Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) I. Prezentare generală

C. Gestionarea provocărilor bugetare continue

Consolidarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice continuă să fie obiectivul principal al Guvernului pentru perioada 2019-2021. În acest context, planificarea și executarea bugetară vor fi în conformitate cu regula bugetar-fiscală, care limitează deficitul bugetar la 2,5% din PIB, excluzînd granturile. Avînd în vedere că spațiul fiscal existent este limitat, Guvernul intenționează să atingă obiectivele din documentele strategice prin alocarea mai eficientă a resurselor, precum și prin realocarea celor deja existente în cadrul sectoarelor.

Cu toate acestea, punerea în aplicare a clauzei de derogare permite Guvernului să finanțeze proiecte de investiții capitale peste limita deficitului (fără granturi) de 2,5% din PIB, cu condiția ca aceste proiecte să fie finanțate din surse externe, astfel avînd surse reale de finanțare și capacități de implementare.

În contextul provocărilor curente, Guvernul urmează să își concentreze eforturile pe promovarea unor politici macroeconomice orientate spre stabilitate și reforme care să favorizeze creșterea economică, obiectivele principalele ale politicii bugetare pentru anul 2019 și orizontul 2020-2021 fiind:

1) consolidarea finanțelor publice prin implementarea regulii bugetar-fiscale care limitează deficitul bugetului public național (fără granturi) la 2,5% din PIB, precum și întreprinderea măsurilor pentru îmbunătățirea structurii cheltuielilor bugetare prin reducerea cheltuielilor curente neproductive și crearea spațiului pentru proiecte de dezvoltare;

2) consolidarea veniturilor, prin extinderea bazei fiscale, adoptarea măsurilor pentru combaterea economiei tenebre și avansarea în implementarea reformei administrării fiscale și conformării fiscale. De asemenea, urmează a fi revizuite și optimizate diverse scutiri și/sau cote reduse la TVA, accize, impozitul pe venit al persoanelor fizice, impozitul pe venit al persoanelor juridice și impozitele pe proprietate. Aceste eforturi vor contribui la reducerea treptată a dependenței de granturile externe;

3) promovarea unei politici prudente privind ocuparea forței de muncă și în domeniul salarizării. În acest context, Guvernul se angajează să restrîngă angajarea în măsura necesară pentru furnizarea eficientă de bunuri și servicii publice;

4) eficientizarea cheltuielilor, inclusiv celor destinate cheltuielilor capitale, sporirea eficienței cheltuielilor în învățămînt și îmbunătățirea performanței în domeniul ocrotirii sănătății;

5) implementarea unei politici clare de protecție socială, care nu numai va susține categoriile sensibile ale populației, ci și va încuraja ocuparea forței de muncă, asigurarea sustenabilității fiscale și administrarea rapidă și eficientă a acestor cheltuieli. Astfel, Guvernul intenționează să mențină baza stimulentelor necesare creșterii economice durabile și a ocupării forței de muncă.

Aceste elemente vizează în mod egal toate autoritățile bugetare, prin urmare este necesară avansarea cooperării la nivel guvernamental pentru a permite monitorizarea agendei de dezvoltare economică a țării, menținînd în același timp stabilitatea macrofiscală.

D. Eficientizarea cheltuielilor publice

O provocare pe termen mediu constă în îmbunătățirea eficienței de cheltuire a resurselor bugetare. Pentru a furniza măsuri mai bine țintite și durabile de economisire, precum și cheltuieli de o calitate sporită este necesară introducerea unei analize de cheltuieli pe termen mediu pentru a consolida livrarea serviciilor publice și pentru a identifica domenii potențiale pentru economii sau cîștiguri la nivel de eficiență.

La prima etapă pot fi supuse raționalizării cheltuielile ministerelor care au înregistrat cheltuieli mari sau sectoarele unde cheltuielile au demonstrat că există un potențial sporit de cîștiguri de eficiență. De asemenea pot fi efectuate și analize ce au o țintă a cheltuielilor pe sectoare sau programe specifice. Pe termen mediu se preconizează ca fiecare minister de ramură să facă obiectul raționalizării cheltuielilor bugetare.

Astfel, în cadrul măsurilor de reformă bugetară introduse pentru prima dată de Guvern în anul 2018, cheltuielile curente ale statului cu privire la furnizarea de servicii publice fac obiectul unei revizuiri periodice. În scopul pilotării exercițiului de raționalizare a cheltuielilor în anul 2018, a fost selectat sectorul educației, și anume învățămîntul superior și cel vocațional/profesional tehnic. Scopul pilotării acestui exercițiu este sporirea eficienței utilizării banilor în acest sector, cu determinarea unor eventuale economii/cheltuieli neprioritare, care, ulterior, vor fi direcționate la implementarea unor noi politici din sectorul educației, cu includerea în CBTM (2020-2022) și corespunzător în bugetul pentru anul 2020.

Procesul de elaborare a prognozelor de cheltuieli pentru perioada 2019-2021 se bazează pe următoarele principii, care urmează a fi luate în considerare la evaluarea propunerilor de buget în procesul de planificare bugetară, în care estimările de cheltuieli sînt menținute în plafonul prevăzut în limitele sectoriale pentru anul 2019 din CBTM (2019-2021).

Alocarea resurselor în CBTM (2019-2021) urmărește:

1) corelarea strînsă cu prioritățile stabilite în documentele naționale de planificare strategică – Hotărîrea Guvernului nr.350/2018 cu privire la aprobarea priorităților de politici sectoriale pe termen mediu (2019-2021), Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018;

2) alocarea resurselor pentru programele de cheltuieli care sînt mai eficiente și au un impact mai mare în atingerea obiectivelor de politici ale Guvernului;

3) obținerea unui raport înalt de „valoare pentru bani”, prin direcționarea resurselor spre prioritățile de nivel înalt;

4) corelarea cu finanțarea externă, oferită prin intermediul partenerilor de dezvoltare.

Aceste principii servesc drept orientare pentru noi inițiative de finanțare și pentru repartizarea spațiului fiscal (cheltuielile bugetului asupra cărora Guvernul poate decide fără a pune în pericol poziția bugetar-fiscală și stabilitatea economică). Toate inițiativele noi acceptate sînt incluse în limitele de cheltuieli definitivate.

La elaborarea propunerilor de buget pentru 2019 și a estimărilor pe termen mediu (2019-2021), autoritățile/instituțiile bugetare trebuie să demonstreze modul în care planurile lor bugetare răspund priorităților politice ale Guvernului. Autoritățile/instituțiile bugetare sînt încurajate să îmbunătățească eficiența cheltuielilor în raport cu prioritățile date, inclusiv prin redistribuiri în cadrul limitelor existente de cheltuieli.