Dăinuire românească În covasna şi harghita

Cinstirea patronului spiritual – Mitropolitului Nicolae Colan

Dacă imediat după decembrie 1989, s-ar fi realizat un sondaj de opinie, cu scopul de a afla ce ştiu locuitorii judeţului Covasna, despre mitropolitul Nicolae Colan, cu excepţia cetăţenilor din Araci şi a celor din împrejurimi, cât şi a feţelor bisericeşti din zonă, marea majoritate a respondenţilor ar fi declarat că nu ştiu mare lucru, sau aproape nimic despre ierarhul –cărturar, născut pe meleagurile Arcului intracarpatic, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

După aproape 50 de ani de comunism, desigur, cazul nu este singular, dar aceasta nu putea constitui o scuză pentru perpetuarea unei stări nefireşti de lucruri. De aceea, după 1990, odată cu începerea şi efectuarea cercetărilor referitoare la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei- iniţiate de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, împreună cu Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale- a fost posibilă şi redescoperirea marii personalităţi a mitropolitului Nicolae Colan.

Un moment deosebit de important l-a constituit, în acest sens, marcarea centenarului naşterii mitropolitului Colan, la 28 noiembrie 1993, în cadrul primei ediţii a „Zilelor Nicolae Colan”. La simpozionul organizat cu acest prilej, la Casa de Cultură a Sindicatelor, din Sf. Gheorghe, au participat mari personalităţi ale culturii şi spiritualităţii româneşti, dintre care amintim pe academicienii Antonie Plămădeală, Mircea Păcurariu, Gheorghe Vlăduţescu şi alţi intelectuali de marcă din întreaga ţară. Lucrările prezentate la simpozionul amintit, împreună cu cele susţinute la manifestarea similară organizată la Cluj-Napoca, au fost publicate în volumul „Omagiul Mitropolitului Nicolae Colan”, prin grija părintelui prof. dr. Alexandru Moraru, autorul unei lucrării de referinţă despre activitatea episcopului Vadului, Feleacului şi Clujului, Nicolae Colan, volum apărut în anul 1989.

Din iniţiativa Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”- preşedinte avocat Ioan Solomon, în anul 1993, în urma a numeroase demersuri, s-a reuşit ca prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Învăţământului, unei noi şcoli din Sf. Gheorghe, să I- se acorde denumirea de „Şcoala Generală Nicolae Colan”.

După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, din iniţiativa şi cu purtarea de grijă a P.S. Ioan Selejan, prin hotărârea Adunării Eparhiale din 6 februarie 1996, În Sf. Gheorghe, s-a înfiinţat un Centrul Ecleziastic de Documentare, în spaţiul de la parterul blocului turn de lângă Catedrala ortodoxă, dat spre administrarea noii Eparhii a Covasnei şi Harghitei, printr-o Hotărâre de Guvern, semnată de Prim Ministru, Nicolae Văcăroiu. Noua instituţie culturală avea ca obiect de activitate „formarea unui fond documentar privind cultura şi civilizaţia românească, din sud- estul Transilvaniei, în toate formele sale de manifestare, urmărită de-a lungul istoriei inclusiv în contemporaneitate”.

Prin hotărârea de înfiinţare, centrul a primit numele Mitropolitului Nicolae Colan, în semn de cinstire şi preţuire a unui ierarh-cărturar, născut pe meleagurile de la Curbura Carpaţilor, deopotrivă mare teolog – fost profesor şi rector al Institutului de Teologie Ortodoxă din Sibiu, publicist- autor a peste 1000 de lucrări, studii şi articole, cărturar recunoscut - prin primirea ca membru al Academiei Române, şi ierarh de seamă – care a păstorit credincioşii din Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului (1936-1957) şi pe cei din Mitropolia Ardealului (1957-1967).

Îndeplinindu-şi rosturile pentru care a fost înfiinţat, Centrul de Documentare din Sf. Gheorghe şi-a propus, printre obiectivele sale, să cinstească patronul spiritual, prin organizarea, în fiecare an, a Zilelor Nicolae Colan, în perioada 28 noiembrie –6 decembrie. Manifestările încep cu ziua de naştere a mitropolitului Nicolae Colan şi se termină cu cea onomastică a acestuia, incluzând în acest interval sărbători importante pentru Neamul Românesc, respectiv Sfântul Apostol Andrei şi Ziua Naţională a României.

Redăm, în continuare, modul de desfăşurare Zilelor Nicolae Colan, din anul 2005.

În organizarea Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, cu sprijinul Ministerul Culturii şi Cultelor, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a Protopopiatului Ortodox Sf. Gheorghe, Prefecturii Judeţului Covasna, şi a Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, în zilele de 28 noiembrie – 1 decembrie 2005, s-au desfăşurat cea de-a XIII-a ediţie a „Zilelor Nicolae Colan”, manifestare dedicată cinstirii memoriei mitropolitului cărturar Nicolae Colan – născut în 28 noiembrie 1893, la Araci, judeţul Covasna – şi a Zilei Naţionale a României.

Principalele acţiuni cuprinse în programul ediţiei din acest an au avut loc în zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie. Continuând tradiţia începută cu 8 ani în urmă, de sărbătoarea Sfântului Andrei, Apostolul Românilor, grupuri de tineri de la Seminarul Teologic Ortodox din Buzău, Protopopiatul Ortodox Târgovişte, ASCOR Bucureşti şi Sibiu, Asociaţia „Pro Vita” din Sibiu şi de la Filialele Ligii Tineretului Creştin Ortodox Român din Braşov, Sf. Gheorghe au fost în pelerinaj la parohiile ortodoxe din localităţile etnic mixte Dobolii de Jos, Păpăuţi, Târgu Secuiesc, Zagon, Zăbala şi Sf. Gheorghe. În fiecare din aceste localităţi după terminarea Sfintei Liturghii au avut loc concerte de colinde, s-au stabilit legături pentru viitoare acţiuni de colaborare şi spijin şi s-au exprimat sentimente de solidaritate, fiecare din aceste emoţionante întâlniri încheindu-se cu tradiţionala horă a unirii.

După momentul Sfinţirii troiţei amplasate în incinta Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” – pe locul celei donate în anul 1937 de Liceul Industrial de băieţi „Dr. Constantin Angelescu” din Buzău, şi dărâmată în toamna anului 1940, de către P.S. Ioan Selejan împreună cu un sobor de preoţi din parohiile din Sf. Gheorghe şi din împrejurimi, la Muzeul Spiritualităţii Româneşti, de la Catedrala Ortodoxă, a avut loc o Seară culturală românească, în cadrul căreia au conferenţiat P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, academicianul Horia Colan din Cluj-Napoca, Pr.pof.univ.dr. Ilie Moldovan din Sibiu şi dr. Ioan Lăcătuşu din Sf. Gheorghe. În acelaşi cadru s-au prezentat mai multe volume semnate de Petre Ţurlea, Septimiu Roman, Vasile Ilica, Constantin Mustaţă, precum şi publicaţiile: Lacrima, editată de Seminarul Teologic din Buzău, Pro Memoria 1940-1945, editată de Asociaţia Judeţeană Cluj a românilor refugiaţi, expulzaţi sau deportaţi, Grai românesc, nr. 3(28)/2005, foaie de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei şi Harghitei.

Programul Zilei de 1 Decembrie a început cu simpozionul cu tema 1 Decembrie 1918 – zi sfântă în istoria românilor, desfăşurat în acelaşi generos spaţiu al Muzeului Spiritualităţii Româneşti. Au prezentat comunicări profesorii Mircea Bodnari şi Vasile Stancu din Sf. Gheorghe, preoţii Ilie Moldovan din Sibiu, Gheorghe Chivulescu din Târgovişte, Mihai Milea din Buzău, acad. Horia Colan din Cluj-Napoca, iar din partea Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna drd. Codrin Munteanu, av. Ioan Solomon şi dr. Ioan Lăcătuşu. De asemenea a fost prezentat mesajul adresat participanţilor de către dr. Gheorghe Olteanu din Baden-Baden, Germania.

Trăind împreună bucuria sărbătoririi Zilei Naţionale a României s-au rememorat pagini din istoria ţării nefiind ocolite nici provocările cu care se confruntă românii în general şi cei din Covasna şi Harghita în special. În acest cadru participanţii şi-au manifestat, încă o dată, profundul dezacord faţă de legea privind statutul minorităţilor naţionale considerând că, în actuala ei formă, aceasta nu serveşte nici minorităţilor naţionale şi nici populaţiei majoritare ci, că, dimpotrivă, ea ar consfinţi autonomia pe criterii etnice în judeţele Covasna şi Harghita. Participanţii cer Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei să nu cedeze şantajului şi presiunilor exercitate de unele grupuri interesate din ţară şi din exterior, găsind o formulă dreaptă, echilibrată şi euroconformă, în avantajul tuturor. Acelaşi dezacord a fost manifestat faţă de modul în care Guvernul României a gestionat problema moştenirii Fundaţiei Gojdu, considerându-se că aceasta a fost făcută cadou statului maghiar şi cerându-se reanalizarea hotărârii adoptate împreună cu guvernul maghiar în spiritul testamentului Gojdu.

Participanţii din celelalte judeţe ale ţării au hotărât să continue acţiunile de solidaritate cu românii din Covasna şi Harghita, cu toţi locuitorii Arcului intracarpatic. S-au exprimat opinii precum: „Noi cei de peste Carpaţi nu vom putea fi liniştiţi atâta timp cât românii din Covasna şi Harghita nu-şi pot păstra şi afirma nestingherit identitatea proprie, şi cât timp în această zonă nu este linişte şi armonie interetnică.”

Ajunse la cea de-a XIV-a ediţie, Zilele Nicolae Colan, care includ şi Zilele Şcolii Generale Nicolae Colan, şi-au câştigat un loc distinct în calendarul manifestărilor culturale organizate în judeţul Covasna. În fiecare an, cu această ocazie, au loc sesiuni ştiinţifice, simpozioane, dezbateri, expoziţii, evocări, slujbe de pomenire şi pelerinaje la mormântul mitropolitului de la Mânăstirea Sâmbăta de Sus, cu participarea elevilor de la Şcoala Nicolae Colan, prin grija profesorului Vasile Stancu şi a preotului Corneliu Bujoreanu, cu sprijinului prof. Opra Coloman, directorul şcolii.

Prezenţa în spaţiul public al municipiului Sf. Gheorghe, a personalităţii mitropolitului Nicolae Colan, a fost sporită prin ridicarea bustului ierarhului, în curtea şcolii ce-i poartă numele (opera sculptorului Mihai Mocanu) şi prin acordarea numelui Nicolae Colan, unei străzi din cartierul unde se află şcoala amintită.

Astăzi, când Centrul de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împlineşte zece ani de activitate, rezultatele unui eventual sondaj de opinie, privind notorietatea mitropolitului Nicolae Colan, pe meleagurile natale, cu siguranţă că ar fi altele, faţă de cele de după 1989.

Sperăm că Dumnezeu ne va învrednici, în continuare, de a cinsti memoria patronului spiritual al Centrului, dar şi ale altor personalităţi ale neamului românesc, născute pe frumoasele şi încercatele plaiuri ale Curburii Carpaţilor, şi că ne vom bucura de acelaşi binecuvântat sprijin din partea ctitorului şi celui mai important susţinător al Centrului, Prea Sfinţitul Părinte Episcop Ioan Selejan.

Articol apărut în Almanahul Grai Românesc/2006