Consiliul local al municipiului

Domnul consilier Rusu Andrei: aş vrea şi eu să-l atenţionez prieteneşte pe domnul primar că este într-o gravă eroare de termeni şi de concepte, pentru administraţiile publice locale nu există credit de consum, nu există această noţiune. Creditul, în sine, este un produs al economiei de piaţă, ştiţi foarte bine şi chiar nu văd de ce sunteţi în această eroare. A considera că un credit luat de administraţia locală pentru a moderniza o creşă, o grădiniţă, o şcoală, o stradă, îl denumiţi sau îl asimilaţi cu un credit de consum, care consum? Consumul cetăţenilor oraşului? Cum evaluaţi rentabilitatea, profitabilitatea unui credit în aceste segmente unde administraţia este obligată să asigure infrastructura de trai decent într-un oraş. Dar nu vreau să mă implic. După părerea mea aici trebuie să revizuiţi termenii. A lua un credit de investiţii pentru infrastructura oraşului nu este credit de consum.

Şi al doilea lucru sau elemente pe care aş vrea să le luaţi în considerare, l-am spus şi în expunerea de motive, când vorbim şi de oportunitatea accesării unui credit, aţi recunoscut-o şi dumneavoastră că-n această perioadă şi şi-n 2011 va fi identic, că din păcate vom fi în criză şi-n 2011, aceste lucrări pot fi realizate sub un control riguros al calităţii execuţiei de către constructor, aceste lucrări pot fi realizate cu costuri minime fiindcă foamea de lucrări şi de vieţuire a operatorilor constructorilor din acest domeniu este atât de mare încât la o licitaţie transparenţa electronică unde nu poţi să ascunzi nimic se obţin valori foarte mici. Adăugat la aceste valori foarte mici costul creditului, acea dobândă de 9 – 10 procente, că vorbim de lei, creditul se va lua în lei, şi vedeţi că este fezabil, este fezabil în aceste condiţii economice şi financiare să gândim serios accesarea unui credit a cărui costuri se vor include la preţul mic de adjudecare a acestor lucrări. Sigur, aveţi dreptate vis-a-vis de primul credit de investiţii luat pentru modernizarea străzilor principale, a fost scump. Dar şi atunci montajul şi costurile au fost foarte bine negociate cu Raiffeissen Capital Investiment, nu putem nega acest lucru. A, că licitaţia de selectare a constructorilor a fost deficitară, că s-a licitat la nişte costuri prea mari, probabil şi din faptul că studiul de fezabilitate şi proiectele au fost întocmite cum au fost, rapid şi să fie la dispoziţia constructorilor. Dar haideţi să gândim, şi repet încă o dată, nu trebuie să mergem peste 2012 cu realizarea acestor lucrări, poate nu totalitatea străzilor care sunt prinse în anexă, unele străzi chiar şi eu am rezerve, chiar dacă au studii de fezabilitate şi proiecte, că trebuie să intre foarte urgent. Vorbesc de trei străzi de pe Dealul Jelnii, două străzi pe dealul către Tărpiu şi aşa mai departe. Dar majoritatea străzilor care sunt cuprinse în anexă trebuie finanţată modernizarea lor urgent.

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: subliniez încă o dată faptul că aceşti bani, un credit pentru investiţiile în străzi sau în creşe sau în şcoli, nu produc profit financiar. Deci nu există un profit pe care să-l putem folosi pentru acoperirea dobânzilor aşa cum poate să fie un credit pentru parcul industrial, de exemplu. Acea investiţie va aduce profit primăriei, municipiului. Cu banii respectivi se vor putea acoperi total sau parţial dobânzile. În cazul străzilor, şcolilor sau oricăror alte construcţii care nu sunt valorificate pentru a produce, creditul este sinonim cu creditul pentru consum.

În legătură cu infrastructura, şi aici mă refer la intervenţia domnului consilier Tuţă, care este de interes imediat culmea, numai acum, opt ani de zile nu a fost de interes imediat. Iar în ceea ce priveşte posibilitatea de alocare prin rectificarea bugetului, păi dacă am fi alocat acum, domnul consilier, pe aceste străzi, ele nu s-ar fi putut realiza pentru că procedurile, şi dumneavoastră ar trebui să cunoaşteţi acest lucru, nu ar reuşi să finalizeze acordarea lucrării, contractarea ei, şi să înceapă şi să lucreze. De aceea vor constitui obiectul bugetului anului viitor. Iar în legătură cu afirmaţia că aţi susţinut proiectele primarului, toate proiectele primarului referitor la infrastructură, exemplu la îndemână este pista de biciclete, care aţi anulat-o din proiect. Şi mai sunt şi altele: centrul intermodal şi alte elemente de infrastructură propuse de primar, care nu le-aţi votat. Nu spun că nu sunt şi proiecte de infrastructură care le-aţi votat, sunt, dar nu toate. Mulţumesc!

Domnul consilier Ţărmure Gavrilă: noi suntem aici într-o situaţie relativ paradoxală. Pe de o parte acordul felului de a gândi spunea Democrit materialismul - acordul felului de a gândi naşte prietenia. Deci într-un fel toţi gândim la fel, adică toţi suntem de acord că trebuie făcute drumurile, trebuie modernizate şi aduse într-o stare normală. Pe de altă parte, suntem în raport cu un alt dicton latinesc care spune „non idem est, si duo dicunt idem” – nu este acelaşi lucru, când doi spun acelaşi lucru, adică fiecare vede lucrurile din unghiul său şi în felul său.

Pentru domnul primar construcţia unui drum înseamnă o investiţie pentru consum, pentru noi înseamnă eventualul credit o investiţie în sensul de a fi în rostul vieţii noastre. Construcţia unei case, a unei biserici, a unei şcoli, a unui drum, sunt să zic aşa, rosturile pentru care trăim şi sunt în acelaşi timp şi rosturile noastre de, eu ştiu, organism administrativ. Pentru că dacă aşteptăm să economisim bani ca să facem un drum sau altul, nu numai că ne trece mandatul, ne trece şi viaţa. Capitalismul prin excelenţă se construieşte, ca să folosesc un termen propriu, mai ales societăţii socialiste, capitalismul se construieşte cu credite. Păi creditele acestea, că domnul primar are abilitatea să le procure dintr-o parte unde trebuie să plătească mai puţin după ele sau din alta, contează mai puţin. Până la urmă rostul şi scopul pentru care iei un credit este deasupra acestor modalităţi şi circumstanţe, la urma urmei, tehnice. Şi apoi dacă nu faci drum înseamnă că n-ai nici cum să te apropii, nici cum să te clarifici. Deci există o poezie populară descoperită de Constantin Noica şi cuprinsă în cartea lui Rostirea filozofică românească care vorbeşte despre codru şi despre cărare şi despre cale. Spune aşa poezia:

„În temeiul codrului

Cale nu-i, cărare nu-i,

Şi de-a fost cândva cărare

Ea s-a preschimbat în vale

De-i cărare undeva

N-o mai ştie nimenea,

Că-i pierdură urmele

Ciobănaşi cu turmele

Şi-i pierdură semnele

Pădurari cu lemnele.”

Eu cred că trebuie să avem şi noi această grijă să delimităm cultura, adică construcţia unui drum, de natură, care te poate copleşi la un moment dat. Mulţumesc!

Doamna consilier Calo Viorica – preşedintele de şedinţă: nemaiavând alte amendamente, vă rog frumos să votaţi proiectul iniţiat de Grupul Partidului Naţional Liberal! Votaţi vă rog acum!

Rezultat	Vot
Da	20
Nu	0
Abţinere	0
Au votat	20
Nu au votat	0
Absenţi	1
Total	21
Observaţii
Avram George	Da
Benţa Gavrilă	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Calo Viorica	Da
Cordovan Gabriel	Da
Găurean Florin Nicolae	Da
Ilieşi Cornel	Da
Illyes Istvan	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Molnar Laurenţiu Dănuţ	Da
Moisil Filip	Da
Paşca Marius Vasile	Da
Rad Aurora	Da
Rus Constantin	Da
Rusu Andrei	Da
Seica Marioara	Da
Seserman Alin	Da
Tabără Camelia	Da
Tuţă Gheorghe	Da
Ţărmure Gavrilă	Da
Curteanu Eugen Dicones	Abs