Basic abc-doar

*******************

* BASIC ABC-doar *

*******************
********************************

*autor:RUSU MIRCEA AUREL VALER *

********************************

*******************************

* MOTTO: *

* *

* "Sic transit gloria mundi" *

* *

*******************************

De ce Basic ?
Pentru ca:
Este primul limbaj de programare,destinat special incepatorilor.

Basic trebuie sa fie abecedarul oricarui programator.

Basic a facinat mintile entuziastilor,in epoca de pionierat.

Stranepotul sau,Visual Basic,este inca in plina evolutie.

C O N T I N U T


Basic (prezentare generala) . . . . . . . . . . . . 1
Lista instructiunilor . . . . . . . . . . . . . . . 18
Basic-Amstrad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
GW-Basic sub MS-DOS . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Sinteza GW-Basic . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Exemple de programe si jocuri GW-Basic . . . . . . 157
Operatii cu fisiere in limbaj Basic . . . . . . . 166
Bibliografie selectiva . . . . . . . . . . . . . . 169

BASIC

Caracterizare generala:este un program prezentat de catre John

Nemeny si Thomas Kurtz in anul 1965 la un liceu din America cu scopul

de a familiariza tinerii cu modul de lucru al calculatoarelor electronice.

Denumirea provine din anagramarea cuvintelor Beginner's All-purpose

Symbolic Instruction Code adica cod de instructiuni simbolice pentru

programatori incepatori.Acest program a ramas si in prezent cel mai

simplu si cel mai frumos program pentru initiere in programare.Programul

contine un numar de algoritmi grupati in forma de functii elementare cu

ajutorul carora se pot realiza diverse aplicatii grafice sau calcule

matematice.Prin algoritm se intelege o succesiune ordonata de evenimente

care se repeta in aceeasi ordine ori de cite ori se apeleaza la comanda

initiala de activare.Programul BASIC este limitat la un anumit numar de

linii de adresa (65535 de linii de adresa) si nu este destinat pentru a

fi modificat si imbunatatit permanent ci doar pentru a executa operatii

sau functii simple.Totusi programul BASIC,probabil cel mai iubit program

de catre programatorii din toata lumea,a suferit diverse transformari,

modificari,adaugari si imbunatatiri si este utilizat in foarte multe

versiuni ce au functiile de baza identice dar au o serie de particulari-

tati si functii accesorii ce delimiteaza fiecare varianta sau versiune.

De obicei,fiecare noua varianta este insotita de explicatii pentru cele

mai importante modificari aduse.Primul pas pentru utilizarea de BASIC

il reprezinta procurarea programului si incarcarea sa pe un calculator.

Programul BASIC nu este un sistem de operare dar poate fi utilizat pentru

dezvoltarea de sisteme de operare.Programul BASIC nu apeleaza direct

functiile de baza ale procesoarelor si circuitelor integrate ci prin

intermediul unor comenzi sau instructiuni in limba engleza sau anagramari

(prescurtari) ale unor cuvinte in limba engleza.Din acest motiv se spune

ca BASIC este un limbaj de programare evoluat,spre deosebire de limbajele

elementare denumite "limbaj masina" la care fiecare semn are corespondent

o anumita linie de adresa din procesor respectiv o linie de conexiune

electrica.Este important sa nu se confunde liniile de adresa din limbajul

BASIC cu liniile de adresa fizice reprezentate de conexiunile electrice

ale circuitelor.Liniile de adresa din limbajul BASIC sint niste structuri

conventionale reprezentate de un anumit spatiu din memoria de lucru a

programului si au doar rolul de a facilita cit mai rapid accesul la o

anumita comanda,instructiune sau informatie.

Programul BASIC ocupa un spatiu destul de redus in memoria calculatorului

si utilizeaza destul de putina memorie de operare (memoria de procesor),

comparativ cu alte programe de uz curent si nu necesita o structura sau

o arhitectura speciala a calculatorului iar ca rezultat poate fi utilizat

pe orice calculator.Nu rare ori aplicatiile de program BASIC sint utili-

zate pentru a evalua posibilitatile si viteza de lucru a unui calculator.

Tot datorita spatiului de memorie destul de redus,programul BASIC este

utilizat pentru aplicatii in industrie,pentru automatizari,pentru semnali-

zari automate,pentru comenzi de la distanta,pentru supraveghere automata

a unor parametri etc.Comenzile si instructiunile sint usor de combinat

pentru a obtine un numar foarte mare de modalitati de prelucrare a informa-

tiei,motiv pentru care un singur program sau o singura aplicatie de program

in limbaj BASIC poate realiza simultan mai multe operatii si poarta numele

de program multifunctional (multitasking) spre deosebire de programele

generate pentru a realiza si repeta o singura functie sau operatie.

-2-

Programul BASIC este format la rindul sau din mai multe subprograme

care realizeaza principalele functii ale programului cum sint;un editor

alfanumeric care citeste si scrie orice tip de caracter grafic,un

program de calcul care realizeaza toate calculele si operatiile matematice

un editor grafic care citeste si scrie ecranul punct cu punct,un program

de codificare si decodificare care interpreteaza comenzile si instruc-

tiunile si le transforma in semnale electrice pentru unitatile de lucru

ale calculatorului,un program de control care verifica daca instructiunile

si comenzile introduse sint corecte si emite mesaje de eroare in caz

contrar etc.Desi este extrem de simplu structurat,programul BASIC permite

realizarea unor functii si operatii extrem de complexe cu conditia ca

acestea sa fie structurate din operatii simple in sucesiune logica.

Limbajul de programare in BASIC trebuie inteles ca un limbaj obisnuit

prin care in loc sa comunicam cu o alta persoana vom comunica cu o masina

logica care va intelege doar o modalitate anume de exprimare.Fiecare sau

aproape fiecare versiune de BASIC este insotita de un tabel sinoptic sau

o lista cu principalele comenzi si instructiuni pe care programul le

recunoaste si cu modul de utilizare a lor atunci cind aceste instructiuni

definesc functii noi sau originale fata de alte variante de BASIC.

Orice gresala la introducerea unei comenzi sau instructiuni este interpre-

tata de catre program ca si o instructiune necunoscuta si este onorata cu

un mesaj de eroare.Pentru ca o aplicatie generata cu limbajul BASIC sa

poata fi aplicata este absolut necesar ca fiecare comanda si instructiune

sa fie scrisa corect,sa respecte ordinea de lucru a programului,sa nu

introduca o operatie matematica imposibila sau fara sens,sa nu declanseze

simultan doua operatii care se anuleaza reciproc,sa nu solicite resurse

hardware (unitati de lucru)inexistente,sa nu solicite apelul la linii de

comanda inexistente in program,sa nu introduca mai multe variabile decit

pot fi cuprinse in memoria de operare a calculatorului care prelucreaza

datele,sa nu introduca cicluri inchise de operatii care determina

rularea la infinit a unui singur fragment din program,sa nu contina

semne sau informatii care se adreseaza direct functilor procesorului

fara intermediul interpretorului grafic,sau cu alte cuvinte sa nu

contina sau sa nu genereze "virusi informatici".O alta conditie absolut

indispensabila pentru functionarea programului este ca suportul electro-

magnetic pe care se ruleaza si se desfasoara programul sa nu contina

defecte fizice astfel incit programul sa poata sa-si desfasoare toate

liniile de adresa in ordine succesiva si neintrerupta.Exista programe

care pot sa-si memoreze informatiile aleator (la intimplare) in orice

loc liber din spatiul total de memorie dar programul BASIC nu este unul

dintre ele si prin urmare este necesar ca absolut toate liniile sale de

adresa sa fie incarcate succesiv.Dupa ce programul s-a desfasurat in

memorie,intre liniile de adresa se pot face nenumarate salturi aleatoare

cu conditia ca acestea sa conduca la operatii logice.Cu o comanda simpla

programul desfasoara si tipareste pe ecran toate informatiile existente

in memoria de executie a programului.Aceasta comanda se numeste LIST iar

operatia executata de program se numeste listare,denumire ce a facut

cariera printre utilizatorii de calculatoare din epoca pionieratului

iregistrarilor electromagnetice.Este recomandabil ca aceasta operatie sa

se execute de fiecare data inainte de rularea unui program pentru prima

data si ori de cite ori este necesar pentru verificarea sau depanarea

unui program.

-3-
Dupa incarcarea programului acesta va afisa mesajul READY ,adica este

in asteptarea unei comenzi sau instructiuni.Cele mai simple instructiuni

cum sint cele pentru operatii matematice simple se pot introduce direct

ca si cind programul nu ar contine decit o singura linie de adresa si se

insotesc de comanda PRINT.Astfel la comanda PRINT 2+2 urmata de apasarea

tastei Enter calculatorul va afisa rezultatul operatiei cerute (respectiv

cifra 4).Acest mod de utilizare a programului se numeste modul direct si

se utilizeaza atunci cind se doreste folosirea unei singure instructiuni

sau comenzi si se urmareste obtinerea unui rezultat imediat ce nu va fi

repetat si nu are rost sa fie retinut in memorie.

Pentru marcarea pozitiei in care se gaseste punctul de lucru in

fiecare moment,se utilizeaza un caracter numit cursor care este repre-

zentat de o liniuta,un patrat sau un semn > si marcheaza permanent pozitia

de lucru in cadrul programului.Cursorul se deplaseaza permanent,concomi-

tent cu fiecare caracter pe care il introducem de la tastatura.Un semn

asemanator poarta numele de prompter si indica linia curenta.La unele

programe pozitia cursorului este marcata separat cu numarul liniei si cel

al coloanei pe care se gaseste pozitionat cursorul in fiecare moment.

Instructiunile si comenzile se introduc cu litere mari urmate de un

spatiu liber (chiar si atunci cind programul recunoaste si comenzile

scrise cu litere mici) cu atentie sa nu se greseasca nici o litera.

Este bine ca inainte de inceperea editarii unui program nou,sau

inainte de incarcarea unui program din memorie,sa introducem o data

comanda LIST.In cazul in care in memoria de lucru a programului se

gaseste accidental o comanda sau o informatie,aceasta va fi afisata si

ne va scuti de o eventuala gresala ulterioara.Daca memoria programului

este libera atunci acesta va afisa mesajul READY.Nu trebuie confundata

memoria programului cu cea a calculatorului sau cu cea de pe unitatea

de memorie.Memoria programului este un spatiu generat conventional in

care se stocheaza comenzile,instructiunile si informatiile introduse de

la tastatura pentru a fi apoi prelucrate,interpretate,convertite in

"limbaj masina" si trimise spre a fi executate de catre unitatile

periferice.

Atunci cind utilizam un calculator pentru prima data,sau cind folosim

un program sau o versiune de program pentru prima data, este bine sa

incepem cu citeva comenzi simple pentru a ne familiariza cu aparatul sau

programul cel nou.Eventual putem parcurge lista de imbunatatiri aduse.

Pentru programul BASIC este bine sa incepem prin verificarea fiecarei

taste si a rezultatului grafic obtinut.Pentru acest scop vom introduce

instructiunea PRINT urmata de caracterul primei taste din stinga scris

intre ghilimele de exemplu PRINT "q" si vom apasa tasta enter.Apoi vom

trece la tasta urmatoare de exemplu w si vom solicita PRINT "w" urmat

de tasta enter.Vom verifica astfel fiecare tasta atit la modul direct

cit si concomitent cu apasarea tastei SHIFT.Daca toate caracterele si

cifrele afisate pe ecran corespund cu cele scrise pe tastatura putem

trece mai departe.Daca exista diferente putem sa le remediem in doua

moduri:fie modificam litera scrisa pe tastatura aplicind o bulina pe

tastele inversate fie vom apela la un serviciu de specialitate care ne

va oferi o alta varianta de program sau va opera modificarile necesare

in cadrul programului.Pentru a putea lucra corect trebuie sa putem sa

folosim toate caracterele grafice si numerice si semnele de punctuatie

de pe tastatura.

-4-
Principiul de functionare al unui calculator:pentru a incepe

conversatia cu calculatorul este bine sa existe si intelegerea, fie ea

chiar si rudimentara,a modului in care functioneaza un calculator.

Un calculator este de fapt o retea imensa de circuite electrice prin

care un semnal electric poate sa circule intr-o infinitate de trasee

deschise sau inchise prin niste comenzi denumite "interrupt request"

adica solicitari de intrerupere.Deschiderea sau inchiderea de circuite

se realizeaza prin intermediul unor elemente de circuit denumite

"bistabili".Dupa cum le spune si numele aceste elemente care functioneaza

ca niste intrerupatoare au doua stari fundamentale bine definite.O stare

de asteptare in care circuitele pe care le controleaza sint inchise si

o stare de activare in care se deschid circuitele pe care le controleaza.

Pentru a trece din starea de asteptare in cea activata, este suficient sa

primeasca un stimul de la un alt circuit,de exemplu o mica crestere a

curentului electric,stimul controlat la rindul sau de un alt bistabil ce

coordoneaza un intreg circuit sau retea de circuite electrice.Un numar

mare de astfel de circuite controlate prin bistabili (de ordinul sutelor

de mii sau milioanelor de elemente) formeaza un procesor,care practic

este un fel de labirint cu milioane de trasee electrice.Comenzile prin

care se solicita deschiderea sau inchiderea unor circuite electrice asa

numitele nivele de intrerupere,sint practic comenzile in "limbaj masina"

iar rezultatul activarii acestor circuite este o anumita functie a

procesorului care de obicei are o denumire prescurtata si poate fi soli-

citata printr-o comanda generica.De exemplu,instructiunea PRINT pe care

am solicitat-o anterior,determina deschiderea circuitelor din procesor ce

vor determina afisarea grafica a simbolurilor alfanumerice introduse de

noi de la tastatura.Prin simboluri alfanumerice se inteleg litere si

cifre care au fost generate prin apasarea unei taste si codificarea

acestui semanal in cod alfanumeric (practic este un program independent

utilizat doar pentru a genera litere,cifre si semne de punctuatie pe

ecran).Prin comanda LIST,calculatorul va deschide un numar mult mai mare

de circuite si va afisa toate informatiile pe care le detine in memoria

de lucru.Prin memorie activa (sau de lucru) se inteleg de fapt un numar

oarecare de circuite in care semnalul electric a intrat intr-o anumita

forma si cu o anumita succesiune de intreruperi dar acestea au fost

intrerupte la nivelul unui bistabil aflat in stare de asteptare si

urmeaza a fi eliberat in circuit prin activarea bistabilului.Memoria

totala a unui calculator este reprezentata de numarul total de circuite

in care se poate stoca sau circula un semnal electric,iar memoria de

operare este reprezentata de acea parte din memorie care poate fi

utilizata pentru calcule sau pentru memorarea de informatii necesare

desfasurarii unui program (restul de memorie este blocat cu programe

ce asigura functionarea calculatorului sau indeplinesc alte roluri).

