SC AGRICOLA DIP SRL

Dieci, nr. 159 – Cariera Dieci

Exploatarea andezitelor în carieră

24.

SC REPCON SA

Chisindia – Cariera Chisindia

Deschidere carieră de andezit

25.

SC ROMANIAN COMPANY FOR CONSTRUCTIONS SRL

Lipova – Cariera perimetrul Radna III

Exploatare granize din zona Radna – Valea Mare

26.

SC PETROCONSTRUCT GROUP SRL

Hălmagiu – Cariera Leasa

Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii

27.

SC IMOBILIARE ŞI CONSTRUCŢII SRL

Lipova – perimetrul Lipova Nord

Exploatare în carieră de granit pentru construcţii

Tabelul 2.2.11.5.2

Activităţi de excavări



Nr.

crt.

Numele societăţii comerciale

Adresa punctului de lucru

Activitatea

1.

SC EDIL CONSTRUCŢII SA

Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir I, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

2.

SC CONSTRUCŢII FEROVIARE SA

Păuliş - perimetrul Păuliş II, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

3.

SC ECONSA GRUP SA

Vladimirescu - perimetrul Vladimirescu I, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

4.

SC CITADELA COM SRL

Păuliş - perimetrul Zăbrani, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

5.

SC ECONSA GRUP SA

Fântânele - perimetrul Fântânele Est, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

6.

Regia Autonomă de Drumuri Municipale Arad

Arad - perimetrul Micalaca, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

7.

SC ICIM ARAD SA

Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir II, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

8.

SC CONSTAR SA

Zimandu Nou - perimetrul Zimandul Nou III, exploatare în terasă

Extracţia nisipului şi pietrişului

9.

SC ENERGOCONSTRUC-ŢIA SA

Lipova - perimetrul de exploatare Şoimoş II, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

10.

SC COMPANIA DE DEZVOLTARE IMOBILIARĂ SRL

Ususău - perimetrul de exploatare Ususău I A şi III, amplasate în albia minoră a râului Mureş, mal stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

11.

SC GEO WEST SRL

Lipova - perimetrul de exploatare Şoimoş I, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

12.

SC ICIM ARAD SA

Mândruloc - perimetrul de exploatare Mândruloc V, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

13.

SC AGAT SRL

Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir I - A, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

14.

SC SITROM 97 SA

Zimandu Nou - perimetrul Feldioara, exploatare în terasă, amplasată în zona frontului de captare apă a mun. Arad

Extracţia nisipului şi pietrişului

15.

SC FORAJ SONDE ZĂDĂRENI SA

Ghioroc - perimetrul de exploatare Ghioroc Pusta Lată, exploatare în terasă

Extracţia nisipului şi pietrişului

16.

SC CARPAT AGREGATE SA

Ghioroc - perimetrul de exploatare Ghioroc I (Lacul Nordic, exploatare în terasă

Extracţia nisipului şi pietrişului

17.

SC MOTICICA GRUP SA

Conop, sat Nadăş - perimetrul de exploatare Conop - Nadăş, amplasată în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

18.

SC GENERAL AGREGATE SRL

Păuliş, sat Sâmbăteni - perimetrul de exploatare Sâmbăteni II, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

19.

SC CONSTAR SA

Arad - perimetrele Ceala, Ceala II şi Ceala III, amplasate în albia minoră şi majoră a râului Mureş,

Extracţia nisipului şi pietrişului

20.

SC DRUMURI MUNICIPALE SA

Vărădia de Mureş - perimetul Vărădia II, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

21.

SC NOBAS AMS SRL

Fântânele - perimetrul Fântânele - Mândruloc III, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

22.

SC ITAL PREFABRICATE SRL

Frumuşeni - perimetrul Mândruloc I, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

23.

SC METCONS 7 SA

Păuliş, sat Sâmbăteni - perimetrul de exploatare Sâmbăteni III, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

24.

SC GP CON SRL

Zădăreni, sat Bodrogu Nou, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng Perimetrul este situat în Parcul Natural Lunca Mureşului

Extracţia nisipului şi pietrişului

25.

SC L & M COMPANY TRANSPORT SRL

Lipova - perimetrul Baraţca, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

26.

Regia Autonomă de Drumuri Municipale Arad

Zimandu Nou -perimetrul Feldioara II, exploatare în terasă amplasată în zona frontului de acaptare apă a mun. Arad

Extracţia nisipului şi pietrişului

27.

SC JEAN TRANS COMPANY SRL

Bocsig - perimetrul de exploatare Bocsig, amplasat în albia minoră a Crişului Alb, mal drept şi stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

28.

SC TRANS KATRIN GE SRL

Lipova - perimetrele Baraţca Central (exploatare în terasă) şi Neudorf (albia minoră a râului Mureş, mal stâng)

Extracţia nisipului şi pietrişului

29.

SC TRUST CONSTRUCŢII RADLINGER SRL

Păuliş - perimetrul Păuliş Hadă, amplasat în terasa malului stâng al râului Mureş

Extracţia nisipului şi pietrişului

30.

SC DEL BONO & CO SA

Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir III, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

31.

SC NORD STATD SRL

Zimandu Nou - perimetrul Feldioara Vest, exploatare în terasă, amplasată în zona frontului de captare apă a mun. Arad

Extracţia nisipului şi pietrişului

32.

SC TEHNODOMUS SA

Zăbrani - perimetrul Zăbrani III, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

33.

SC EUROKIPER SRL

Lipova - perimetru Baraţca Est, exploatare în terasă (S = 3,9 ha)

Extracţia nisipului şi pietrişului

34.

SC VEST CONSTRUCT SRL

Sântana - perimetru Sântana I (terasă)

Extracţia nisipului şi pietrişului

35.

SC CAVE PERINNO SRL

Zădăreni, FN - perimetrul Zădăreni, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng Perimetrul este situat în Parcul Natural Lunca Mureşului

Extracţia nisipului şi pietrişului

36.

SC PANIN WEST SRL

Petriş - perimetrul Zam Panin, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

37.

SC CIMVEST SA

Pecica - perimetrul de exploatare Pecica, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept. Perimetrul este situat în Parcul Natural Lunca Mureşului

Extracţia nisipului şi pietrişului

38.

SC COMPANIA DE DEZVOLTARE IMOBILIARĂ SRL

Ususău - perimetrul de exploatare Ususău I A şi IIi, amplasate în albia minoră a râului Mureş, mal stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

39.

SC ANDROMEDA SERVICE SRL

Bârzava - perimetrul de exploatare Bârzava amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

40.

SC ICIM ARAD SA

Păuliş, sat Sâmbăteni - perimetrele Sâmbăteni V şi VI amplasate în albia minoră a râului Mureş, mal stâng

Extracţia nisipului şi pietrişului

41.

SC GENERAL AGREGATE SRL

Vladimirescu - perimetrul Cicir Haltă (terasă)

Extracţia nisipului şi pietrişului

42.

SC PLOMT SELING SRL

Păuliş - perimetrul Păuliş III, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

43.

SC R & C INTERNAŢIONAL SRL

Zimandu Nou - perimetrul de exploatare Feldioara Vest IV

Extracţia nisipului şi pietrişului

44.

SC EUROPRODUCTS SRL

Odvoş, sat Milova - perimetrele Milova I, Milova Vest II, Milova Terasă, Milova IV şi Milova V

Extracţia nisipului şi pietrişului

45.

SC BRANDI EXTRACONSTRUCT SRL

Păuliş - perimetrul Păuliş (terasă)

Extracţia nisipului şi pietrişului

46.

SC BRANDI EXTRACONSTRUCT SRL

Păuliş - perimetrul Păuliş (terasă)

Extracţia nisipului şi pietrişului

47.

SC ALEX AMD TRANS SRL

Săvârşin - perimetrul Hălăliş (albia minoră a râului Mureş, malul drept)

Extracţia nisipului şi pietrişului

48.

SC ITAL PREFABRICATE SRL

Vladimirescu - perimetrul Aluniş Terasă

Extracţia nisipului şi pietrişului

49.

SC MDA INVEST SRL

Zăbrani

Amenajare lac de agrement şi bazin piscicol prin excavare agregate mineral

50.

SC TECNOIMP.RO SRL

Horia - perimetrul Horia terasă

Extracţia nisipului şi pietrişului

51.

SC LAVINAMIX CONSTRUCT SRL

Horia - perimetrul Horia III terasă

Amenajare lac de agrement şi bazin piscicol prin excavare agregate mineral

Yüklə 2,19 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin