Cod-f-pc-4 revista presei 7 august 2013 cuprins


Teme de mediu Atac împotriva pădurii și apei



Yüklə 177,35 Kb.
səhifə11/11
tarix27.12.2018
ölçüsü177,35 Kb.
#87480
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

Teme de mediu

Atac împotriva pădurii și apei


Amenzile de la Mediu nu-i descurajează pe toți

Cade pădurea pe noi şi asta crează sentimentul că nu-i nici o problemă dacă tai un copac, doi. Avem din belşug rîuri reci de munte şi pâraie lin curgătoare şi asta crează impresia că nu-i bai dacă mai arunci cîte un pet sau chiar “abandonezi” pe mal ditamai grămada de rumeguş. Asta este mentalitatea unor nemțeni, dovedită încă o dată de ultimele controale făcute de Garda de Mediu Neamţ. Cu toate patrulările făcute de inspectorii silvici cu poliţia, cu comisarii de mediu şi cu primarii, unii nemțeni continuă să taie pădurea, să sufoce apele şi să arunce gunoaiele unde le căşunează. Aşa arată rezultatele celorr 111 acţiuni de control inopinate făcute în ultima perioadă de comisarii de mediu, când au fost surprinse cinci situaţii grave ce au impus aplicarea unor amenzi, în valoare de 105.500 de lei. Potrivit datelor furnizate de conducerea Gărzii de Mediu Neamţ, o societate care are ca obiect de activitate exploatarea forestieră a fost depistată că a depozitat pe malul râului Secu o cantitate de material lemnos, încălcând astfel legislaţia în vigoare. Administratorul firmei a fost amendat cu 8.000 de lei, comisarii obligându-l să cureţe zona. Descinderile din zona Târgu Neamţ au dus la surprinderea unor utilaje care aparţineau unei firme de exploatare a agregatelor minerale în plină activitate ilegală. Balastiera funcţiona fără a avea autorizaţie de mediu. “Am luat deciza să aplicăm o amendă de 60.000 de lei firmei, întrucît făcea exploatare fără să fi obţinut în prealabil autorizaţie de mediu, document care impune anumite condiţii în exploatare, cu respectarea normelor de protecţie a mediului”, a declarat Iftime Petrariu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Neamţ. În acţiunile de control derulate în ultima lună, comisarii de mediu au trecut şi pe la firmele verificate anterior şi obligate la luarea unor măsuri. Controalele de acum au avut ca scop să identifice dacă cei avertizaţi au remediat neregulile. “Nu toţi cei care au fost controlaţi şi cărora li s-a dispus realizarea anumitor măsuri de îndreptare a abaterilor, le-au îndeplinit, aşa cum a fost cazul a două persoane fizice din Roman, care acum au fost amendate cu suma de 22.500 lei. De asemenea, în urma unor sesizări am făcut controale în Parcul Natural Ceahlău şi s-au constatat într-adevăr tăieri ilegale de arbori din zona de protecţie integrală a parcului, iar persoana vinovată a fost amnedată cu 15.000 lei”, a mai spus şeful Gărzii de Mediu Neamţ. Ar fi bine dacă aceste sancţiuni ar şi avea efectul scontat, însă de cele mai multe ori firmele sau cei prinşi pe picior greşit plătesc, fără probleme, amenzile, şi apoi o iau de la capăt. Altfel, instituţiile care se ocupă de supraveghere şi control nu ar mai avea obiectul muncii şi astfel de situaţii ar fi doar amintire. Pârghiile legale pentru schimbarea mentalităţii există, ele sunt folosite şi totuşi oamenii continuă fără milă să defrişeze pădurea şi să polueze apele. /Ziarul Ceahlăul (Neamț), http://ziarulceahlaul.ro/atac-impotriva-padurii-si-apei/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA


Teme de mediu

În România ca la nimeni! Șeful "mafiei pădurilor" s-a reangajat la Direcția Silvică Cluj


 Fostul şef al Direcţiei Silvice Cluj, Traian Mariş, condamnat pentru corupţie, este din nou în fruntea instituţiei. Ministul pădurilor, Lucia Varga a declarat de mai multe ori la Cluj că a anihilat "mafi a pădurilor". Traian Mariş a fost arestat de procurorii DNA, fiind acuzat că a pus la cale un sistem prin care fiecare pădurar de la Direcţia Silvică Cluj, era obligat să cotizeze anual suma de 20.000 de euro, pentru a putea rămâne în funcţie. Acum, Mariş s-a întors ca inginer la Direcţia Silvică Cluj, la Ocolul Silvic Gilău, pe care l-a condus până să fie numit ca şi director al Direcţiei Silvice Cluj, cu susţinerea PNL. Directorul arestat este acuzat că de către DNA, că a cerut mită de la trei pădurari de la Ocolul Silvic Someşul Rece, pentru a nu îi retrograda în funcţie. Procurorii DNA au au descins acasă la directorul Mariş, în luna aprilie 2013, unde au găsit suma de 10.000 de lei, primită drept mită de la cei trei pădurari. Procesul a durat doar trei termene de judecată şi asta pentru că Mariş şi-a recunoscut vinovăţia, fiind condamnat la trei ani şi zece luni de închisoare, cu suspendare. Actualul Director al Direcţiei Silvice Cluj, Dorel Oros a declarat că fostul director a fost reîncadrat ca şi inginer silvic, exact în ocolul de unde fura în stil mare lemne din pădurile statului, deoarece Codul Muncii îi permite. "Regulile noastre interne permit ca un angajat care a fost condamnat să se întoarcă la serviciu. Domnul Mariş este într-o funcţie de execuţie şi nu are gestiune", spune directorul Oros.

Oameni indispensabili sistemului mafiot

Lucrurile ciudate de la Direcţia Silvică Cluj, continuă să se întîmple în ciuda declaraţiilor sforăitoare făcute, la Cluj, de ministrul Pădurilor, Lucia Varga, care a susţinut că jaful este de ordinul milioanelor de euro, iar cei vinovaţi au fost pedepsiţi exemplar. Simple vorbe. Pădurile din Munţii Apuseni, cele din judeţul Cluj, sunt concentrate în Ocoalele Silvice Gilău şi Someşul Rece. Cele două ocoale au fost conduse de Traian Mariş şi Vasile Vesa. Interesant este faptul că după ce Traian Mariş a fost arestat, colegul său, Vasile Vesa şi-a dat demisia, dar a fost din nou numit ca inginer silvic în cadrul ocolului silvic pe care l-a condus, semn că acesta este un personaj indispensabil pentru sistem. Un alt angajat indispensabil este inginerul silvic Adrian Balaş, fostul şef al pazei în cadrul Ocolului Silvic Someşul Rece. De pe raza acestui ocol au dispărut peste 61.000 de metri cubi de lemn, în valoare de cinci milioane de euro. După control, Balaş a fost sancţionat cu reducerea salariului cu 30 la sută şi transferat la Ocolul Silvic Turda.

Mariş este cercetat pentru crimă organizată

În prezent, DNA Cluj a extins cercetările cu privire la alţi angajaţi ai Direcţiei Silvice Cluj, printre care şi Vasile Vesa şi Adrian Balaş. Nici Traian Mariş nu poate dormi liniştit deoarece este anchetat de DIICOT Alba, fiind implicat, în perioada în care era şeful Ocolului Silvic Gilău, întro reţea de criminalitate organizată. În acest nou dosar, Mariş este acuzat că, alături de unul dintre colegii lui, Valer Prigoană, care a decedat în timpul anchetei, a pus la cale un jaf la nivel industrial al pădurilor pe care trebuia să le păzească. În schimbul implicării în această reţea cei doi pădurari au primit sume consistente de bani. /Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/detalii/stiri/in-romania-ca-la-nimeni-seful-mafiei-padurilor-s-a-reangajat-la-directia-silvica-cluj-1051109.html



Vîrful Igniş, ca o rampă de gunoi

Anul trecut, pe vremea asta, semnalam ce se întîmplă pe Igniş, în zona "La Valauă". (Vezi foto). Iată că un turist care a urcat vîrful recent reclamă obiceiul rău care se repetă an de an pe Igniş: culegătorii de afine şi merişoare şi-au făcut şi acum zeci de colibe. În jurul colibelor, dar chiar şi mai departe, ei aruncă fel şi fel de gunoaie: PET-uri, pungi de plastic, cutii de la conserve etc. Ce scrie corespondentul nostru: "îşi aruncă gunoaiele peste tot, sînt grămezi întregi, iar drumul este plin de excremente. În jurul corturilor improvizate este o mizerie de nedescris, cîteva latrine improvizate, dar de obicei se uşurează pe unde pot. Am fost pe Igniş şi acum o lună, însă nu am văzut aşa ceva, cu excepţia a cîte un PET izolat, abandonat de turişti needucaţi". Se vede şi din corespondenţa cititorului nostru faptul că pădurarii şi gardienii de mediu nu îşi fac datoria, nu vizitează locurile călcate de mulţimea needucată, care, în locuri de agrement, pe trasee turistice sau acolo unde-i de cules ceva lasă munţi de gunoaie. Ultima dată, "Graiul" a semnalat (29 iulie 2013) poluări grave pe Vicleanul Mare (cu cca o sută de saci cu vată de sticlă de care s-a descotorosit cineva), ca şi în jurul Lacului Bodi Ferneziu, unde picnicarii au lăsat în jurul vetrelor de foc cam ceea ce au lăsat corturarii pe Vîrful Igniş. Deşi faptele relatate de noi în ziar sînt foarte grave, încă nu am primit nici un răspuns de la Garda de Mediu sau de la altă instituţie a statului care are în atribuţiuni şi respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.phpoption=com_content&view=article&id=19473:virful-igni-ca-o-ramp-de-gunoi&catid=28:administratie&Itemid=6



CAMPANIE eMM - Spunem NU cianurii, spunem NU poluarii in Baia Mare! Vrem un oras VERDE! Vrem un oras CURAT! Vrem un oras SIGUR!


Vino alaturi de noi in lupta impotriva celor care vor sa ne CIANUREZE! Voteaza la sondajul de pe site pana in data de 15 septembrie 2013 si lasa-ne si un comentariu! Iti pasa de orasul nostru? De sanatatea si siguranta ta si a copiilor tai? Te asteptam sa vii in ajutorul nostru! CLICK AICI pentru a vota. Cianura, substanta chimica cunoscuta ca OTRAVA. Cianura, extrem de TOXICA. Compusul cel mai periculos dintre cinauri? Acidul cianhidric. Ingestia unei cantitati foarte mici sau expunerea intr-o atmosfera ce contine 270 de parti per milion de cianura poate duce in cateva minute la MOARTE. Au trecut 13 ani de la accidentul ecologic de la iazul Aurul. In anul 2000 intregul mapamond vuia despre scurgerile de steril si cianuri din Baia Mare, Maramures, Romania. Accidentul ecologic, cu impact transfrontalier, prezentat ca unul dintre cele mai grave incidente de mediu din Europa in ultimii 50 de ani, ne-a stirbit imaginea pentru multi ani de acum inainte. Ce s-a intamplat in anul 2000?
In 30 ianuarie 2000: Scurgerea de cianuri s-a produs la iazul Bozanta, al societatii Aurul, in cursul diminetii cand, intr-un perete al digului, a aparut o bresa de cativa metri. 1 februarie 2000: Valul de cianura a ajuns la granita romano-ungara. Autoritatile de la Budapesta au reclamat mortalitate piscicola in raul Tisa. 5 februarie 2000: Cianura a fost gasita in teste efectuate in Tiszalok.

9 februarie 2000: Valul de steril si cianura a ajuns la Szolnok.


11 februarie 2000: Valul a trecut granita ungaro-iugoslava.
13 februarie 2000: Valul de cianura a ajuns la Belgrad in Iugoslavia.
15 februarie 2000: Valul de cianura a ajuns la Drobeta.
17 februarie 2000: Cianura a aparut in teste la Portile de Fier.
25 -28 februarie 2000: Valul de cianura a ajuns in Delta Dunarii.
In urma, CIANURA a lasat peste tot prapad. Miros de MOARTE. Baia Mare – orasul de unde VALUL UCIGAS de cianura a pornit, omorand totul in cale. Baia Mare – oras poluat, oras cianurat. Baia Mare un oras stigmatizat pentru eternitate. Au trecut de atunci 13 ani, in care Baia Mare a facut demersuri de a-si recastiga credibilitatea in fata lumii. Baia Mare va fi capitala verde a Romaniei. Baia Mare este oras curat. Baia Mare NU mai este orasul poluat de altadata. La inceputul anului 2013, la exact 13 ani de la accidentul ecologic de la Aurul, fondul privat Fribourg Investments, controlat de fostul premier al Republicii Moldova, omul de afaceri Ion Sturza, a cumparat 49 % din capitalul social al companiei miniere „Romaltyn Limited”, care detine uzina de exploatare minera din Baia Mare, oprita in urma poluarii cu cianuri din anul 2000. Iar Romaltynul de azi este fosta uzina Aurul, de acum 13 ani, de la accidentul ecologic petrecut in Baia Mare. Intentia lui Sturza si a celorlalti actionari? Reluarea activitatilor de retratare a sterilului minier, recuperarea metalelor neferoase, aur si argint, prin metoda CIANURARII. Prin aceasta masura, Baia Mare si comunitatea baimareana ar fi expusa unor noi riscuri care ar atenta la sanatatea si la siguranta cetatenilor, la respectarea normelor de mediu si la integritatea renumelui orasului nostru, judetului Maramures si Romaniei.

Ei nu sunt baimareni! Nu ne pot da nicio garantie prin care sa ne asigure ca nu ne expun riscurilor mortale! Interesele lor se invart in jurul zecilor de milioane de euro! Noi suntem baimareni! Si nu vrem cianura, nu vrem poluare!


O campanie eMaramures pentru Baia Mare - oras verde, curat si nepoluat. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/85844/CAMPANIE-eMM-Spunem-NU-cianurii-spunem-NU-poluarii-in-Baia-Mare-Vrem-un-oras-VERDE-Vrem-un-oras-CURAT-Vrem-un-oras-SIGUR-VIDEO-

Inspecţie la amplasamentele depozitelor ecologice de deşeuri


O echipă de specialişti din cadrul Consiliului Judeţean Maramureş a vizitat, săptămâna trecută, amplasamentele din toate localităţile care vor fi cuprinse în Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”. Scopul vizitei a fost realizarea unei ultime evaluări a acestor amplasamente, verificarea stării lor fizice, dar şi evaluarea lor din punct de vedere al accesului la utilităţi. Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor” presupune implemantarea unui sistem de colectare şi transport al deşeurilor pe toată raza judeţului Maramureş, construirea a două staţii de transfer la Târgu Lăpuş, respectiv Moisei, a unei staţii de sortare şi transfer la Sighetu Marmaţiei şi a şapte centre de colectare a deşeurilor voluminoase, în Baia Mare, Târgu Lăpuş, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Borşa şi Vişeu de Sus. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/inspectie-la-amplasamentele-depozitelor-ecologice-de-deseuri

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT


Teme de mediu

Viceprimarul de la Coloneşti, amendat ilegal de Garda de Mediu


Lipsa curăţeniei pe uliţele satelor oltene sau în zonele administrate de autorităţile locale se lasă uneori cu amenzi usturătoare din partea Gărzii de Mediu pentru cei aleşi să gestioneze problemele comunităţii. De la începutul anului, doi primari şi un viceprimar au fost sancţionaţi pentru diverse fapte ce ţin de buna gospodărire a problemelor locale de mediu. Primarii comunelor Găvăneşti şi Vâlcele, dar şi viceprimarul comunei Coloneşti, au fost sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 500 şi 15.000 de lei. Potrivit lui Cătălin Rotea, şeful Gărzii de Mediu Olt, sancţiunile au fost aplicate, în cazul primilor doi, pentru neconstituirea comisiei locale care să se ocupe de salubrizarea localităţii, iar în cazul vicelui de la Coloneşti pentru nerespectarea termenului impus în vederea igienizării unui teren pe care fuseseră depozitate sute de kilograme de resturi animaliere, carne şi preparate din carne. Nu doar actele normative în baza cărora au fost aplicate sancţiunile au fost diferite, ci şi măsura cu care au fost trataţi. Dacă în cazul edililor de la Găvăneşti şi Vâlcele a fost aplicat minimum prevăzut de legislaţie, pentru viceprimarul de la Coloneşti s-a ales maximum. De ce? „Pentru că au fost luate în considerare şi alte aspecte”, ne-a declarat Rotea.

De unde a plecat totul…

Felul de a fi al unui localnic din Coloneşti, pe numele său Preda Radian, asupra căruia nu vrem să insistăm, le-a picat ca o mănuşă unor şmecheri de prin fruntea judeţului care aveau ce aveau cu ex-deputatul Nicolae Stan, fost primar al localităţii. Preda a făcut ce ştie mai bine şi ce face tot timpul în absenţa unei activităţi economice remunerate, a reclamat conducerea primăriei de lipsă de implicare şi responsabilitate privind salubrizarea localităţii. Mai întâi s-au făcut controale privind depozitarea unor deşeuri toxice. S-a „şoptit” ziariştilor că la Coloneşti avem de-a face cu o adevărată bombă ecologică, cianurile depozitate aiurea, la liziera pădurii, afectează grav sănătatea oamenilor. S-au luat probe, nu s-au adeverit cele reclamate şi s-a dat un termen pentru neutralizarea acestora. Au urmat alte reclamaţii şi alte controale. În cele din urmă, s-au găsit sute de kilograme de resturi animaliere, carne şi preparate din carne. S-a dat termen şi, când el a expirat, oamenii de la mediu au şi trecut la verificare. Cum totul era la fel, au aplicat, pentru viceprimarul Florin Miu, maximum de amendă prevăzut în asemenea cazuri. Nu au mai stat pe gânduri nicio clipă şi nici nu au mai avut răbdare să respecte procedurile. Adică să trimită adresă administraţiei locale pentru a preciza cine este proprietarul terenului unde au fost găsite resturile în cauză. Aşa se face că au aplicat amenda pentru nesalubrizarea unui teren privat. Şi… tocmai aici este problema: legislaţia pedepseşte realizarea de investiţii din bani publici pe o proprietate privată sau achitarea unor sume din banii contribuabililor pentru prestarea de servicii în interesul unor persoane private, cum este cazul la Coloneşti.



Salvat de legislaţie

Viceprimarul de la Coloneşti avea obligaţia să se îngrijească de starea de curăţenie pe domeniul public şi nu pe cel privat. Tocmai pe baza acestui fapt, omul a atacat în instanţă procesul-verbal de sancţionare. Anularea amenzii este doar o chestiune de timp, ce ţine de numărul termenelor de judecată… În rest, doar o chestiune legată de cum aplică legea nişte angajaţi ai statului care nu prea au nimic de-a face cu activitatea instituţiei la care sunt angajaţi, ci doar cu partea politică, pentru că în ultimii ani cam aşa au fost numiţi şefii instituţiilor deconcentrate. Iar la Garda de Mediu este un caz clasic. Mai grav este faptul că pentru serviciile aduse de Cătălin Rotea, el urmează să fie promovat în funcţia de prefect. Nu vrem să ne închipuim cam cum va veghea viitorul reprezentant al guvernului Ponta în Olt respectarea legislaţiei şi chiar a programului de guvernare.



Gura păcătosului adevăr grăieşte

Luat la întrebări de noi privind respectarea procedurilor legale în „Cazul Coloneşti”, Rotea a spus cu voce tare ce trebuia să ţină doar pentru el. „Nu am vrut să intru în acest joc…”, a recunoscut comisarul-şef al Gărzii de Mediu. „Dar aţi intrat”, i-am spus noi. „Dacă era să dau curs presiunilor, era rău”, a mai afirmat viitorul prefect. „Ce puteaţi să faceţi, să-i daţi amendă mai mult decât prevede legea?”, am întrebat noi. „Nu, puteam să mai găsesc şi altele”, a continuat oficialul statului. Credem că această conversaţie pe care a avut-o cu noi şeful Gărzii de Mediu este mai mult decât elocventă despre ce se întâmplă la Coloneşti, dar, şi mai rău, despre siguranţa informaţiilor primite de viitorul prefect Cătălin Rotea. Noi abia aşteptăm ca, din prostie, acesta, după ocuparea viitoarei funcţii, să dea pe „cioc” informaţii clasificate. Până atunci, pentru că nu l-am întrebat pe Rotea cine a făcut presiunile la care se referă, nu ne rămâne decât să aflăm despre cine este vorba. Deocamdată avem doar o vagă bănuială: Darius Vâlcov, fostul edil al Slatinei, actualmente senator de Olt.



Victimă colaterală

Vâlcov nu are ceva de împărţit cu Florin Miu, viceprimarul de la Coloneşti. Este prea mic omul şi prea neînsemnat pentru interesele senatorului. El este doar o victimă colaterală a războiului pe care senatorul îl duce cu fostul primar de Coloneşti şi deputat de Olt, Nicolae Stan. Nimeni altul decât tatăl actualului edil Mircea Stan, şi el o victimă a acestui război. Pentru că fostul deputat se ţine de capul senatorului, sesizânt DNA, dar şi altor instituţii o serie de nereguli de pe vremea când Vâlcov era primar al Slatinei, acesta „călăreşte” cu controale peste controale administraţia locală din Coloneşti, condusă de oamenii lui…Bulă. Până ce războiul se va încheia cu victoria uneia din părţi, la Coloneşti se adună controalele şi sancţiunile, legale sau ilegale, aplicate urmaşilor fostului primar. Cât despre încheierea vreunui armistiţiu de dragul oamenilor, nici nu poate fi vorba. Fostul deputat ne-a declarat hotărât: „Nu-i las, doamnă, nu-i las pe hoţii ăştia!” /Indiscret, http://www.indiscret.ro/articol-viceprimarul-de-la-colonesti-amendat-ilegal-de-garda-de-mediu



Incendiu de mirişte la Tărlungeni. Flăcările se vedeau de la 3 km


La 112 a sunat un şofer care a văzut norii de fum imediat ce a ieşit din Braşov.

Chiar dacă este extrem de cald şi incendierea intenţionată a miriştilor este interzisă prin lege, un puternic incendiu de mirişte a avut loc la Tărlungeni. Cel mai probabil, focul a fost pus intenţionat, de cei care au treierat lanurile de cereale în zonă. Temperaturile extrem de ridicate din ultima perioadă, care au făcut şi ca pământul şi vegetaţia să fie foarte uscate, au contribuit la extinderea rapidă a incendiului. Flăcările au ajuns în doar câteva minute la mai multe sute de metri, apărând mai multe focare. La scurt timp, văpăile şi fumul negru şi dens puteau fi observate chiar şi de la distanţe de peste 3 kilometri, chiar de pe drumul care leagă comuna Tărlungeni de Braşov. Astfel, un şofer a sunat la 112 şi pompierii s-au deplasat la faţa locului, unde au reuşit mai întâi să localizeze focarele şi apoi să stingă incendiul. Angajaţii ISU Braşov amintesc că incendierea miriştilor este sancţionată cu amendă între 3.000 şi 6.000 de lei în cazul persoanelor fizice, precum şi cu 25.000-50.000 de lei în cazul persoanelor juridice. /Buna Ziua Brasov, http://www.bzb.ro/stire/incendiu-de-miriste-la-tarlungeni-flacarile-se-vedeau-de-la-3-km-a62140





- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38


Yüklə 177,35 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin