În 11 mai 2016 (după 5 luni de mandat) am declarat acumularea Văcărești ca primul parc natural urban din România după 5 ani de blocaj.
Am reușit să modificăm legea prin OUG și chiar luna aceasta am reușit să publicăm anunțul pentru apelul de administrare a 7 arii naturale, printre care și Parcul Văcărești. Așteptăm cât mai multe dosare să fie depuse în perioada următoare, pentru a putea selecta cel mai bun administrator.
210 planuri de management aprobate, 200 de milioane de euro câștigate
Planurile de management aprobate instaurează măsuri clare de protecție a speciilor pentru peste 500 de situri de importanță comunitară și avifaunistică.
Am preluat mandatul cu doar 10 planuri aprobate pe parcursul a 3 ani.
Miza a fost mare: dacă planurile nu ar fi fost aprobate în timp util, România ar fi pierdut 200 de milioane de euro din fonduri europene, bani destinați managementului ariilor naturale protejate. În plus, de aprobarea planurilor de management depindea și deschiderea liniei de finanțare pentru Biodiversitate din Programul Operațional Infrastructură Mare.
ANANP- instituția care va administra unitar ariile naturale protejate
În cele 400 de zile am înființat Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, un nucleu central gândit să asigure administrarea durabilă a acestor arii, să promoveze o viziune coerentă și unitară la nivel național, criterii de evaluare a managementului, monitorizarea sistemului și resursele necesare gestionării eficiente a patrimoniului natural.
Parcul Național Făgăraș – Yellowstone-ul European găzduit în România
Am promovat la nivelul Guvernului un Memorandum prin care a fost aprobată începerea demersurilor de declarare a Munților Făgăraș ca Parc Național.
Dacă alături de Parcul Național Făgăraș luăm în calcul și ariile protejate adiacente, respectiv Parcul Național Bucegi, Parcul Național Piatra Craiului, Munții Leaota și Iezer Păpușa – avem o suprafață de 280.000 de ha, care reprezintă cea mai întinsă zonă de sălbăticie din Europa; practic, am putea vorbi de un Yellowstone European găzduit în România.
Constituirea parcului înseamnă un proces ce se va întinde pe câțiva ani în care trebuie urmați mai mult pași, conform legislației. În acest scop, a fost decisă crearea unui grup de lucru interministerial sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, responsabil cu activitățile de analiză, aprobare și planificare.
Prima etapă este lansarea studiului de fundamentare științifică care să certifice valoarea capitalului natural, dar și a studiilor socio-economice care să identifice oportunitățile concrete de dezvoltare pentru comunitățile locale.
Decizia care a făcut înconjurul lumii: interzis vânătorii preventive a animalelor sălbatice protejate
Statutul de specie protejată interzice categoric vânătoarea carnivorelor mari în România. An de an însă, în baza unui studiu, se avizau cote de vânătoare denumite ”de prevenție” care în realitate erau utilizate și pentru vânătoarea sportivă de trofee.
Studiile au fost întocmite în perioada 2007-2015 de entități științifice care adjudecau prin licitație cercetarea anuală. La finalul cercetării autorii făceau recomandări de cote de împușcare pentru 4 specii protejate: ursul brun, lup, râs, pisică sălbatică.
Acest proces a dus la împușcarea în ultimii 8 ani a aproximativ 5.000 de animale sălbatice în urma derogărilor stabilite prin ordinul miniștrilor Mediului și în baza articolului 16 din Directiva Habitate a Uniunii Europene (UE)
Am decis să punem capăt unui proces mecanic și tacit prin care România tolera, din 2007 încoace, vânătorea a sute de exemplare anual de urs brun și alte animale sălbatice aflate pe lista speciilor protejate.
2016 - Primul an cu cotă zero!
Pentru anul acesta cota propusă de cercetători pentru a fi recoltată în sezonul 2016 – 2017 a fost de 552 de urși, 657 de lupi, 482 de pisici sălbatice. Am decis cotă ZERO, refacerea studiului și elaborarea procedurii SUAS – procedură pentru intervenția rapidă în cazurile de conflict om-natură.
De ce am decis cota zero pentru sezonul 2016 -2017?
Pentru că studiul care fundamentează emiterea acestor Ordine anuale a ridicat destul de multe suspiciuni privind:
Structura acestuia și a datelor puțin relevante: studiul oferea informații privind numărul aproximativ al populațiilor și distribuția lor pe județe/zone. Un studiu eficient pentru un management cinegetic ar trebui să fie structurat pe vârsta populațiilor, sex, spor natural și mortalitate.
Distribuția derogărilor: derogările erau distribuite pe zone mai degrabă de interes vânătoresc și nu erau corelate la modul real cu nivelul pagubelor înregistrate în acestea.
Studiul prevedea cote la animale care nu produc pagube: studiul indica și cote pentru pisică sălbatică și râs – specii care nu au produs pagube în România
Metodologia de numărare a populațiilor: aceasta este profund învechită - autorii studiului aplicau metoda numărarării urmelor acestor animale care poate conduce la numărarea aceluiași exemplar și de două sau chiar trei ori (ursul parcurge într-o zi distanțe foarte lungi și poate ajunge în mai multe fonduri cinegetice)
Neconcordanță între sezoanele de vânătoare din România și perioada cu atacuri intense ale urșilor: sezoanele de vânătoare din România sunt stabilite în perioadele 15 martie – 15 mai și 15 septembrie – 31 decembrie în timp ce perioada cu atacuri frecvente ale ursului este între lunile iunie - octombrie. De aici se poate specula că aceste derogări puteau fi un paravan legal pentru vânătoarea de trofee (in lunile de iarnă ursul are mai multă valoare economică)
Întrebări privind corectitudinea intervențiilor din anii precedenți: ex. Brașov a avut anul acesta o cota alocată de peste 50 de urși iar în vara acestui an a cerut o nouă derogare.
Promovarea de politici alternative, altele decât împușcarea, pentru animalele sălbatice protejate
Procedura de intervenție rapidă SUAS
Procedura a fost realizată sub forma unui Ghid de acțiune recomandat instituțiilor și organizațiilor pentru gestionarea incidentelor și situațiilor de urgență generate de animale salbatice la nivel județean.
Grup de lucru pentru o nouă metodologie de evaluare a populațiilor animalelor protejate
Am activat un grup de lucru format din experti in domeniul carnivorelor mari, care sa propună: o metodologie adecvata de studiu a populațiilor de carnivore și metode de management în conformitate cu Directiva Habitate pentru carnivorele mari care produc pagube și conflict om-natură.
Deblocarea despăgubirilor populației – proces în stop cadru din 2014
Anul acesta am deblocat o situație neplăcută: sute de dosare de despăgubiri depuse de gospodăriile care au suferit pagube materiale în urma atacurilor carnivorelor mari în 2014, 2015 și 2016 au stat în așteptarea plății ministerului de multă vreme.
Am pus în plată toate aceste dosare, în număr de 721, și am plătit din bugetul ministerului aproape 1.500.000 lei.