Principial,un calculator este cu atit mai performant cu cit are mai

multa memorie de operare accesibila si cu cit poate efectua mai multe

operatii de inchidere si deschidere a circuitelor (cu cit timpul de

activare a unui bistabil este mai mic).Pornind de la aceste elemente de

structura fizica a unui calculator (denumita hardware),orice program

realizeaza diverse combinatii de inchidere si deschidere a unor fragmente

de circuite (activare de functii) prin care genereaza diverse rezultate

finale (aplicatii).Legatura dintre comenzile solicitate de program in

limba engleza si "limbajul masina" care determina executia lor se reali-

zeaza prin intermediul unui program denumit "interpretor de comenzi".
-5-
Bistabilii,elementele cele mai importante in constructia unui calculator,

sint de fapt niste circuite oscilante controlate de un tranzistor,care

seamana cu cele utilizate in radiotehnica pentru selectarea unui anumit

semnal electric.In starea de asteptare,semnalul se roteste la infinit

prin circuitul oscilant iar in cea activata semnalul este eliberat in

reteaua de circuite.Astfel,daca vom asemana un bistabil impreuna cu

reteaua de circuite pe care le controleaza cu un neuron,vom observa ca

structura creierului artificial este foarte asemanatoare cu cea a

creierului biologic.Unii,au mers chiar mai departe si au proiectat

structura de circuite electronice a unui procesor respectind structura

anatomica a unor fragmente de scoarta cerebrala si au obtinut asa

numitele retele neuronale care functioneaza asemanator cu cele biologice.

Cel mai evident exemplu este cel al retelei optice care imita preluarea

si transmisia de semnale optice cu cele preluate si transmise de catre

nervul optic (ochiul uman).

Limbajul BASIC,ca si orice program evoluat,are acces la circuitele

calculatorului (acces la memorie) doar prin intermediul unui program

interpretor de comenzi.Orice simbol grafic care nu este inclus in lista

de instructiuni a acestui program interpretor de comenzi va fi considerat

ca o eroare si va fi semnalat cu un mesaj de eroare.Avind in vedere

faptul ca cele mai frecvente realizari ale programatorului incepator sint

cele insotite de un mesaj de eroare,este bine sa stim care sint cele mai

frecvente,ce semnifica si ce trebuie facut la aparitia lor.

Mesaje de eroare:

SYNTAX ERROR-greseala de sintaxa-este probabil cel mai frecvent mesaj de

eroare in BASIC si se datoreaza unei greseli de ortografie

sau de ortoepie in editarea comenzii sau cu alte cuvinte o

litera sau un semn este scrisa gresit sau in loc nepotrivit,

o paranteza este deschisa sau este lipsa,un spatiu gol nu

este respectat,lipsesc elemente din structura completa a

instructiunii,este intercalat un semn care nu se afiseaza

grafic dar modifica structura comenzii,sau orice alt element

prin care comanda nu este recunoscuta de catre interpretor.

Pentru remedierea greselii se corecteaza litera sau caracte-

rul gresit atunci cind greseala este evidenta sau se sterge

si se rescrie corect intreaga linie de comanda atunci cind

greseala nu este evidenta de la prima vedere.

OVERFLOW -suprasolicitare-acest mesaj semnifica faptul ca prin execu-

tarea programului este depasita memoria de operare a calcu-

latorului si apar informatii pe care nu le poate stoca si

prin urmare nu le poate utiliza pentru desfasurarea progra-

mului.Ca rezultat,calculul nu poate fi finalizat sau progra-

mul nu poate fi executat.Pentru remedierea greselii se poate

creste memoria de operare prin conecterea cu un alt calcula-

tor si repetarea solicitarii sau se poate modifica programul

sau calculul astfel incit informatiile desfasurate in timpul

executiei sa fie mai limitate.De obicei se afiseaza si linia

de comanda care genereaza aparitia unui exces de informatii.

Uneori,un program corect nu poate fi executat deoarece memo-

ria de operare este ocupata cu alte informatii inutile.In

acest caz se recomanda eliberarea memoriei de operare si

reluarea programului.Nu pot fi executate programele scrise