Capitolul I prezentarea generală a instanţEI
Funcţionalitatea sistemului informatic ECRIS ca program de gestionare a cauzelor
Yüklə 0,8 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Infrastructura IT
- Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei şi protecţia datelor cu caracter personal
- Asigurarea liberului acces la justiţie
- 8. Cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
- Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului instanţei
- CAPITOLUL IV GESTIONAREA RESURSELOR Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2010
3.5. Funcţionalitatea sistemului informatic ECRIS ca program de gestionare a cauzelor Obiectivul principal al strategiei de informatizare îl constituie extinderea sistemului ECRIS (de management integrat al dosarelor, baze de date legislative şi de jurisprudenţă) la toate instanţele din raza Curţii de Apel Craiova. Acţionând pe această direcţie s-au obţinut rezultate pozitive în activitatea de exploatare a aplicaţiei ECRIS, în utilizarea eficientă a timpului de lucru alocat sarcinilor administrativ judiciare şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirii condiţiilor de efectuare a acestor sarcini. Astfel, utilizarea modulului de registratură-expediţie din cadrul Programului ECRIS, la nivelul Curţii de Apel Craiova şi al instanţelor din raza sa, a permis şi a asigurat până la sfârşitul anului 2010 o evidenţă în sistem informatizat, baza de date fiind salvată zilnic pe suport magnetic de tip compact disc şi listată periodic. Înregistrările în sistem informatizat oferă o imagine exactă şi de detaliu asupra dosarelor intrate şi aflate pe rolul instanţelor, a desfăşurării actelor procesuale în timpul judecăţii cauzelor, a hotărârilor pronunţate şi menţinerii sau modificărilor în cadrul căilor de atac. Prin punerea în aplicare a modulului registratură a fost posibilă şi o reorganizare a sectoarelor şi serviciilor administrativ judiciare din cadrul Curţii de Apel Craiova, asigurându-se o reală eficientizare a fluxului etapelor administrative specifice activităţii judiciare. Modalitatea de funcţionare a aplicaţiei ECRIS, la nivelul tuturor instanţelor Curţii de Apel, a constituit o prioritate a conducerii Curţii de Apel, fiind efectuate verificări periodice cu un dublu scop, control şi îndrumare. La această dată, funcţionalităţile sistemului informatic ECRIS se concretizează în: - transferul electronic al dosarelor între instanţe cu utilizarea numărului unic naţional al cauzei, - implementarea modulului de registratură-expediţie; - extinderea şi consolidarea setului de şabloane la nivel naţional; - transferul şi publicarea pe portalul Ministerului Justiţiei a datelor publice despre dosare, liste de şedinţă, decizii şi încheieri, complete de judecată; - dezvoltarea bazei de legislaţie şi jurisprudenţă. Cu toate acestea, aplicaţia ECRIS 3.0 nu asigură funcţionarea la parametrii maximi a acestui program informatic, existând module ce nu pot fi folosite (modulul de executări penale şi civile, modulul de statistică judiciară). Se preconizează ca, deficienţele programului ECRIS 3.0 să fie rezolvate în noua formă a acestui program ECRIS 4.0, atât în ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a cauzelor cât şi în ceea ce priveşte funcţionalitatea tuturor modulelor de gestionare a dosarelor. Dacă instalarea aplicaţiei ECRIS nu a ridicat probleme, din punct de vedere al exploatării s-au constatat unele deficienţe referitoare la:
Toate aceste aspecte, generatoare de dificultăţi în exploatarea aplicaţiei, au făcut obiectul unui amplu material ce a fost înaintat, atât la Ministerul Justiţiei la Direcţia de Exploatare a Tehnologiei Informaţiei, cât şi la Consiliul Superior al Magistraturii, la Comisia de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS. Conducerea Curţii de Apel Craiova împreună cu informaticienii curţii, au manifestat o permanentă preocupare pentru găsirea unor soluţii tehnice care să asigure o rezolvare imediată a acestor deficienţe, în concordanţă cu prevederile Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti. Pentru evitarea unor disfuncţionalităţi în circuitul dosarelor în ierarhia instanţelor şi pentru respectarea dispoziţiilor Regulamentului referitoare la acordarea numărului unic de dosar de către instanţa de fond, s-a considerat necesar a se institui un mod unitar de utilizare a aplicaţiei de dosare. În acest scop s-au organizat la nivelul fiecărui tribunal întâlniri profesionale la care au participat preşedinţii instanţelor, persoanele desemnate să răspundă de repartizarea aleatorie a cauzelor şi informaticienii. De asemenea, informaticienii au instruit toţi utilizatorii tehnicii de calcul aflată în dotarea Curţii de Apel Craiova, atât în vederea folosirii în bune condiţii a echipamentelor, cât şi a exploatării aplicaţiei ECRIS. Infrastructura IT Calitatea activităţii judiciare este în mod fundamental legată de infrastructura IT şi de folosirea tehnologiilor moderne de către magistraţi şi grefieri. Prin Programele PHARE RO 2005 – „Continuarea procesului de informatizare la nivelul sistemului judiciar” şi „Transparenţa actului de justiţie”, Curtea de Apel Craiova a primit în dotare:
Sesiunile de formare profesională, organizate de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, au asigurat instruirea personalului de specialitate informatică, în scopul administrării tehnice a sistemului şi a grefierilor şi grefierilor arhivari, ca utilizatori ai acestui sistem. Cu toate acestea, la momentul prezent, nu deţinem toate mijloacele necesare demarării unei activităţi de o asemenea amploare, întrucât complexitatea operaţiunilor de arhivare electronică presupun, nu numai afectarea întregului timp de lucru al unei zi de muncă, dar şi dislocarea unui număr mare de personal auxiliar de specialitate, în considerarea calităţii de utilizatori ai sistemului. Ca urmare, constatând că schemele de personal de la instanţele din raza Curţii de Apel Craiova nu pot face faţă volumului de activitate pe care îl implică arhivarea electronică a documentelor depuse în dosare, am solicitat, în mod expres, suplimentarea acestor scheme, cu numărul de posturi corespunzător. Demersurile noastre, în acest sens, au rămas fără răspuns, iar politica de personal, în condiţiile reglementărilor legale actuale, nu permite ocuparea posturilor vacante, suntem în imposibilitate de a începe operaţiunea de arhivare electronică. Un alt impediment în demararea operaţiunilor de arhivare electronică îl constituie bugetul insuficient alocat instanţelor pentru susţinerea cheltuielilor pe care le implică această activitate. Nu poate fi ignorat nici faptul că, până în prezent, nu a fost elaborată o metodologie care să stabilească modalitatea de gestionare a operaţiunilor de arhivare electronică, în corelaţie cu Programul ECRIS. Cu astfel de echipamente de arhivare electronică au fost dotate şi instanţele din raza Curţii de Apel Craiova, totalizându-se un număr de 51 de scannere.
Acest program a avut drept obiectiv dotarea sediilor instanţelor cu sisteme de supraveghere video destinate monitorizării arhivelor, registraturilor şi a holurilor tranzitate de către deţinuţi. Specialiştii IT din cadrul birourilor de informatică au asigurat un sistem de video-conferinţă la nivelul tribunalelor din raza Curţii de Apel Craiova ca urmare a utilizării sistemelor de audiere a martorilor cu identitate protejată. Este o modalitate tehnică foarte utilă, de comunicare cu conducerile acestor instanţe, obţinându-se informaţiile juridice necesare, într-un timp foarte scurt, concomitent cu toate tribunalele şi cu cheltuieli minime.
Justiţia trebuie să îndeplinească rolul de serviciu public şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie cu justiţiabilul, conducerea Curţii de Apel Craiova manifestând o atentă preocupare în direcţia creşterii calităţii comunicării, în vederea îmbunătăţirii percepţiei publice asupra activităţii instanţei. Pornind de la premisa că, destinatarul activităţii desfăşurate în cadrul instanţei este justiţiabilul, atenţia principală a fost concretizată asupra:
Pentru mărirea gradului de transparenţă asupra actului de justiţie, prin oferirea de informaţii publice către cetăţeni, accesul continuu şi liber la informaţii, reducerea costurilor administrative şi a timpului pe care angajaţii instanţelor de judecată îl utilizează în interacţiunea cu justiţiabilii, pot fi folosite cele 6 infochioşcuri Smart Touch instalate în zona de acces a publicului şi în imediata apropiere a sălilor de judecată. Acestea permit accesarea, într-un mod simplu şi la îndemâna oricui, a informaţiilor publice privind activitatea instanţei.
Pe linia facilitării comunicării cu justiţiabilii, în scopul diseminării informaţiilor referitoare la particularităţile de funcţionare ale instanţelor, precum şi a aspectelor legale de bază, s-au pus la dispoziţia cetăţenilor ghiduri privitoare la ajutorul public judiciar, competenţa instanţelor, taxele de timbru datorate, modalitatea de introducere a cererilor, în justiţie, reguli de bază privind desfăşurarea judecăţii. Coordonarea activităţii în domeniul aplicării dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 privind protecţia datelor personale s-a realizat, conform ordinului de serviciu, de domnul judecător Aurel Ilie. În cadrul fiecărei secţii şi al fiecărui compartiment al instanţei sunt desemnate persoanele responsabile cu aplicarea dispoziţiilor acestei legi. Curtea de Apel Craiova este în continuare înregistrată în registrul de evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, sub numărul 3994. S-a menţinut măsura ca toate documentele emise de instanţă către alte instituţii sau autorităţi şi care conţin date cu caracter personal să poarte conţină acest număr de operator de date cu caracter personal. Referitor la perioada 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010 precizăm următoarele: a. La Curtea de Apel Craiova s-au înregistrat, de la începutul anului 2010, un număr de 24 solicitări de eliberare a unor copii de pe hotărâri judecătoreşti, de către alte persoane decât cele care au fost părţi în dosarele respective, motivându-se pe necesitatea cunoaşterii practicii judiciare a instanţei. Copiile respective au fost eliberate după ce s-a intervenit asupra hotărârilor prin indicarea doar a iniţialelor părţilor din proces şi ştergerea tuturor datelor personale (date de stare civilă, CNP, domiciliu etc.) b. Instanţa nu a înregistrat nici o cerere din partea persoanelor vizate, privind intervenţia asupra datelor, actualizare, blocarea, ştergerea acestor sau transformarea în date anonime. Nu au existat exercitări ale dreptului la opoziţie prev. de Legea nr. 677/2001. c. Nu au fost înregistrate litigii generate de nerespectarea de către instanţă a drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001. d. La nivelul instanţei se urmăreşte permanent de către informaticieni modul de respectare a „Cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal” astfel cum au fost stabilite prin Ordinul nr. 52/2002 al Avocatului Poporului. e. Documentele şi lucrările emise de instanţă şi care conţin date cu caracter personal conţin numărul de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal de la ANSPDCP. f. Nu s-au efectuat transferuri de date în străinătate de către această instanţă. g. Instanţa nu a fost supusă vreunei proceduri de investigare din partea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. h. Justiţiabilii sunt informaţi asupra drepturilor ce rezultă din aplicarea Legii nr. 677/2001 prin publicarea acestora pe site-ul Ministerului Justiţiei – Portalul instanţelor judecătoreşti şi prin afişarea la avizier.
De aducerea la îndeplinire şi respectarea dispoziţiilor acestei legi răspunde Biroul de Informare Publică şi relaţia cu Mass Media condus de domnul judecător Aurel Ilie ajutat de domnul Liviu Mîndrilă – expert în cadrul acestui birou. Ca şi în anii anteriori, atât la sediul instanţei cât şi pe Portalul instanţelor de judecată au fost afişate: - Programul Biroului de Informare Publică.
Activitatea acestui Birou a fost relativ redusă în anul 2010, fiind înregistrate numai 50 de cereri privind informaţii de interes public, conform Legii nr. 544/2001 - 44 dintre acestea au primit o rezolvare afirmativă iar 6 solicitări au fost respinse întrucât nu întruneau condiţiile prevăzute de lege. S-au înregistrat 2 reclamaţii administrative împotriva refuzului de eliberare a unor informaţii, ambele respinse. Nu s-a înregistrat nici o acţiune în instanţă.
În anul 2010 a continuat, după era şi firesc, activitatea de cooperare judiciară internaţională în materie penală, în special în domeniul mandatului european de arestare. Ca atare, în anul 2010 Curtea de Apel Craiova a primit spre executare 34 de mandate europene de arestarea avut în stoc 1 mandat din anul anterior iar din totalul de 35 a executat 30, a respins cererea de executare în 3 astfel de cauze iar într-un dosar s-a luat act de faptul că autoritatea judiciară străină şi-a retras solicitarea. Stoc la sfârşitul anului – 1 cauză. Din celelalte state membre ale Uniunii Europene au fost primite 2 cererii privind audierea de martori prin video-conferinţă, cereri cărora instanţa le-a dat curs. Pentru buna desfăşurare a acestei activităţi Curtea de Apel Craiova a întreţinut o strânsă colaborare cu Ministerul Justiţiei, Eurojust şi Interpol. În fine, încheiem prin a evidenţia buna colaborare care a existat cu celelalte instituţii chemate să-şi aducă un aport la înfăptuirea justiţiei penale: Ministerul Public, Baroul de Avocaţi Dolj, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Penitenciarele Craiova, de Minori şi Tineri şi Pelendava.
Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor a avut ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi a vizat îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficientei activităţii instanţelor şi a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar. În perioada mai – iunie 2008, la nivelul Curţii de Apel Craiova şi al instanţelor arondate s-a desfăşurat activitatea de evaluare a judecătorilor, având la bază un nou cadru legal privind sistemul de evaluare profesională a magistraţilor şi anume: Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor; Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 676/4 octombrie 2007 a Consiliului Superior al Magistraturii, Ghidul de evaluare, Codul deontologic al magistratului. Comisia de evaluare la nivelul Curţii de Apel Craiova a fost formată din cei doi vicepreşedinţi şi un judecător, desemnaţi prin hotărârea Colegiului de conducere. În acest context trebuie menţionat faptul că alţi doi judecători din cadrul Curţii de Apel Craiova au calitatea de formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii în domeniul evaluării profesionale. Aceştia, conform planificării stabilite de către conducerea Curţii de Apel Craiova împreună cu conducerile instanţelor arondate au asigurat pregătirea membrilor comisiilor de evaluare din teritoriu. Indicatorii de evaluare a performanţelor profesionale avuţi în vedere au fost:
Toate etapele procedurii de evaluare au fost parcurse fără a afecta în vreun mod independenţa judecătorului evaluat şi cu respectarea caracterului confidenţial al raportului de evaluare întocmit pentru fiecare judecător supus evaluării. Pe toată perioada desfăşurată, comisia şi-a desfăşurat activitatea în condiţii corespunzătoare, toţi judecătorii având o atitudine constructivă în realizarea acesteia. Procesul de evaluare profesională s-a desfăşurat în aceleaşi coordonate şi la instanţele din raza de activitate a Curţii de Apel Craiova. Această primă evaluare a activităţii judecătorilor, bazată pe un ansamblu de criterii şi o metodologie nouă are caracterul ei de „tranziţie” pe traiectoria acomodării magistraţilor la noul sistem de evaluare. Pentru noul ciclu de evaluare, va fi însă nevoie de abordarea mai riguroasă, consolidată, a metodologiei evaluării, finalizată prin asumarea atât de către comisiile de evaluare, cât şi de către judecătorii evaluaţi, a consecinţelor unei asemenea măsurări a performanţei, cu întreaga sa semnificaţie.
Pentru început trebuie precizat că din anul 2004, schemele de personal nu au mai fost modificate, cu toate că, raportat la creşterea semnificativă a volumului de cauze s-au făcut constant demersuri pentru redimensionarea lor, astfel încât să se asigure un cadru optim performanţei juridice. În contextul statistic la nivel naţional, Curtea de Apel Craiova se evidenţiază printr-un volum foarte mare de cauze, faţă de celelalte curţi de apel, respectiv 22.958 dosare în anul 2010, iar la indicatorul de soluţionare şi operativitate Curtea de Apel Craiova ocupă primele locuri. Deşi activitatea Curţii de Apel Craiova se cuantifică în rezultate ce reprezintă deopotrivă un volum mare de cauze şi un efort susţinut al colectivului de judecători, schema de personal este insuficientă pentru asigurarea unui ritm constant de eficienţă şi calitate a actului juridic. Exigenţele pe care le implică activitatea judiciară a Curţii de Apel Craiova nu sunt în concordanţă, nici în ceea ce priveşte schema de încadrare a personalului auxiliar. Actualmente, Curtea de Apel Craiova cuprinde în schema sa de încadrare un număr de 113 posturi de personal auxiliar din care numai 84 posturi de grefieri (44 grefieri de şedinţă) ceea ce a determinat, la finele anului 2010, o încărcătură medie de dosare pe grefier de peste 522. Cum activitatea judiciară şi administrativă a instanţei se realizează prin implicarea şi contribuţia nemijlocită a personalului auxiliar de specialitate, se impune, cu precădere, şi o redimensionare a schemei de încadrare a acestei categorii de personal, printr-o suplimentare corespunzătoare a posturilor de personal auxiliar de specialitate. Analiza datelor statistice demonstrează că situaţia schemelor de personal la toate instanţele din raza Curţii de Apel Craiova constituie o problemă ce necesită o rezolvare cât mai urgentă. Disfuncţionalităţile generate de subdimensionarea schemelor de personal afectează, cu atât mai mult parametrii eficienţei activităţii administrativ judiciare, cu cât există şi o dinamică a personalului din instanţe determinată de: pensionări, concedii medicale de lungă durată, concedii pentru îngrijirea copilului, promovări la instanţe superioare din raza altor curţi de apel sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, blocarea posturilor vacante în cursul anului 2010. În acest context, în limitele prerogativelor şi minimelor pârghii oferite de lege, managementul resurselor umane a constituit o prioritate a conducerii Curţii de Apel Craiova. Direcţiile de acţiune s-au întemeiat pe o verificare şi o urmărire constantă a dinamicii schemelor de personal şi a posibilităţilor de a asigura, un minim echilibru între numărul de personal şi volum de activitate. Aceste direcţii s-au concretizat în:
Soluţiile propuse pentru mărirea schemelor de personal au vizat în principal o redistribuire a posturilor vacante existente la acele curţi de apel (inclusiv anumite instanţe din raza lor de competenţă) care înregistrează o încărcătură mică, sub media naţională de dosare pe judecători, ceea ce ar fi însemnat o suplimentare cu cel puţin 4 posturi vacante (posturi aflate în schema acestor curţi de apel). Argumentele au fost similare pentru posturile de personal auxiliar propunându-se aceeaşi soluţie de redistribuire a posturilor vacante existente în schema altor instanţe la care s-a înregistrat un volum mic de dosare şi la care schema de personal este supradimensionată. Până în prezent urmare acestor demersuri pentru Curtea de Apel Craiova s-a obţinut suplimentarea schemei de posturi de judecători de la 78 la 85 posturi. O analiză recentă a Consiliului Superior al Magistraturii a concluzionat că, pentru asigurarea unui volum optim de muncă, la Curtea de Apel Craiova este necesară o schemă de 115 posturi de judecători iar la nivelul tuturor instanţelor (Curtea de Apel Craiova, tribunale şi judecătorii arondate) o suplimentare a personalului auxiliar cu 52 de posturi.
În condiţiile în care, o suplimentare a schemelor de personal la nivelul unei corecte dimensionări, rămâne încă un deziderat, conducerea Curţii de Apel Craiova a urmărit ocuparea posturilor vacante şi vacante temporar pentru a evita pe cât posibil blocaje în buna funcţionalitate a instanţelor. Măsurile dispuse de conducerea curţii de apel într-o strânsă colaborare cu preşedinţii de instanţe au asigurat ocuparea unui număr mare de posturi vacante, astfel încât la data de 31 decembrie 2010, dintr-o schemă de 891 de posturi de personal auxiliar, personal conex şi personal contractual au fost ocupate 858. În anul 2010, urmare actelor normative elaborate de Guvernul României, au fost blocate un număr de 63 posturi vacante, de personal auxiliar de specialitate(grefier arhivar) şi conex, personal contractual şi funcţionari publici.
|