Arheologii confirmă existența a 50 de personaje biblice Un studiu făcut de



Yüklə 194,21 Kb.
səhifə8/10
tarix30.01.2018
ölçüsü194,21 Kb.
#41732
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

(05.01.2014)


În data de 11 noiembrie 2011 pe site-ul de internet al Associates for Biblical Research[1] (o asociatie din SUA care are ca obiect de activitate arheologia biblică și cercetarea istoriei Israelului Antic) a fost publicat un articol în care sunt prezentate unele descoperiri arheologice care arată existenta israeliților în Cannanul antic. Aceste descoperiri sunt foarte importante și pentru că pe baza lor arheologii biblici pot stabili cu mai multă exactitate ca până acum data Exodului și a cuceririi Cannanului. Articolul a fost scris de arheologul Bryant G. Wood, specialist în arheologie biblică și ceramica Orientului Mijlociu antic. Autorul își începe articolul prin a spune că specialiștii în istorie biblică nu au o părere unanimă cu privire la data Exodului; unii consideră că Exodul a avut loc în sec. XV î.H. iar alții cred că Exodul a avut loc în sec. XIII. Dr. Wood, pe baza datelor cronologice din Biblie, crede ca Exodul a avut loc în sec. XV î.H., în anul 1446 î.H., iar cucerirea Cannanului a avut loc între 1406-1400 î.H. El susține că există și dovezi extrabiblice care demonstrează existența Exodului în sec. XV. O astfel de dovadă este o inscripție egipteană aflată la muzeul de egiptologie din Berlin. Inscripția se află pe un bloc de granit care are 46 cm înălțime și 39,5 cm lățime. Acest bloc de granit a fost cumpărat de arheologul german Ludwig Borchardt (1863-1938) în 1913 de la un negustor din Egipt. Inscripția a fost publicată în literatura de specialitate pentru prima dată în 2001 de Manfred Gorg, profesor emerit de Teologia Vechiului Testament și Egiptologie (egiptologia este o știință care se ocupă cu studiul istoriei Egiptului Antic și cercertările arheologice în Egipt). Inscripția se află pe un bloc de granit pe care sunt sculptate fețele unor prizonieri de război vest-asiatici (personajele din inscripție au bărbi și părul capului lung). Deasupra capetelor prizonierilor este scris cu hieroglife egiptene Askhelon, Cannan. Mai există un nume pe care profesorul Gorg l-a identificat ca fiind ISRAEL. Inscripția a fost studiată și de dr. Peter van der Veen, instructor de Vechiul Testament și arheologie biblică la Universitatea din Mainz (Germania) și de Christoffer Theis, lector la Institutul de Egiptologie al Universității din Heidelberg (Germania) în 2010. Cercetările celor doi au confirmat concluziile lui Gorg. Autorii susțin că forma sub care numele au fost scrise este mai apropiată de forma utilizată în timpul faraonilor Tuthmosis III (1504-1550) și Amenhotep II decît de formele numelor utilizată pe vremea faraonilor Ramses al II-lea și Merneptah. Denumirea etnică de “Cannaniți” utilizată de egipteni pe vremea lui Amenhotep II este similară cu denumirea “Cannaniți” de pe inscripția aflată la muzeul din Berlin. Al treilea nume de pe inscripție a fost reconstituit de cei trei specialiști ca Y-shr-il, un nume foarte apropiat de biblicul Israel. Comparând formele numelor din inscripția de la Berlin cu formele numelor din alte inscripții, cei trei istorici au ajuns la concluzia ca fragmentul de granit din Berlin este de pe vremea dinastiei a XVIII-a, deci mult mai veche decât stela Merneptah care are și ea scris numele Israel. Faraonii care au fost membrii ai dinastiei a XVIII-a au domnit și în sec. XV î.H. Pentru că numele de Israel apare într-o inscripție a acestei dinastii, alături de numele de Cannaniți și Askelon, este evident că israeliții trăiau deja pe teritoriul Cannanului în sec. XV I.H. Această inscripție confirmă prezența israeliților pe teritoriul Cannanului în sec. XV î.H. la fel ca și cronologia biblică.

Imagini cu dinozauri facute de om (05.01.2014)



Dr. Dennis Swift Arheolog, explorator, Pastor!

Dr. Dennis Swift este un cercetator avid al stiintei creatiei. El calatoreste prin tinuturi indepartate de mai multe ori pe an. Lucreaza cu institutii locale si inregistreaza cu atentie existenta mostrelor interesante. Fotografii din doua din aceste colectii sunt prezentate mai jos.


Evolutionistii sustin ca oamenii nu au putut vedea niciodata dinozauri vii si aceasta de cand in ultimii 200 de ani ei au inventat crezurile lor in milioane si milioane de ani de istorie presupusa a Pamantului. In mod convenabil credinta in milioane de ani contrazice pozitia Bibliei ca umanitatea si toata viata, de fapt, au existat pentru aproape 6000 de ani.
Dinozaurii sunt mentionati in Biblie si in literatura antica a multor tari. Ei erau numiti dragoni. (Cuvantul "dinozaur" a fost inventat in 1840, dupa ce cele mai multe sau toate tipurile de dinozauri/dragoni au disparut). Sunt legende cu dragoni amintite in China, Thailanda, Vietnam, Germania, Rusia, Roma antica, intre Anglo-Saxoni, in multe regiuni din Africa, si chiar imprastiate in America de Nord si Sud. Inainte ca oamenii (si posibil schimbarile de mediu) sa-i omoare de-alungul a mii de ani, exista dovezi – de peste tot din lume – ca oamenii au vazut dinozauri (dragoni) in salbaticie.
Aceste imagini spun o parte din aceaste evenimente. Examineaza-le tu insuti. Numai pentru ca existenta lor contrazice crezurile evolutioniste nu inseamna ca ele trebuie sa fie de natura frauduloasa. Aceste dovezi (cele mai multe gasite in anii 1940 si '50) sunt testamente mute. Observati ca dinozaurii nu isi tarasc cozile. Incetul evolutionistii au invatat ceea ce omul antic stia din totdeauna – din observatiile lui de prima mana.

Acambaro, Mexic - Figurine cu dinozauri


Nazca, Peru-Vase de ceramica cu dinozauri



Dinozaurii contemporani omului partea I (05.01.2014)

Din manualele scolare noi invatam, ca dupa era paleozoica urmeaza cea mezozoica aceasta este era reptilelor gigantice — dinozaurilor. Fosilele din Mezozoic ne marturisec, ca candva (cand?) ''soparlele strasnice'' (anume asa se traduce din greaca cuvantul ''dinozaur'') populau practic toata suprafata Pamantului. Dar daca toate speciile de animale (inclusiv si dinozaurii) au supravetuit Potopului, fiind luate de Noe in corabie, atunci reese ca dinozaurii erau contemporani omului, si nu au murit cu 65 milioane de ani pana la aparitia omului, dupa cum afirma teoria evolutiei. Exista dovezi stiintifice in favoarea acestei afirmatii? Raspunsul este: da, exista. Si chiar destul de convingatoare si suficiente.
''Urmele picioarelor pe teoria evolutiei'' — asa a caracterizat ziarul Star Telegram din 17 iunie 1982 descoperirea realizata in valea riului Paluxy, la 6 km. de oraselul Glen Rose, statul Texas. Dupa ploile torentiale nivelul apei din riu sa ridicat si a spalat o parte din rocile sedimentare, dezgolind straturile de calcar, varsta carora dupa unele estimari traditionale evolutioniste a scarii geologice, ar trebui sa fie de 108 (!) milioane ani. La suprafata stratului s-au descoperit o multime de amprente a urmelor de dinozaur si om! Fusese descoperite si urme ''duble'' , cand dinozaurul calca deasupra urmei piciorului uman, si invers — omul calca peste urma lasata de dinozaur. Renumiti antrontologi au fost nevoiti sa recunoasca ca aceste urme practic sunt identice cu cele ale omului modern.
Inca o lovitura asupra adeptilor teoriei varstei Pamantului cu milioane de ani a fost descoperirea facuta in regiunea Londra (statul Texas). In startul din gresie din ordovician, datat cu varsta de 438 - 505 milioane de ani, a fost gasit ingropat in piatra un ciocan de fier forjat cu miner de lemn. Desigur, putea sa nimeresca acolo numai pana la formarea gresiei.
Mai devreme de jumatate de miliard de ani in urma? Putin probabil.
Aparent, aceste straturi sau format cu mult mai tarziu si tabelul cronologic evolutionist necesita o revizuire substantiala. Punctul de vedere ca toate straturile din paleozoic sau format rapid in urma potopului mondial reprezinta cea mai plauzibila explicatie.
Un an mai tarziu (1983) a aparut o publicatie care vorbea despre existenta unor descoperiri asemanatoare in muntii Kugitang Tau pe teritoriul Turcmenistanului. „In aceasta primavara expeditia Institutului geologic a Academiei de Stiinte din RSS Turcmenistan a descoperit peste 1500 de urme, lasate de dinozauri in muntii din sud-estul republicii. Impresionant este faptul ca sunt prezente si urme identice de piciore ale omului modern, printre aceste animale preistorice”, - scria ziarul Мoscow News (1983, No.24, с.10).
Ce este mai credibil — ca omul a existat cu 65 milioane de ani in urma sau dinozaurii au trait pana recent? In ultimul timp tot mai des insusi paleontologii isi aduc lor surprize, descoperind oase de dinozaur ''proaspete'' adica inca nefosilizate, iar pe 7 iulie 1993 un grup de cercetatori ai universitatii Newcastle au reusit sa distinga din astfel de oase proteine care nu reusise sa se descompuna. Insa cunoastem ca proteinele se descompun foarte repede – cu siguranta nu putea sa se pastreze mai mult de 5000 de ani.
Apare o intrebare: daca omul si dinozaurul pana nu demult erau bine cunoscuti, de ce nu au ramas marturii in cultura istoriei umane. Insa si aceasta este o pacaleala! Pe Pamant practic nu exista etnii, sa nu fi pastrat in literatura, folclor sau obiecte de arta pe care sunt redate amintiri ale dragonilor uriasi, monstrii si a bestiilor. Cercetatorii americani au reusit sa identifice practic toate speciile de fosile gigantice pe baza desenelor de pe stanci a indienilor. Astfel de imagini gasim la babilonieni, sumerieni, britanici si chiar pe monumentele arheologice romane. Mai mult decat atat, precizia cu care au fost facute aceste desene ne vorbeste ca pictorul vazuse personal aceste animalele si nu le cunostea doar din auzite.
In cronicile literaturei epice a popoarelor west-europene gasim o multime de referinte despre diversi dragoni.


Yüklə 194,21 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin