Decizie nr. 500165/2017 din 25 septembrie 2017


Procedura şi criteriile de selecţionare şi repartizare la muncă



Yüklə 0,76 Mb.
səhifə2/8
tarix30.12.2018
ölçüsü0,76 Mb.
#87872
1   2   3   4   5   6   7   8

Procedura şi criteriile de selecţionare şi repartizare la muncă
Secţiunea 1

Procedura şi criteriile generale


ART. 14

(1) Selecţionarea şi repartizarea persoanelor private de libertate la muncă se efectuează în raport de următoarele criterii:

a) starea de sănătate;

b) regimul de executare;

c) vârstă;

d) riscul pentru siguranţa penitenciarului;

e) conduita persoanei private de libertate;

f) calificare profesională;

g) deprinderi şi aptitudini;

h) interdicţiile ce decurg din hotărârea de condamnare;

i) cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată care pot influenţa comportamentul persoanei private de libertate;

j) timpul avut la dispoziţie pentru cunoaşterea suficientă a persoanei private de libertate;

k) asigurarea timpului necesar desfăşurării programelor destinate sprijinirii formării profesionale a persoanei private de libertate.

(2) Activitatea de selecţionare şi repartizare la muncă se realizează de către comisia prevăzută la art. 174 alin. (1) din Regulament.

(3) La lucrările comisiei participă şi personalul responsabil cu securitatea muncii.

(4) Secretariatul comisiei va fi asigurat de persoana desemnata de directorul locului de deţinere din cadrul structurii organizarea muncii.

ART. 15

(1) Pentru selecţionarea persoanelor private de libertate la muncă, secretarul comisiei întocmeşte tabele cu persoanele private de libertate care vor fi analizate în următoarea comisie, având în vedere criteriile prevăzute la art. 14 alin. (1). Pentru întocmirea tabelelor cu persoanele private de libertate care vor fi analizate în următoarea comisie în vederea folosirii la activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului vor fi avute în vedere, suplimentar, criteriile şi interdicţiile prevăzute la art. 23 şi art. 24



(2) Tabelele se distribuie fiecărui membru al comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte de întrunirea comisiei, pentru a fi în măsură să prezinte în cadrul şedinţei de lucru documentele pe care le gestionează, după cum urmează: reprezentantul sectorului regim penitenciar prezintă dosarul disciplinar, fişa de evidenţă a drepturilor, sancţiunilor disciplinare aplicate şi a recompenselor acordate şi formularul privind istoricul escortării, reprezentantul sectorului medical - dosarul medical, reprezentantul sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială - dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială, iar reprezentantul serviciului sau biroului evidenţă şi organizarea muncii - documentarul penal şi fişa de evidenţă a zilelor considerate executate pe baza muncii depuse ori ca urmare a cursurilor de instruire şcolară şi formare profesională.

ART. 16


(1) Secretarul comisiei înscrie persoanele private de libertate în procesul-verbal de selecţionare la muncă întocmit conform anexei nr. 2 consemnând menţiunile făcute cu ocazia analizării de către membrii comisiei, respectiv "selecţionat" sau "neselecţionat" şi motivul neselecţionării, locul de muncă, precum şi opiniile divergente.

(2) Secretarul comisiei înscrie în procesul-verbal de selecţionare la muncă avizul responsabilului cu securitatea muncii, pozitiv sau negativ, cu privire la desfăşurarea activităţii într-un anumit loc de muncă. Avizul responsabilului cu securitatea muncii are caracter consultativ.

(3) Cu ocazia selecţionării, secretarul comisiei solicită persoanelor private de libertate selecţionate semnarea, în faţa comisiei, a angajamentului prevăzut în anexa nr. 3 care cuprinde drepturile, obligaţiile şi interdicţiile pe perioada desfăşurării activităţilor lucrative.

(4) În situaţia refuzului de muncă, secretarul comisiei completează procesul-verbal prevăzut de art. 174 alin. (8) din Regulament.

(5) După încheierea şedinţei de lucru, secretarul comisiei înaintează spre aprobare directorului unităţii procesul-verbal de selecţionare la muncă, după care întocmeşte tabelele nominale cu persoanele private de libertate scoase la muncă.

(6) Analizând procesul-verbal de selecţionare, directorul unităţii poate să aprobe sau să respingă propunerile formulate.

ART. 17

(1) La solicitarea motivată a personalului locului de deţinere sau a persoanei private de libertate în cauză, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar poate dispune oprirea temporară de la muncă.



