Cod-f-pc-4 revista presei 22 23 august 2017 cuprins

Dezastrul ecologic la Pata Rât ascuns sub preş de Alin Tişe. Peste 100 de litri de substanţe toxice se scurg în pârâul de lângă rampa de gunoi în fiecare secundă

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj tac “ca mortul în păpuşoi” de mai bine de o lună de când, în 22 iulie, au avut loc ample alunecări ale deşeurilor în albia râului Zăpăodie. Levigatul, un lichid extrem de toxic scurs din gunoaie în albia râului riscă să afecteze pânza freatică a Clujului. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe a convocat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă dar nu a binevoit să participe la întrunire.

Consiliul Judeţean Cluj este direct responsabil de închiderea depozitului de deşeuri de la Pata Rât. În acest sens, forul judeţean a încheiat în 2015 un contract în valoare de 29,8 milioane lei fără TVA pentru “închiderea şi ecologizarea” depozitului de gunoi de la Pata Rât, Huedin, Gherla şi Turda cu asocierea SC Nord Conforest SA, SC Finara Consult SRL şi SC Interdevelopment SRL, dar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat abia în martie 2017. Cum timp de doi ani nu s-a lucrat la ecologizarea rampei nimeni nu a putut preveni situaţia petrecută în 22 iulie când,au avut loc ample fenomene de alunecare a deşeurilor în partea sud-estică a depozitului de gunoi pe o lungime de aproximativ 300 metri de-a lungul corpului depozitului spre centura Vâlcele-Apahida. Alunecările de deşeuri au acoperit pârâul Zăpodie, afat în vecinătatea rampei, pe o lungime de circa 120 metri. Lichidul extrem de toxic scurs în albia râului are un debit cuprins între 1 şi 108 litri pe secundă este debitul însă oficialităţile aşteaptă măsurătorile oficiale pentru a se pronunţa dacă se poate vorbi de un adevărat dezastru ecologic. Prefectul Aurel Cherecheş este de părere că în cazul unei toamne ploiase structura centurii Vâlcele Apahida ar putea fi afectată iar responsabilitatea o poartă reprezentanţii CJ Cluj.

“A fost o alunecare atât de teren, pământul cu care s-a acoperit blocul de deşeuri. Faptele zic că o bucată din blocul de deşeuri a alunecat, a blocat albia pârâului Zăpodie, este secat în momentul de faţă, dar spre sfârşitul toamnei când ploile se vor accentua cu siguranţă situaţia nu va rămâne aşa, iar nivelul de levigat este negestionat corect, este lăsat să curgă. Centura nu este afectată în momentul de faţă, dar dacă vor veni debite masive pe albie, este o posibilitate să erodeze undeva în preajma centurii. Când cineva îţi arată o fotografie în care un copil se joacă într-o apă care este puternic impregnată cu levigat, cred că nu mai trebuie să-ţi zică nicio instituţie a statului că ceva este în neregulă acolo. Nu se ajungea aici dacă obiectivul era împrejmuit. Beneficiarul stă şi nu face nimic corespunzător în privinţa levigatului. Îl lasă să curgă. Am primit informarea că în ultima perioadă între 1 şi 108 litri pe secundă este debitul, variabil. Singura responsabilitate îi revine Consiliului Judeţean. Au fost câţiva reprezentanţi de la CJ Cluj la întâlnire, au fost două persoane care nu s-au prezentat, le-am cerut o opinie şi au spus că nu au nicio opinie. Nu se poate ca cineva care este responsabil de bunăstarea cetăţeanului să nu aibă nici măcar o opinie în legătură cu o problemă care este în ograda lui”, a afirmat prefectul Aurel Cherecheş.

Pentru a analiza situaţia specialiştii au realizat o notă de constatare în teren. Potrivit notei de constatare a rezultat că “deşeurile dislocate din corpul depozitului sistematizat au fost apreciate de constructor la acel moment la circa 15-20% din volumul depozitului”

“La baza depozitului dinspre centura municipiului Cluj-Napoca s-au constatat exfiltraţii de levigat provenite din corpul depozitului care se scurgeau din mai multe puncte de izvorâre în albia pârâului Zăpodie cu un debit semnificativ. De asemenea, au fost constatate şi o serie de fisuri în corpul depozitului atât pe platforma superioară, cât şi pe latura sudică, cu risc de deplasare şi extindere a alunecării. În amonte de depozitul vechi care este în curs de sistematizare, funcţionează rampa de stocare temporară a deşeurilor care aparţine municipiului Cluj-Napoca, iar în aval se află localitatea Sânnicoară. În apropierea depozitului se află varianta ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca. La momentul efectuării controlului în teren, lucrările de sistematizare la corpul depozitului sunt sistate, efectuându-se lucrări de terasamente în vederea descărcării zonei afectate de pierderea stabilităţii. Nu sunt începute lucrările de degajare a albiei pârâului Zăpodie, adiacent depozitului, acoperit pe o lungime de circa 120 metri de pământ şi deşeuri provenite din alunecarea produsă”, se arată în nota de constatare.

Firma Nord Conforest SA a fost sancţioantă contravenţional de către reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa cu 35.000 de lei ca urmare a faptului că nu a dus la îndeplinire măsurile dispuse şi anume stoparea scurgerii levigatului în albia râului Zăpodie. Reprezentanţii firmei care se ocupă de închiderea rampei, prezenţi în şedinţa de azi de la Prefectura Cluj au afirmat că primele semne ale alunecărilor de teren au apărut în luna mai. Pentru a preveni aunecările de teren ce au avut lc în 22 iulie reprezentanţii antreperenorului care se ocupă de închiderea rampei au făcut demersuri pentru modificarea proiectului iniţial în vederea colectării apelor de pe depozitul de gunoi.

“Lucrările au demarat în data de 28 martie, lucrările se desfăşurau conform unui proiect aprobat. Din data de 22 mai am avut primele semne, când a fost perioada ploiasă, am observat că sunt primele semne vis a vis de managementul apelor pe acest depozit. Am făcut primele demersuri să modificăm proiectarea iniţială, vis a vis de colectarea acestor ape. Din păcate, natura ne-a luat-o înainte, nu este vorba de o alunecare de teren, este voba de o alunecare a masivului de deşeuri. Într-o săptămână vom avea rezultatele unei expertize şi următorul pas este stabilizarea alunecării, să decolmatăm albia pârâului Zăpodia şi să stopăm poluarea cu levigat. În aceste momente, efecutăm lucrări de degajare a unei părţi de deşeuri. Gravitatea fenomenului este foarte mare, atât vis a vis de poluare cât şi mai departe. Dacă din expertize rezultă că noi avem o vină, vom răspunde. Dacă nu, trebuie să fiţi conştienţi că acolo sunt deşeurile Clujului. Depozitarea are loc de atâta timp şi trebuie să participăm toţi”, a declarat Mădălin Cucinschi.

Reprezentanţii Apelor Române sunt de părere că levigatul nu ajunge în Someş deoarece pârâul Zăpodie este secat. Cu toate acestea lichidul toxic se infiltrează în sol existând riscul de a afecta pânza freatică.

“Avem avantajul că pârâul este secat. Acolo mai sunt nişte cantităţi de levigat pe care le monitorizăm. În acest moment, scurgerile sunt foarte mari de levigat acolo, nu sunt probleme de o deversare a acestui levigat în Someş”, au afirmat reprezentanţii Apelor Române.

Cum se face că atunci când nu ard, gunoaiele Clujului o iau la vale. Cu siguranţă că în zilele următoare, după realizarea expertizei, antreprenorul responsabil cu închiderea şi ecologizarea rampei va solicita bani suplimentar de la bugetul CJ Cluj, iar consilierii judeţeni cu voinţă politică vor vota cu două mâini. Până câd domnilor mai închideţi ochii la jaful banului public? /Ziar de Cluj, https://www.ziardecluj.ro/dezastrul-ecologic-la-pata-rat-ascuns-sub-pres-de-alin-tise-peste-100-de-litri-de-substante-toxice-se-scurg-paraul-de-langa-rampa-de-gunoi-fiecare-secunda