Dermatologie si nursing in dermatologie anatomia si fiziologia pielii

5.  Leziuni elementare prin retenţie: 

•  Chisturile sunt miliare (microchisturi) cu aspect punctiform-alb, de natură cornoasă, sau 

sunt mari, cu conţinut sebaceu (chisturi sebacee). 

•  Comedoanele se întâlnesc prevalent pe faţa persoanelor seboreice. Apar ca nişte puncte 

negre  în  infundibulul  pilosebaceu  şi  provin  din  sebum  solidificat,  detritusuri  celulare,  melanină. 

Ele se produc în acneea juvenilă şi în stările de degenerescenţă a elasticului cutanat (elastoidoze).  

6.  Deşeurile  cutanate,  se  produc  prin  acumularea  la  suprafaţa  pielii  a  secreţiilor,  necrozei  sau  a 

celulelor epiteliale. 

•    Scuama  ia  naştere  printr-un  proces  de  hiperkeratoză  sau  parakeratoză,  tradus  clinic 

printr-o  exfoliere  tegumentară  vizibilă.  Deosebim  după  mărime:  scuame  pitiriaziforme,  de 

diensiuni  mici,  furfuracee,  tărâţoase  (pitiriazisul  simplu  al  pielii  păroase  a  capului),  scuame 

lamelare,  sidefii,  stratificate  (psoriazis)  şi  în  lambouri  care  cuprind  regiuni  anatomice  întregi 

(scarlatină,  eritrodermii).  Scuamele  mai  pot  fi  uscate,  în  psoriazis,  umede,  în  eczemă,  grase,  în 

dermatita seboreică. 

•    Crusta  este  o  leziune  secundară  formată  prin  coagularea  şi  uscarea  unor  secreţii 

patologice. Dacă lichidul în cauză e sângele, crustele sunt brune, dacă e o serozitate, crustele sunt 

galbene  ca  mierea,  melicerice  (ca  în  impetigo),  iar  dacă  e  puroi  apar  cruste  galben-verzui  sau 

cenuşii. Ele acoperă eroziuni sau ulceraţii. Godeul favic este o crustă de aspect particular, formată 

din exudat şi paraziţi. Rupia este formată prin suprapunerea concentrică a mai multor cruste, dată 

de creşterea progresivă a leziunii subiacente (ulceraţiei) şi a crustei. 

•  Escara şi sfacelul sunt leziuni elementare produse prin procesul de gangrenă. Escara este 

consecinţa unei gangrene uscate, poate fi albă slăninoasă (ca în combustiile de gradul  III, sau în 

necrozele vasculare acute), sau neagră-brună (ca în gangrenele vasculare uscate, sau în combustiile 

prin carbonizare). Sfacelul este consecinţa gangrenei umede şi se prezintă ca fragmente moi, gălbui 

sau negricioase, formate din ţesut descompus (gangrenă septică şi autolitică).  

7. Sechelele cutanate, sunt secundare unor leziuni premergătoare. 

•  Cicatricea rezultă din repararea unei pierderi de substanţă prin ţesut conjunctiv dens. Ea 

poate  fi  suplă  (comună),  când  se  deosebeşte  de  pielea  vecină  numai  prin  culoare  (hiper-  sau 

depigmentată), prin lipsa porilor şi a firelor de păr sau cicatricea vicioasă, când prezintă modificări 

pronunţate:  poate  fi  hipertrofică  (fibroasă,  proeminentă),  cheloidiană  (dură,  fibroasă,  roşie,  cu 

potenţial evolutiv) sau dimpotrivă atrofică, deprimată şi indurată. 

•    Scleroza  este  consecinţa  unui  proces  interstiţial  fără  soluţii  de  continuitate,  în  care  se 

înmulţeşte  ţesutul  conjunctiv  fibros  (de  ex  sclerodermia  sau  dermatoscleroza  din  sindromul 

varicos).  Procesul  e  favorizat  de  starea  de  anoxemie  tisulară.  Atât  în  cicatrici  cât  şi  în  scleroză, 

hipertrofia aparţine conjunctivului, în timp ce epiteliul e subţiat şi atrofic. 

•    Atrofia  constă  în  subţierea  tuturor  straturilor  pielii,  care  devine  netedă,  flască,  se 

încreţeşte inert ca o foiţă de ţigaretă, fără elasticitate. Prin dispariţia secreţiilor pielea e uscată. Ea 

nu  trebuie  confundată  cu  cicatricea  atrofică  ce  apare  după  o  soluţie  de  continuitate,  ci  este 

consecinţa  unui  endogen  interstiţial  (atrofii  vasculare)  sau  exogen-toxic  (de  ex  alopecia  atrofică 

din favus). Prin pielea subţiată se văd capilarele, venulele, ca o reţea distinctă.