Capitolul XVI religiile din china antică

Despre raporturile dintre spirit, lumină şi semen virile, vezi M. Eliade, Occultisme, sorcellerie et modes culturelles (1978), pp. 125-166.

315. Despre istoria buddhismului în Tibet, vezi: H. Hoffmann, The Religions of Tibet, pp. 28-83, 111-180; G. Tucci, Leş religions du Tibet, pp. 29-54; P. Demieville, l^e Concile de Uiasa (l 952; controversa dintre reprezentanţii buddhismului indian şi buddhismului chinez); D.S. Ruegg, „Sur Ies rapports entre le bouddhisme et le „substrat religieux" indien et tibetain", JA, 1964, pp. 77-95.

Despre Atîsa, vezi A.Chattopadhyaya, Alifia and Tibet (Calcutta, 1967); despre Padmasambhava, G. Ch. Toussaint, Le dict de Patima (l 933); A.M. Blondeau, „Le Lha-'dre bka'-tan", în Etudes tibetaines dediees ă la memoire de Marcelle Lalou, pp. 29-126 (traducere a unui text ascuns şi redescoperit privind triumful lui Padmasambhava asupra zeilor şi a demonilor); despre Naropa, vezi H. Guenther, 7776" Life and Teachings ofNaropa (Oxford, 1963); despre Marpa, J. Bacot, La vie de Marpa le „traducteur" (1937); despre Milarepa, vezi mai sus, § 317.

Despre Tsong-Kha-pa, vezi: 5. Obermiller, „Con-kha-pa le Pandit", Melanges Ghinois et bouddhiques, 3, 1934—1935, pp. 319-338; R.Kashewsky, Das Leben dus lamaistischen Heilige Tsongkhapa (Wiesbaden, 1971). Vezi şi C. Schulemann, Die Geschichte der Dalai-Lamas (Heidelberg, 1911).

316. Despre doctrinele şi practicile lamaismului, vezi R. Stein, La civilisation libetaine, pp. 135-157; G.Tucci, Leş religions du Tibet, pp. 55-210; R. B leichsteiner ,£>/

Se vor consulta, de asemenea, lucrările lui G.Tucci,Indo-Tibetica, l voi. (Roma, 1932-1941); TibetanPainted Scrolls, 2 voi. (Roma, 1949); The Theory and Practice of the Mandala (Londra, 1961). Despre unele aspecte populare ale lamaismului, vezi R.Nebesky-Wojkovitz, Oracles and Demons of Tibet (La Haye, 1956); Stephan Beyer, The Cult of Tara, Magic and Ritual in Tibet (Berkeley-Los Angeles, 1973).

Despre iconografie, vezi: W.E. Clarck, Two Lamaistic Pantheons (New York, 1937); A.K. Gordon, The Iconography of Tibetan Lamaism (Tokyo, 1959). Despre iconografia vrăjitorilor (siddhas), vezi T.Schmidt, „The elghty-five Siddhas" (Stockholm, 1958).

Despre gcod, vezi: R. Bleichstciner, L'Eglise jaune, pp. 194 sq.; Alexandra David-NeeJ, „Mystiques et magiciens du Thibet" (Paris, 1939), pp. 126 sq.; M. Eliade, Le Chamanisme, p. 384 sq.

Despre şamanismul din Tibet si la populaţiile Mo-so, vezi Le Chamanisme, pp. 384 sq., 390 sq.

317. Despre morfologia şi semnificaţiile Luminii, vezi M.Eliade, „Experiences de la lumiere mystique" (l 957; republicat în Mephistopheles et l'androgyne, pp. 17-94); „Esprit, lumiere, semence" (1971); republicat în Occultisme, sorcellerie et modes culturelles, pp. 125-166.

Despre simbolismul sufletului-lumină pătrunzând şi ieşind din corpul omenesc sub formă de săgeată sau de rază, vezi M. Eliade, „Briser le toît de la maison", şi cele două studii ale lui R.A. Stein, „Architecture et pensee religieuse"; id., „L'habitat, le mo ude et le corps humain" (bibliografia, § 313).

Textele lui Candrakirti şi Ts'on Kapa au fost traduse de G.Tucci, „Some glosses upon Guhyasamăja", Melanges chinois et bouddhiques, 3, 1934-1935, pp. 339-353. Vezi acum Alex. Wayman, Yoga of the Guhyasamăjatantra (Delhi-Benares, 1977).

Bardo Thodol a fost tradusă de LamaKazi Dawa-Samdup şi W.Y. Evans- Wetz,7/ze Tibetan Book of the Dead (Oxford, 1927; numeroase reeditări; versiune franceză, 1958) şi de Giuseppe Tucci, // Libro Tibetano dei morţi (Milano, 1949). Vezi şi D.M. Back, Eine buddhistische Jenseitreise; Das sogenannte „Totenbuch der Tibeter" aus philologischer S ic hi {Wiesbaden, 1979); Dawa-Samdup şi Evans-Wentz, Tibetan Yoga and Secret Doctrines (Oxford, 1935), pp. 223 sq.

318. Sistemul tantric Kălacakra a fost introdus în Tibet în primul sfert al secolului al Xl-lea. El prezintă, între alte inovaţii, o interpretare astrologică a ciclurilor temporale. Calendarul tibetan începe cu anul 1026, data adoptării oficiale a sistemului Kălacakra. Doctrinele şi istoria acestei ultime expresii a buddhismului Mahâyănâ sunt încă puţin studiate. Vezi: George Roerich, „Studies in the Kălacakra", Journal of Urusvati Himalayan Research Institute of Roerich Museum, 2, 1931,pp. 11-22; H. Hoffmann, „Kâlacakra Studies, I: Manichaeism, Christianity and Islam in the Kălacakra Tantra", Central Asiatic Journal, 13, 1969, pp. 52-75; id., The Religions of Tibet, pp. 126 sq.

După tradiţiile tibetane, Kălacakra a fost elaborat şi păstrat într-o ţară misterioasă, Sambala, situată la nord de Tibet; savanţii au localizat-o fie aproape de Khotan (Laufer, Pelliot), fie în Bactria (Sărat Chandra Das), fie în Asia Centrală. Un istoric al controversei geografice, ca şi diversele interpretări simbolice ale Şambalei, în cartea lui Edwin Bernbaum, The Way to Shambala. A search for the Mythical Kingdom beyond the Himalayas (New York, 1980; cf. indicaţiile bibliografice, pp. 269-287).

Dintre traducerile parţiale ale lui Milarepa, cele mai convenabile sunt: Berthold Laufer, Milaraspa. Tibetische texte in Auswahl iibertragen (Haga şi Darmstadt, 1922); H. Hoffmann, Mi-la ras-pa. Sieben L^genden (Miinchen-Planegg, 1950);

Tabloul problemelor

768

Şir Humphrey Clarke, The Message of Milarepa (Londra, 1958). Cf. şi traducerea lui Lobsang P. Lhalungpa, The Life of Milarepa (New York, 1977).

Prima traducere completă este aceea a lui Garma C.C. Chang, The Hundred Thousands Songs of Milarepa, 2 voi. (New York, 1962). Vezi severa recenzie a iui D.Snellgrove, Asia Major, 10, 1963, pp. 302-310; cf. şi de Jong, IU, 10, 1967, pp. 204-212, care se străduieşte să „facă să reiasă partea bună a lucrului" (p. 205); ibid., pp. 21 l -212, lista completă a traducerilor.

Privind iconografia, vezi T. Schinidt, The Coiton-ckid Mila: The Tibetan Poet-Suint 's IJfe in Piclure (Stockholm, 1958).

Despre epopeea lui Gesar, vezi Alexandra David-Neel, La vie surhumaine de Guesar de Ling (Paris, 1931; prezentare generală a epopeii şi traducere parţială); R.A. SlQin,L'epopee libetaine de Gesar dans sa version lamau/ue de Ling (1956); id., „Pcintures tibetaines de la Vie de Gesar", Arts Asiatic/nes, 5, 1958, pp. 243-271; id. Recherches sur l'epopee el le barde au Tibet (1959; lucrare definitivă); id., „Une source ancienne pour l'hisioire de l'epopee tibetaine", JA, 1963, pp. 77-105; M. Hermanns, Des National-Epos der Tibeter: Gling Konig Ge sar (Regensburg, 1965; monografie erudită şi stufoasă de aproape l 000 de pagini; de consultat cu prudenţă).

w^

INDICE

A

Abaris, 347

Abbasidă, dinastia ~, 524 sq.

Abel, 112

Abgescheidenheit, fn gândirea lui Meister Eckhart, 593,594

Abhidharma, 364 sq.

Abu Bakr, 514 sq.

Abulafia Abraham, 574 sq.

Abu Ţălib,512sq.

Adam, 110 sq, 462 sq, 466 sq.

Ădăm, 110

„Adevăruri nobile", cele patru ~, § 156

Adhartna, 371 sq.

Aditi, „Ne-Legata", 134

Aditiaşi, 134

Afrodita, 180-181

Agheu, profet eshatologic, § 197

Agni, § 69

Agnicayana, 142

Agnihotra, 142

Agricultura, descoperirea ei, 31 sq., 35 sq.; femeia şi ~, 37 sq.

Ahawkăra, 269 sq.

Ahemenizi, religia lor, § 105

Ahriman, 412 sq.

Ahurâ Măzdă, 204 sq., 207 sq., §§ 103 sq; şi sacrificiul

eshatologic, § 110; 414, 415 sq. Ahurănî, soţiile bune ale lui Ahură, 205 Ahwal, „stările Căii" (ţarîqa), 552 sq. Aino, etnia ~, 490 sq. Aisa,520sq.,522sq. Ajita Kes'akambala, 285 sq. Âjîvika,§ 154; 285 sq. Ajy Tojon („Creatorul Luminii"), 485 sq. Akhenaton, § 32 Akiba, Rabbi ~, 565 sq. Akitu, 50, § 22 Akkadiană, religia ~, 53 sq.

Akşobhyâ, 362 sq.

Alalu,99sq.

Alamut, 546 sq.

Alaric, 498 sq.

Albertus Magnus, 589 sq.

Alchimia, de limbă arabă, 564; în Occident, din Evul Mediu

până în Epoca Lumninilor, § 311 Alchimie chineză, § 134; elenistică § 211 Alexandru cel Mare, § 184 'AU, ibn, Alî Ţâlib, întâiul Imam al şiiţilor, 522-523 sq.,

§273

Alienor de Acvitania, 534 sq., 585 Allah, deus otiosux, 513 sq.; în experienţa si gândirea

religioasă a lui Mahomed, §§ 259-261 Al-Lăt, una din cele trei zeiţe arabe preislamice, 513,516 sq. Al-Mansur şi abbasizii, 524 sq.

Altaici,popoarele şi limbile lor, 478 sq.; religia lor, 484 sq. Alternanţă, în China antică, § 130 Al-'Uzză, una din cele trei zeiţe arabe preisJamice, 513,

516sq.

Amarna, revoluţia de la ~, § 32 Ambrozie, Sfântul ~, 500, 507 Amesa Spenta, 200 sq., 205 sq. Amităbha, 362 sq. Amnezie, 450 sq. Amon, solarizarea lui, 76 sq. Amos ,§117 An, 48, 50

Anamnesis, 349 sq., 457 sq. Anamneză, 450 sq. Ananda, 284 sq.

Anastenaria, sărbătorile numite ~, 606 sq. 'Anat, 103 sq. Androgin, 351 sq. Angra Mainyu, 197 sq., 209 sq. Annata, nonsubstanţialitatea lucrurilor, § 157 Anthesterii, sărbătoarea lui Dionysos, 228 sq.

-

K-.l-.«*?-.

V

•**<£

Indice

770

Antiochus IV Epiphanes, 385 sq., 392 sq.

Antropologie orfică, § 181

Antropomorfismul lui Iahve, 120 sq,

Anu,54,55

Anul Nou, scenariul mitico-ritual de ~, 38 sq.; sărbătoarea

de ~, 49 sq., 51, 57-58 (Mesopotamia), 69 (Egipt),

97-98 (hittiţi); § 106, 210 sq. (Iran); vezi Nawroz;

sărbătorile tibetane de ~, 632 sq. Anul O Mie, 527 sq. Anselm de Canterbury, 598 Antichrist, 526 sq., 536 sq. 'Apiru, 115 sq. Apocalipse, primele ~ în iudaismul postexilic, § 202;

apocalipse evreieşti, 391 sq. Apocaliptică medievală, 526 sq., 539 sq. Apocaliptică, metoda ~, 438 Apocatastază, 502 sq. Apostolul (= Mesagerul) lui Allah, 517 Apologeţi creştini, 444 sq. Appolon, 340 sq., §§ 89-91 „Apollon" celtic, 320 sq. Apsu, § 21 Apuleius, 401 sq. Aranyaka, 150

Arborele Cosmic, 327sq., 480 sq. Arborele Lumii, simbolul Universului, 38 Arborele Lumii şi Crucea, § 236 Arborele Vieţii, 111

Areopagitul, Dionisie, 502, 509-510, 599 „Ares" tracic, 335 sq. Arhaţi, 294 sq., 297 sq., 356 sq. Arieni, pătrunderea lor în India, § 64; simbioză cu aborigenii,

130 sq.

Aristeas din Proconnesos, 347 Aristotel, § 287, 589

Arius, erezia Iui ~, 508; Arius şi arianismul, 467 Arjuna, 368 sq., 373 sq.

Arme, valori magico-religioase ale armelor, 17 sq. Arsacizi, orientarea religioasă sub ~, § 212 Arta romanică, semnificaţia ei religioasă, § 269 Artă paleolitică, 16-20 Artă rupestră, a Spaniei Orientale, 22-26 Artemis, 178-179 Aryaman, 134 Asana, 273 sq. As'arî, Abul Hasim al-, 543 Ascensiune, a şamanilor, 29—30; a Faraonului, § 28

Asceză vedică, §79

Aseni,zei, §§ 174, 176

Asherah, 122

Asiaţii septentrionali, religia lor, § 248

Asoca, 357 sq.

Asuri, § 65

Asvamedha, § 73

Aşerat, 103 sq.

Atena, § 94

Atlsa, 636 sq.

Ătman, 156 sq.; totalitatea actelor rituale, 149; identificat

cu Brahman, § 82, 150, 157 sq.; 266 sq., 293 sq. Aton,§ 32 Atum, 66 sq., 70 sq. Attila, 477 sq. Attis, Misterele lui ~, § 207 Auguri, § 165 Augustin, Sfântul ~, §§ 252, 253, 255; concepţia augusti-

niană privind istoria, 498 sq.; biografia lui ~, 500;

doctrina sa privind graţia şi predestinarea, 503 sq. Aur alchimic, 260 sq., 407 sq. Australieni, strămoşii lor mitici, 32 Avalokitesvara, 361 sq. Averroes, § 280 Avesta, § 100

Avicenna, § 279, 554 sq., 564 Ăvidya, 155-156

Avraam, „Tatăl credinţei", § 57, 114 sq. Axis mundi, 43, 93 Azdahăk,418

B

Baal.în mitologia ugaritică, §§ 49-51; asociat cu Iahve, 122

Baal Shem Tov („învăţătorul Bunei Reputaţii"), 580

Babilon, deportarea evreilor în —, 222 sq.