(2) Şeful secţiei de deţinere îl informează în scris pe directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar cu privire la persoanele private de libertate implicate în activităţi lucrative sau asimilate acestora cărora le-au fost întocmite rapoarte de incident sau cu privire la care există date sau informaţii care justifică reanalizarea oportunităţii menţinerii sau, după caz, a opririi temporare de la muncă.

(3) Oprirea temporară de la muncă se dispune, prin rezoluţie, de către directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi produce efecte până la data discutării în prima comisie de selecţionare la muncă.

(4) Retragerea de la muncă sau schimbarea locului de muncă al persoanei private de libertate se aprobă de directorul locului de deţinere la propunerea comisiei prevăzută la art. 174 alin. (1) din Regulament.

(5) Motivele refuzului persoanei private de libertate de a continua munca la punctul de lucru la care a fost repartizată, precum şi ale retragerii de la muncă, vor fi avute în vedere de către comisia de selecţionare la muncă la o viitoare analiză a acesteia.

ART. 18

(1) Transferarea persoanelor private de libertate în vederea folosirii la muncă se realizează cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din penitenciarul din care sunt transferate.



(2) În cazul în care propunerea de transferare în vederea folosirii la muncă se face ca urmare a cererii persoanei private de libertate, propunerea va fi însoţită de menţionarea condiţiilor în care aceasta execută pedeapsa, respectiv corespunzătoare sau necorespunzătoare conform art. 55^1 alin. (2) şi (3) din Lege.

(3) Persoanele private de libertate propuse a fi transferate vor fi analizate de către un reprezentant al locului de deţinere de destinaţie având în vedere criteriile şi interdicţiile specifice regimului de muncă ce va fi prestată. Acesta analizează dosarele individuale ale persoanelor private de libertate care urmează a fi transferate şi le solicită semnarea unui acord privind transferarea în vederea folosirii la muncă, care se clasează în dosarele individuale ale celor în cauză. Cu acelaşi prilej se va urmări şi dacă persoanele private de libertate ce urmează a fi transferate se află în curs de cercetare pentru săvârşirea unei abateri disciplinare sau sunt cuprinse în alte activităţi care impun menţinerea în locul de deţinere.

(4) La propunerile de transfer se înaintează nota de solicitare întocmită de conducerea penitenciarului de destinaţie în care se menţionează şi activitatea la care urmează a fi folosite persoanele private de libertate cu privire la care s-a propus transferul, iar în cazul prevăzut la alin. (2) vor fi menţionate condiţiile de executare a pedepsei care vor fi asigurate acestora, respectiv corespunzătoare sau necorespunzătoare, conform art. 55^1 alin. (2) şi (3) din Lege.

(5) În cazul în care după formularea propunerilor de transfer au intervenit elemente noi, de natură a influenţa selecţionarea la muncă, conducerea penitenciarului de origine informează unitatea de destinaţie sau, după caz, Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru a dispune în consecinţă.

(6) Selecţionarea şi repartizarea la muncă a persoanelor private de libertate transferate se realizează de către comisia constituită în acest sens la nivelul unităţii de destinaţie.

ART. 19


(1) Penitenciarele spital pot folosi la activităţi lucrative persoanele condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate într-un singur regim de executare, după caz semideschis sau închis.

(2) Penitenciarele spital pot caza în alte spaţii decât cele destinate internării persoanelor cu afecţiuni medicale, persoane condamnate în vederea folosirii la activităţi cu caracter gospodăresc, cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(3) Ţinerea evidenţei muncii prestate şi acordarea drepturilor corespunzătoare sunt realizate de administraţia penitenciarului spital.

(4) Prevederile art. 18 din prezentele instrucţiuni se aplică în mod corespunzător.

ART. 20

(1) În cazul penitenciarelor spital care nu pot caza persoane condamnate în vederea folosirii la muncă, penitenciarul aflat în proximitate asigură numărul necesar de persoane condamnate pentru desfăşurarea activităţilor gospodăreşti în cadrul penitenciarului-spital, la solicitarea unităţii spitaliceşti.



(2) Persoanele condamnate sunt propuse de către un reprezentant al penitenciarului-spital, iar selecţionarea şi repartizarea la muncă se realizează de comisia constituită la nivelul penitenciarului, unitate în custodia căreia rămân persoanele condamnate repartizate la muncă.

(3) Ţinerea evidenţei muncii prestate şi acordarea drepturilor corespunzătoare se asigură de penitenciar, pe baza tabelelor nominale de scoatere la muncă completate zilnic de persoanele desemnate de penitenciarul spital.

(4) Programul de lucru se stabileşte de comun acord între penitenciar şi penitenciarul-spital, având în vedere desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor necesare bunei funcţionări a penitenciarului spital.

(5) Penitenciarul spital asigură, conform prevederilor legale, instructajul şi condiţiile de securitatea muncii, precum şi echipamentul individual de protecţie pentru persoanele condamnate, în funcţie de natura şi caracteristicile activităţii efective.

(6) Baremele prevăzute în anexa nr. 6 a prezentelor instrucţiuni pentru penitenciarele menţionate la alin. (1) se suplimentează corespunzător cu numărul de persoane condamnate necesar desfăşurării activităţilor gospodăreşti în penitenciarele spital.

(7) În acest caz, acordarea recompenselor pentru persoanele condamnate folosite la activităţi gospodăreşti în cadrul penitenciarelor spital se realizează de către comisia penitenciarului, cu avizul şefului secţiei unde acestea sunt cazate, la propunerea personalului penitenciarului spital care desfăşoară activităţi directe cu persoanele condamnate, după caz. Propunerea de recompensare se formulează ţinând cont de numărul creditelor comunicat de penitenciar şi se avizează de către directorul penitenciarului spital.

(8) Predarea - primirea persoanelor condamnate, asigurarea măsurilor de siguranţă pe durata efectuării activităţilor lucrative în penitenciarul spital, acordarea recompenselor persoanelor condamnate, asigurarea măsurilor preventive din punct de vedere epidemiologic, desfăşurarea activităţilor lucrative neprevăzute în afara orelor de program în penitenciarul spital, precum şi alte aspecte de interes comun se realizează în baza protocoalelor de colaborare încheiate între penitenciar şi penitenciarul spital.

ART. 21


(1) Participarea persoanelor private de libertate la cursuri de instruire şcolară sau de calificare şi recalificare profesională, nu exclude implicarea acestora în activităţi lucrative, indiferent de regimul de prestare a muncii.

(2) Persoanele private de libertate care participă atât la cursuri de şcolarizare sau formare profesională cât şi la activităţi lucrative, indiferent de natura acestora, beneficiază distinct de drepturile în zile considerate ca executate, în condiţiile Legii.

ART. 22

(1) Selecţionarea şi repartizarea persoanelor private de libertate la muncă conform art. 83, alin. (1), lit. a) - f) din Lege se efectuează în raport de criteriile generale prevăzute la art. 14, alin. (1).


Secţiunea 2

Selecţionarea persoanelor private de libertate la activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului


ART. 23

Selecţionarea persoanelor private de libertate la activităţile cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului, inclusiv a camerelor de arest de la instanţele de judecată, este permisă cu respectarea baremelor prevăzute în anexa nr. 6 a prezentelor instrucţiuni.

ART. 24

Se interzice folosirea la activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului a persoanelor private de libertate care:



a) sunt încadrate în categoria persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului;

b) au săvârşit în ultimii 10 ani infracţiuni de evadare sau tentativă de evadare;

c) au fost sancţionate pentru abateri disciplinare grave sau foarte grave şi nu au fost recompensate cu ridicarea măsurii disciplinare.

d) sunt cunoscute ca fiind lideri sau membrii marcanţi ai grupărilor de criminalitate organizată sau teroriste, potrivit datelor consemnate în documentele aflate la dosarul individual sau furnizate de organele abilitate ori personalul din sistemul administraţiei penitenciare.

e) au fost condamnate pentru infracţiuni comise în penitenciar în pedeapsa actuală.

ART. 25


(1) Solicitările de repartizare a persoanelor private de libertate la activităţi în interesul locului de deţinere, altele decât cele prevăzute în baremul stabilit prin anexa nr. 6, precum şi solicitările motivate de suplimentare a numărului persoanelor private de libertate prevăzute în barem pentru anumite activităţi se aprobă de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) Baremul de folosire menţionat în dreptul fiecărei activităţi priveşte numărul maxim de persoane private de libertate care vor fi folosite pentru efectivul sau activitatea respectivă şi se va reduce corespunzător în funcţie de gradul de mecanizare şi automatizare al procesului de producţie şi în condiţiile în care unitatea are personal încadrat pentru activitatea respectivă.

(3) Unităţile care au în administrare alte spaţii situate în exteriorul locului de deţinere vor prezenta spre aprobare Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor propuneri motivate privind necesarul de forţă de muncă pentru desfăşurarea de activităţi gospodăreşti în aceste spaţii.

(4) Directorul unităţii poate aproba desfăşurarea anumitor activităţi gospodăreşti cu program de lucru în schimburi, cu respectarea pentru fiecare schimb a baremului de folosire la muncă a persoanelor private de libertate.

ART. 26

(1) Activităţile lucrative desfăşurate de persoanele private de libertate se organizează potrivit programului de lucru întocmit de coordonatorul sectorului unde se desfăşoară activitatea şi aprobat de către directorul locului de deţinere.



(2) Persoanele private de libertate repartizate să desfăşoare activităţi cu caracter gospodăresc în interesul locului de deţinere în interiorul secţiilor de deţinere sunt menţionate nominal de către agentul supraveghetor în registrul intrări-ieşiri constituit la nivelul secţiei.

(3) Din menţiunile înscrise trebuie să reiasă orele efectiv lucrate de persoanele private de libertate, activitatea la care au fost folosite, şi, dacă este cazul, locurile unde s-au deplasat, astfel încât la sfârşitul programului de lucru, să se poată efectua pontarea acestora, şefului secţiei de deţinere revenindu-i sarcina de a certifica alături de supraveghetor orele înscrise în tabelul nominal de scoatere la muncă.

ART. 27

(1) Repartizarea persoanelor private de libertate la activităţile gospodăreşti de menţinere a stării de curăţenie şi igienă pentru alte unităţi din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 20 din prezenta decizie, se realizează cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la solicitarea motivată a unităţii în care persoanele private de libertate urmează a desfăşura activitatea şi cu acordul locului de deţinere în care se află respectivele persoane private de libertate.



(2) Selecţionarea şi repartizarea la muncă, evidenţa muncii şi acordarea drepturilor corespunzătoare muncii prestate în cazul persoanelor private de libertate repartizate la activităţile gospodăreşti de menţinere a stării de curăţenie şi igienă pentru alte unităţi din sistemul administraţiei penitenciare se realizează de către personalul locului de deţinere în care se află respectivele persoane private de libertate.
Secţiunea 3

Selecţionarea persoanelor private de libertate la activităţi de planton pe timp de noapte la nivelul camerei de deţinere, de sprijinire şi însoţire a persoanelor private de libertate cu afecţiuni invalidante care se încadrează în gradul I de invaliditate sau în grad de handicap grav ori în stare de neputinţă din cauza vârstei sau a altor afecţiuni medicale şi de întărire a supravegherii la punctele de lucru şi pe perimetrele locurilor de deţinere


Paragraful 1 Dispoziţii comune

ART. 28


La selecţionarea persoanelor private de libertate la activităţi de planton pe timp de noapte la nivelul camerei de deţinere şi de sprijinire şi însoţire a persoanelor private de libertate cu afecţiuni invalidante care se încadrează în gradul I de invaliditate sau în grad de handicap grav sau în stare de neputinţă din cauza vârstei sau a altor afecţiuni medicale sunt avute în vedere criteriile şi interdicţiile prevăzute la art. 23 şi 24 din prezenta decizie, precum şi necesitatea respectării regimului de executare şi a criteriilor de separare.

ART. 29


(1) Directorii locurilor de deţinere dispun evaluarea lunară a conduitei şi preocupărilor manifestate de persoanele private de libertate folosite la activităţi de planton, sprijinire şi însoţire, în vederea luării măsurilor concrete de prevenire, remediere sau înlăturare a aspectelor negative ce decurg din analiza efectuată.

(2) Evaluarea persoanelor private de libertate folosite la activităţi de planton şi însoţire se face pentru fiecare secţie de deţinere în parte de către şeful serviciului pentru aplicarea regimurilor şi şeful serviciului educaţie, cu participarea şefilor de secţie, educatorilor, psihologilor, asistenţilor sociali şi medicului, după caz.

(3) Concluziile evaluării lunare şi, dacă este cazul, măsurile ce se impun, se consemnează într-un proces-verbal care va fi înaintat spre avizare directorului unităţii.
Paragraful 2 Dispoziţii aplicabile serviciului de planton

ART. 30


Persoanele private de libertate selecţionate pentru efectuarea serviciului de planton îşi dau consimţământul scris şi semnează în acest sens angajamentul prevăzut în anexa nr. 4.

ART. 31


(1) Serviciul de planton se poate organiza în spaţiile de deţinere unde sunt cazate cel puţin 10 persoane private de libertate.

(2) Dacă există indicii cu privire la producerea unor evenimente negative, pentru prevenirea incendiilor şi a inundaţiilor, precum şi pentru semnalizarea situaţiilor ce necesită acordarea de prim ajutor, serviciul de planton se poate executa şi în spaţiile în care numărul persoanelor private de libertate este mai mic de 10.

ART. 32

(1) Serviciul de planton se execută numai pe timp de noapte, în două schimburi, organizate în intervalul orar 2200 - 0600, prin folosirea succesivă a unui număr de două persoane private de libertate. Participarea acestora la alte activităţi lucrative sau asimilate acestora, în interiorul sau exteriorul penitenciarului, este posibilă numai cu condiţia respectării programului de lucru şi a dispoziţiilor legale privind durata muncii prestate.



(2) Planificarea şi instruirea plantoanelor se efectuează de către şeful secţiei de deţinere sau de o altă persoană desemnată de directorul locului de deţinere, acolo unde nu este prevăzută această funcţie.

(3) Obligaţia verificării modului în care plantoanele îşi îndeplinesc atribuţiile şi a consemnării în documentele operative a aspectelor constatate îi revine supraveghetorului secţiei de deţinere. Carnetele posturilor sunt completate, în mod corespunzător, cu aceste îndatoriri specifice de către şefii secţiilor de deţinere.

(4) În situaţii deosebite, schimbarea plantonului planificat în serviciu se face numai cu aprobarea şefului de tură şi se consemnează în documentele operative.

(5) Ţinerea evidenţei timpului afectat desfăşurării activităţii de planton se face pe baza tabelului nominal de scoatere la muncă, completat zilnic de supraveghetorul din serviciul de noapte şi avizat de şeful secţiei de deţinere.

(6) Persoanele private de libertate faţă de care s-a declanşat procedura disciplinară nu pot fi planificate în serviciul de planton până la definitivarea procedurii disciplinare. După finalizarea procedurii disciplinare, şeful secţiei de deţinere formulează propuneri directorului locului de deţinere cu privire la oportunitatea menţinerii calităţii de planton a celui în cauză.
Paragraful 3 Dispoziţii aplicabile activităţii de sprijinire şi însoţire a persoanelor private de libertate cu afecţiuni invalidante care se încadrează în gradul I de invaliditate sau în grad de handicap grav sau care se află în stare de neputinţă din cauza vârstei sau a altor afecţiuni medicale

ART. 33


(1) Selecţionarea însoţitorilor se realizează de către comisia prevăzută la art. 174 alin. (1) din Regulament, care se întruneşte la sesizarea medicului unităţii, din oficiu sau la cererea persoanelor private de libertate cu afecţiuni invalidante care se încadrează în gradul I de invaliditate sau în grad de handicap grav sau care se află în stare de neputinţă din cauza vârstei sau a altor afecţiuni medicale.

(2) Persoanele private de libertate selecţionate îşi dau consimţământul scris şi semnează în acest sens angajamentul prevăzut în anexa nr. 5.

(3) Unei persoane private de libertate cu afecţiuni invalidante care se încadrează în gradul I de invaliditate sau în grad de handicap grav sau care se află în stare de neputinţă din cauza vârstei sau a altor afecţiuni medicale îi corespunde o persoană privată de libertate însoţitor.

(4) Însoţitorii persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului sunt exceptaţi de la îndeplinirea criteriului prevăzut de art. 24 lit. a)

(5) Instruirea însoţitorilor se efectuează de către personalul medical care va aduce la cunoştinţa şefului secţiei de deţinere sau persoanei desemnate de directorul locului de deţinere acolo unde nu este prevăzută această funcţie, sarcinile pe care le au însoţitorii.

(6) Supraveghetorul secţiei şi personalul medical verifică modul cum însoţitorii îşi îndeplinesc atribuţiile şi consemnează constatările în documentele operative.

ART. 34

(1) Ţinerea evidenţei timpului afectat sprijinirii sau însoţirii persoanelor private de libertate cu afecţiuni invalidante care se încadrează în gradul I de invaliditate sau în grad de handicap grav ori care se află în stare de neputinţă din cauza vârstei sau a altor afecţiuni medicale se face pe baza tabelului nominal de scoatere la muncă, completat zilnic de supraveghetorii de pe secţie şi avizat de şeful secţiei de deţinere



(2) Timpul afectat însoţirii este echivalent cu 8 ore zilnic şi nu poate depăşi 40 de ore pe săptămână.
Secţiunea 4

Dispoziţii aplicabile persoanelor condamnate folosite la activităţi de întărire a supravegherii la punctele de lucru şi pe perimetrele locurilor de deţinere


ART. 35

(1) Atunci când situaţia operativă impune folosirea persoanelor condamnate la activităţi de întărire a supravegherii la punctele de lucru şi pe perimetrele locurilor de deţinere, la selecţionarea şi repartizarea acestora se au în vedere dispoziţiile art. 23 şi 24 şi îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) să fie clasificate în regim deschis;

b) să nu se fi sustras în orice mod de la executarea pedepselor sau măsurilor privative de libertate;

c) să menţină constant legătura cu membrii familiei;

d) să nu fie în curs de cercetare, urmărire penală sau judecată pentru săvârşirea altor infracţiuni.

(2) La selecţionarea persoanelor condamnate prevăzute la alin. (1), se au în vedere şi informaţiile de specialitate cuprinse în Dosarul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială, precum şi alte informaţii din aplicaţia informatică de evidenţă a persoanelor private de libertate.

(3) Persoanele condamnate folosite la activităţi de întărire a supravegherii la punctele de lucru şi pe perimetrele locurilor de deţinere au doar atribuţii de alarmare a personalului locului de deţinere cu privire la producerea unor evenimente negative, sens în care nu li se stabilesc atribuţii care să presupună folosirea mijloacelor de imobilizare, urmărirea persoanelor private de libertate ori intervenţia în orice mod.

(4) În centrele de detenţie şi în centrele educative, pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin. (1), pot fi folosite numai persoane internate cu vârsta de peste 21 ani, cu respectarea criteriilor de selecţionare de la alineatele (1) - (3).
Secţiunea 5

Constituirea formaţiunilor de lucru


ART. 36

(1) Administraţia locului de deţinere pune la dispoziţia beneficiarilor forţa de muncă contractată, care poate fi organizată în formaţiuni de lucru.

(2) Persoanele private de libertate clasificate în regim deschis pot desfăşura individual activităţi lucrative nesupravegheate în exteriorul şi interiorul locului de deţinere.

(3) Zilnic, şeful biroului sau serviciului evidenţă şi organizarea muncii sau persoana desemnată de acesta va urmări scoaterea persoanelor private de libertate la muncă.

(4) Formaţiunile de lucru constituite îşi vor desfăşura activitatea sub directa coordonare a şefilor punctelor de lucru, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (2).

ART. 37nu este necesară

Lucrătorul de organizarea muncii înregistrează în modulul specific de organizarea muncii din aplicaţia informatizată de evidenţă a persoanelor private de libertate, componenţa nominală a formaţiunii de lucru şi datele referitoare la persoanele private de libertate şi listează tabelele nominale cu cei repartizaţi la muncă.

ART. 38


(1) Schimbările sau completările în cadrul formaţiunilor de lucru se fac atunci când este necesar de către comisia prevăzută la art. 174 alin. (1) din Regulament, cu aprobarea directorului locului de deţinere şi se efectuează prin biroul sau serviciul evidenţă şi organizarea muncii.

(2) Analizarea persoanelor private de libertate în comisia de selecţionare la muncă nu este necesară în cazul reorganizării formaţiunilor de lucru prin trecerea acestora de la un punct de lucru la altul, dacă se prestează activităţi de aceeaşi natură şi în acelaşi regim de muncă, în condiţii similare celor anterioare reorganizării, în locaţii care prezintă aceleaşi caracteristici şi riscurile la locul de muncă nu s-au modificat.

(3) Analizarea în comisia de selecţionare la muncă se impune:

a) în cazul schimbării naturii activităţii desfăşurate precum şi a caracteristicilor şi riscurilor locului de muncă;

b) în situaţia în care noua activitate implică o calificare specială;

c) în cazul retragerii persoanei private de libertate de la punctul de lucru sau a trecerii unei persoane private de libertate de la un punct de lucru la altul;

d) în situaţia modificării regimului de prestare a muncii;

e) în cazul în care criteriile de selecţionare care au stat la baza analizei iniţiale nu mai sunt aplicabile;

f) în cazul persoanelor private de libertate care au revenit din transfer temporar sau au absentat o perioadă mai mare din cadrul formaţiunii de lucru din motive medicale sau din alte cauze.
CAPITOLUL IV


Yüklə 0,76 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin