Cuprins introducere 5 Capitolul I scurt rezumat asupra istoriei transilvaniei 7

Datele Recensământului din anul 1910

Localitatea	Scrie şi citeşte	Stie un­gureşte	Pop. pe sexe		Populaţia după sit.			civ.	TOTAL
			Bărb.	Femei	Necăs.	Căsăt.	Văduv	Divorţ.
Tileagd	1887	3146	1648	1619	1856	1242	152	13	3267
Bălaia	59	130	415	402	497	277	43	-	817
Poşolaca	384	588	304	284	316	241	29	2	588
Tilecuş	86	158	438	432	553	258	56	3	870
Uileac Criş	941	757	396	361	418	284	53	2	757
TOTAL	2907	4779	3201	3098	3640	2302	333	24	6299

Acelaşi an 1910 Materialele din care sunt construite casele de locuit

Localitatea	Piatră sau cărămidă	Piatră şi pământ	Chirpici sau pământ bătut	Lemn sau altceva	Acoperişul casei
					Ţiglă	Şindrilă	Trestie
Tileagd	144	55	153	110	200	174	88
Bălaia	-	17	50	89	35	15	103
Poşolaca	10	31	76	1	61	32	25
Tilecuş	2	2	2	150	79	59	18
Uilac Criş	11	73	71	-	73	39	43
TOTAL	167	178	352	350	451	319	277

Prin aceste cifre meşteşugit puse în acest Recensământ, cercurile politice
de la Budapesta erau bucuroase să creadă că toţi acei care cunosc limba maghiară
sunt maghiari, sau că vor putea fi uşor maghiarizaţi. Situaţia reală era că din cei
4779 cetăţeni care vorbeau limba maghiară numai 3319 erau maghiari sau români
maghiarizaţi. »

Vorbind despre structura pe naţionalităţi a populaţiei (oraşului cercual al Tileagdului la aceia dată) vom aminti despre lucrarea socio-demografică a lui Şipoş Orban despre Oradea şi localităţile judeţului Bihor, apărut în anul 1902. Acest autor a fost „Omul număru unu" al învăţământului din Bihorul acelor

timpuri, fiind inspector qeneral şcolar şi în acelaşi timp Consilier al Ministerului învăţământului. Acest autor a tunat şi a fulgerat împotriva notarilor şi a altor funcţionari publici din Administraţiile locale pentru că vorbeau cu valahii în limba română. Aceiaşi atitudine a luat şi faţă de preoţii şi dascălii români, acuzându-i că ei „constituiesc" singura piedică în calea răspândirii influenţei maghiare asupra valahilor, adică a maghiarizării tuturor ronânilor. Lucrarea sa acuză pe români că a „Romanizat" şi denumirile satelor în care locuiesc, denumiri care la întemeierea lor au fost maghiare, exemplificând comuna Tileagd, satele Tilecuş şi Tilechiu (Telegd, Telkesd es Telki) ale căror toponimie ar fi „Telek", adică „Ograda" în limba română. Domnul Şipoş Orban probabil că nu ştia, sau nu a vrut să ştie că aşezarea Tilecuşului la începuturi se numea „OGRADA", iar când au venit ungurii au tradus-o în telek şi i-a mai adăugat un sufix. Denumirea de Ograda se menţine şi în prezent la parcele de pământ unde a fost la începuturi aşezarea oamenilor.

Autorul Şipoş Orban, mai vorbeşte în lucrarea sa daspre „haosul lingvistic" făcând referire la apelul lui Szekenyi, conform căruia „fiecare cetăţean are obligaţia să ţină la neamul său, la limba neamului său, atât în familie cât şi în afară de aeasta, în toate problemele de Stat şi obşteşti să fie folosită o singură limbă oficială, adică limba maghiară. Se plânge apoi că acest „măreţ program" este ascultat numai de maghiarime şi nu de acei pentru care a vorbit Szecsenyi, adăugând cu durere în suflet că mai sunt şi maghiari care încă nu înţeleg aceste importante priorităţi şi deziderate (Şipoş Orban - opere pag. 4-10 şi în continuare).

în primele decenii ale secolului al XX-lea, au avut loc 4 (patru) evenimente deosebite pe valea şi terasele Crişului Repede, evenimente care au rămas neuitate în memoria populaţiei din zonă şi anume:

1. 
   - Abominabilul măcel care a avut loc la 24 aprilie 1904 în Aleşd, zi de târg şi tradiţională sărbătoare a Sfântului mucenic Gheorghe.
   
2. 
   - Primul război mondial care a adus moarte şi boli cauzatoare de moarte în rândul populaţiei, plus distrugerea de bunuri materiale.
   

3.-1 Decembrie 1918, proclamarea Unirii tuturor românilor într-un singur stat unitar numit „România Mare".

4. - 19 aprilie 1919 când s-a produs eliberarea populaţiei de sub teroarea soldaţilor Secui aflaţi cantonaţi în zonă.

în continuare să urmărim mişcarea demografică care a avut loc în notariatul Tileagd şi satele aparţinătoare.
90


La recensământul din 29 decembrie 1930



Nr.de Total Băr- Femei Rom Mag Germ>. Evrei Siov. Ţigani Alţii gosp. pers. baţi
1683 7147 3459 3688 3182 3474 12 268 17 163 31

Recensământul din 25 ianuarie 1948, pe comună şi satel aparţinătoare

Localitatea	Nr. de Total gosp. pers.		Băr­baţi	Fe­mei	Ro­mâni	Ma­ghiari	Ger­mani	Evrei	Slovaci Ţ'i- gani	Alţii
Tileagd	961	3181	1479	1703	891	2217	3	5	8 8 53	5
Bălaia	288	1136	544	592	1133	3	—	—	— —	—
Călătani	89	230	114	116	230	-	-	-	-	. -
Poşolaca	173	621	319	302	66	467	-	-	1 91	-
Tilecuş	294	1121	553	568	1121	-	-	-	-	-
Uilac de Criş	299	982	483	499	124	857	-	-	1	-

TOTAL 2084 7272 3492 3780 3565 3540 3 5 10 144 5

Recensământul din 21 februarie 1956 pe total comună

Total Băr- Fe- Ro- Ma- Ger- Ţi-

pers. baţi mei mâni ghiari mani Evrel Slovaci gani Altii
7324 3527 3797 3870 3314 3 7 4 115 11

Recensământul din anul 1992 pe total comună

Nr. de gosp.	Total Băr- Fe- Ma- Ger- pers. baţi mei Romanl ghiari mani Evrei Slovaci	Ţi­ gani	Alţii
2363	7342 3641 3701 4915 1966 5 - 82	37 372	2 2
Populaţia Tileagdului în anii 1900 - 2000 - 2005
1900	1910 1930 1948 1956 1966 1977 1992 1995	2002	2005
5459	6299 7147 7272 7327 8074 8375 7342 7060	7142	7129