Bacchanalia (sărbătorile ~), 314 sq.

Bacchante, § 124

Bacchein, micile tyassi dionysiace, 231 sq.

Bacchus (Misterle lui ~), 396 sq.

Bădarăyana, 266 sq.

Bagdad, 524

Bahir, cartea, 574

Bahman Yast, 411 sq.

Bahya ibn Paquda, 568

Bai Ulgan, 480, 486

Baldr, § 176

Bălţi, religia lor, § 249

Banchete rituale, mithraice, 422 sq.

771

Indice

Bardo Thodol („Cartea tibetană a morţilor"), 640-641

Basar (carne), 214

Băţîn, sensul spiritual al revelaţiei coranice, 544, 548

Băutura nemuririi (soma), § 70

Beatrice, 534 sq.

Begarzi, § 299

Beguine, § 299

Benandanti, credinţele şi practicile lor, 611 sq.

Benedict, Sfântul ~, 525

Beii Sirah, 384 sq.

Bernard de Clairvauz, 510

Berserkr, 329 sq.

Beth-el,\l6

Bhadrabăhu, 365 sq.

Bhaga, 134

Bhagavad-Gltâ,§§ 193-195

Bhikkhu, 295 sq.

Biserica, naşterea ei, § 221; identificarea ei cu „împărăţia

lui Dumnezeu", 440 sq. Biserica orientală, § 257 Bistamî, Abu Yazîd, 549 Bizanţul şi Roma, în Evul Mediu, § 302 Bodhicaryăvatăra, 363

Bodhisattva (Calea Bodhisattvilor), § 188; 365 sq. Bog, 495

Bogomilism, § 293 Boli iniţitice, 484 sq.

Bon, religie tibetană, 630 sq., 636sq., § 314 Bonaventura, Sfântul ~, § 296 Botez, al lui loan Botezătorul şi lisus, 425; la esenieni,

438 sq., simbolismul botezului, 462 sq. Brahman, 141 sq., 150 sq.; identificat cu skambha, 150 sq.;

cf. ătman; 266 sq.

Brahmana, doctrina sacrificiului în textele ~, § 76 Buddha (viaţa lui), §§ 147-150

Buddha, reprezentări aniconice, 359; statui ale lui ~, 359 sq. Buddhi, 270 sq. Buddhism (istoria buddhismului), §§ 185-189; pătrunderea

lui în Tibet, § 315 Buddhologie, § 188 Buga, zeu al Cerului la tunguşi, 479 Bulgari, 582 sq. BHW/a/iwn,412sq., 419 Buriaţi, religia lor, 282, 484-485 Burkan, zeu al buriaţilor, 481 „Byzance apres Byzance", 602

Cabasila,Nicolae,605 Cabreret, peştera de la ~, 23

Cain şi Abel, § 54

„Calea de mijloc", § 156

Califi, primii ~, § 264

Calvin, Jean, 621 sq.

Canaaneeni, religia lor, §§ 48-52

Canonul Bon, 635

Capitală, simbolismul ei în China antică, 248 sq.

Capul, sediul sufletului, 34

Carnivore, model mitic, 477

Carol cel Mare, 601 sq.

Carpocrat, 449

Cartea lui Iov, 383

Cartea Morţilor, 79 sq.

„Casa sufletului", în China antică, 242

tatăl Htiytik, 41 sq.

Catedrala ca imago muncii, 533 sq.

Cavalerismul, § 267

Călătoria sufletului după moartea (Iran), § 111

Căluşari, ~ cathartici, § 305

Cărţile Sibiline, 313 sq.

Căscioarele, templul de la ~, 43

„Câmpiile de trestii", 70

„Câmpiile ofrandelor", 70

Cântecul harpistului, 74

Celtii, religia lor, §§ 169-172; moştenirea lor indo-euro-

peană,§ 170 „Centrul Lumii", simbolismul legat de el, 29,39-40,66,83;

în China antică, 247 sq.; la celţi, 323 sq., 480 Centre ceremoniale, § 35 Cer, sacralitatea sa, 29 Cerb, simbolismul său religios, 321 sq. Ceremişti, 490 Ceres,312sq. Cerinthius, 449 Ceraunnos, 321 sq. „Cetăţean al lumii", 354 sq. Cetăţi babiloniene, modelele lor celeste, 50 Cezar, despre religia galilor, 318 sq. Chăndogya-Upanişad, 264 sq. Chapelle-aux-Saint, 19 China, religiile în neolitic, § 126;înepocabron/ului,§ 127,

în timpul împăraţilor Zhou, § 128 Chivotul Legii, 121 sq. Chretien de Troyes, 536-537 „Christ" (=„Unsul lui Dumnezeu", Mesia), 429 sq. Ciclu cosmic, 39 Cittavrtti, 272 sq.

Indice

772

Ciuku-tien, 15, 18, 19,21

Ciuring, şi galeţii pictaţi de la Mas d'Azil, 32

Civilizaţie arhaică europeană („Old European Civilization"),

43,44

Civitas Dei, 499 C ivi tas te r re na, 499 .

Coborârea în Infern a zeiţei sumeriene înarma, 51, 52 Coincidentia oppositorum, 389 s.q; în China antică, 249 sq.;

în gândirea lui Năgârjuna, 364 sq.; 588-589, 600 Colegiu pontifical, 306 sq. Colinde, la români, 607 sq. Concilii buddhiste, 356 sq. „Confesiune negativă" (Egipt), 80 Conflicte între generaţii divine, § 47 Confrerii religioase, în religia romana arhaică, § 165 Confucius, § 131 Consolamentum, 584 sq. Constantin, convertirea sa, 468 sq. Constantinopol, ocuparea lui de cruciaţi, 602 sq. Coran, §§ 259-264; mesajul Coranului, § 264, 554 Cordovero, Jacob, 577

Corpus Hermeticum, § 209; traducerea sa în latină, 623 sq. „Cortul întâlnirii", 121 sq.

Cosmogonia în China antică, § 129; la vechii germani, § 173 Cosmogonie mesopotamiană, § 21; sumeriană, 17 sq.;

egipteană, § 26; indiană § 75; în Geneza, 109 sq.; în

imnul X din Rig Veda, 146 Cosmogonii centraJ-asiatice, § 244; cosmogonie bon-po,

635 sq.

Comsologia jaina, 366 sq.; maniheană, 455 sq. Cosmologie alatică, § 243; tibetană, § 313 Cosmopolitism elenistic, 353 sq,; postexilic, 384 sq. Cosmos, devalorizarea sa în India, 375 Cosubslanfialitatea Fiului cu Tatăl, 466 sq. Cranii, conservarea lor, 18; cultul lor, 40; la ce]ţi, 317 sq. Crăciun, cântece rituale, vezi Colinde Creaţii, doctrina iraniană a Celor Două ~, § 215 Credo, noua sa formulă, 602 sq.

Creştinismul, naşterea lui, cap. XXVIII; triumful creşti­nismului, 469 sq. „Creştinismul cosmic", § 237 Creta, religii preelenice din ~, §§ 40-42 Criobolium, 399 Cronos, 160 sq., 163 sq. Cruce, simbolismul Crucii, § 236 Cruciade, § 264; a copiilor, 531 sq.; împotriva albigenzilor,

585 sq.

Cult, celebrat de Faraon, 68-69

Culte ţărăneşti în China antică, § 128

Cultul morţilor la etrusci, 310 sq.

Cultul imperial după Oclavian Augustus, 443 sq.

Cultul privat la Roma, § 164

Cunoaşterea, valoarea sa (în Upanişade), 255

Cureţi, 162

Curţi ale dragostei („Cours d'Amour"), 534 sq.

Cusanus, Nicolaus, 510, § 301

Cybele, la Roma, 314 sq.; Misterele ~, § 207; 441 sq.

Cyrus, iniţierea sa, 203

D

Dacii, religia lor, § 179

Dăenă, 209 sq.

Daeva, 206 sq, demonizarea lor, 201

Dajbog („Datatorul de bogăţii"), 493-494

Damaschinul, loan, 511 sq.

Daniel, 387 sq., 388 sq.

Dans extatic în islam, 561 sq.

Dante, 535 sq.

Dav,247 sq.,25l sq., § 132

Dao de Jing, 250 sq., 254 sq.

Daoismul, § 132; şi alchimia, § 134

Deceneu, 339

„De două ori născut", 144 sq.

Dee, John, 627 sq.

„Deitate" (Gottheit), în teologia lui Meisicr Eckhart, § 298

Deivas, la vechii prusieni, 491

Deiwos, „cer", „zeu", 125

Delfi, 174sq.

Demeter şi Misterele de la Eleusis, § 96; originea în Creta, 94

Democratizarea existenţei post-mortem (Egipt), 73 sq.

Demophon, 186 sq.

Depozite de oase, controversa în jurul lor, 21 sq.

Destin, concepţia mesopotamiană de ~, 61-63; în Grecia

antică, §87; 394 sq., 412 sq. Deşertăciunea existenţei (Mesopotamia), 61 Deucalion, 166 sq.

Deus otiosus, în folclorul religios balcanic, 497 Deutero-Isaia, §§196-197 Deva, § 65

Devadatta, schisma lui, § 150 Devekuth, în Kabbala, 574 Devotio moderna, 598-599, 600 Dhărană, 274

773

Indice

Dharma, legea buddihistă, 356 sq., 371 sq.

Dharmakăya, 363

Dhyăna, 274

Di, zeul Cerului la chinezi, 243 sq.

„Diana", în credinţele vrăjitorilor, § 306

Diavolul, 492, 526; în vrăjitoria europeană, § 306

Dievas,49\

D/m, 491

Digambara, 365 sq.

()/Ar, 548 sq.

Diksâ, § 74

Dilmun.48,51

Din („Judecata"), 577

Dionysiile câmpeneşti, 228

Dionysos, § 122 sq.; 94; dispariţia şi ocultarea lui, 226-227;

Dionysos-Zagreus, 232 sq. Dionysos mistic, § 206 Dinoysos, Rege al timpurilor noi, 397 sq. „Dionysos" tracic, 335 sq. Divizarea împăraţilor romani, 443 sq. Docetism, § 466

„Documente martor" ale paleantropilor, 16 sq. Dolmen, 81 sq.

Domesticirea animalelor, 33; a plantelor alimentare, 36 Domovoi, spirit al pădurii la vechii slavi, 496 Douatus, schisma lui ~, 503 sq. Drachenloch,21-22 Dragonul Yam, § 49

Dragoviţani, ramură a bogomilismului, 582 Druizi, 317 sq.; învăţătura lor ezoterică, § 172 Drumuri spre Lumea de Dincolo, 345 sq. Dualism absolut în maniheism, § 234 Dualism slav, 497 sq. Dualismul Spirit-Materie în India, 375 sq.; în zurvanism,

414 s.q.; la esenieni, 438 sq. „Dualismul" teologiei zoroastriene, 198 sq. Dukkha, 291 sq. Dumezil Georges, interpretarea dată de el religiei romane

arhaice, § 162; interpretarea sa la Mahubhărata, 370 sq. Dumnezeu, rolul său în Yoga, § 144 Dumnezeu (văzut de Moise), § 59 „Dumnezeul tatălui", 115 Dumuzi-Tammuz, § 19; 50 DunsScotus, 590-591 Dyaus, 125, 131 sq.

E

Ea, §21,54

Ecclesiasticul (= Cartea înţelepciunii lui Iixus,fiul lui Sirah), §201

Ecdesiastul (Koheleth), § 201

Eckhart, vezi Meister Eckhart

Educaţia, importanţa ei la Confucius, 253 sq.

Efod, 122

Eileithya, 90

Ekăgrata, 273 sq.

Ekpyrosis, 441 sq.

El, zeu suprem al panteonului ugaritic, 102; asociat lui Iahve, 122 sq.

Elenismul, influenţa sa în Palestina, § 200

Elenistică, civilziaţia ~, § 184

Eleusis, Misterele de la ~, §§ 96-97; distrugerea sanctuarului, 470 sq.

„Eliberarea cadavrului", în daoism, 257 sq.

Eliberarea finală, în Yoga, § 146; în Gltă, §§ 194-195

Eliberearea, metode vizând ~, în India antică, § 136; sem­nificaţia sa, § 141

Eliberarea Spiritului, după Sămkhya-Yoga, § 139, 140

Elisei,216-217

Elixirul nemuririi, în alchimia chineză, §§ 134 sq.

Empedocle, 344 sq.

En-ki,§ 16,54

Enkicu, § 23

En-lil,§§ 16, 20; 50

Enoh I, §§ 202, 203

En-Sof, 575

Enumaeliş,§2l;49,56, 101

Epicur, 354 sq.

Epoca bronzului, în religia chineză, § 127

Epona, 322 sq.

Epopeea Iui Ghilgames, 113 sq.

Epopteia, § 98

Era mesianică, apropierea sa, 389 sq.

Erasmus, 618

Ereşkigal,§§ 19,20

Erezii, în creştinismul primitiv, § 235

ErlikKhan,481,486

Eroi greci, § 95; asociaţi cu iniţierile şi cu Misterele, 182; rămăşiţele lor pământeşti îngroapte înăuntrul cetăţii, 183

Eros, 344 sq.

Eschaton, 379 sq., 390; iminenţa sa, 428 sq.

Esenieni, 392 sq., § 223; asemănări cu creştinismul, 437 sq.

Indice

774

Eshatologie orifică, § 182; la indo-europeni, § 192; în iudaismul postexilic, § 197; la Platou, § 183

Estonieni, religia lor, 490

Esus, 320 sq.

Etrusci, religia lor, § 167

Euharistie, 51 1

Eurasia Septentrională, influenţe culturale meridionale, 477 sq.

Euridice, 341 sq.

Euripide şi Bacchantele, § 124

„Eu sunt tot ce sunt...", § 59

Evagrie din Pont, 502, 592

Evocatio, 313 sq.

Evreii din Medina, §§ 262-263

Exodul, ieşirea din Egipt, § 58

Experienţa eztatică, provocată de băutura soma, 138

Extatici, în Vede, § 79

Extraz apollonian, 175; samanic (Zarathustra), § 102; la traci 336 sq.

Eznik din Kolb, 413 sq.

Ezoterism şi creaţii literare în Evul Mediu, § 270; ezoterism

în islam, § 275; ezoterism şiit, § 273; ezoterism creştin,

445 sq.

F

Faptele Apostolilor, 431 sq.

Fărăbî, al-, 554-556

Faraonul, zeu întrupat, §§ 27-28

Farisei, reacţia lor, § 204

Fatalism astral, 394 sq.

Patima, fiica mai mică a lui Mahomed, soţia lui 'Alî, 512

Fecioara, devoţiunea pentru ~, 535

Femeia şi agricultura; sacralitatea ei, § 12; valoarea religioasă

a femeii, 533-534 Fideli d' Amor e, § 270 Fier, mitologia vârstei, § 15 Fierari, 45; fierari divini, 46, 104 Fiinţa Supremă, § 4 Fimbulvetr, 333 sq. Finezi, religia lor, 490 Fino-ugrici, religia lor, § 248 Fioretti, culegere de legende populare despre Sfântul Francisc