2. Aspecte cronologice ale demersurilor înteprinse pentru reînhumarea cu ritual creştin
În septembrie 1990, pe zidul Şcolii Generale din Aita Seacă, din iniţiativa U.D.M.R., a fost amplasată o placă din marmură cu inscripţia, în limba maghiară, „Pentru martirii noştri din 26 septembrie 1944, U.D.M.R.”;
La data de 26 septembrie 1994 (la împlinirea a 50 de ani de la evenimentele din Aita Seacă), din aceiaşi iniţiativă, a fost ridicat un monument, format din 13 blocuri de piatră, în vecinătatea şcolii unde avuseseră loc execuţiile din 26 septembrie 1944;
Faţă de acest demers, prefectul judeţului Covasna, Adrian Vlad - Căşunean, protestează, invocând „netemeinicia ridicării la rang de martiri a celor 13”, iar deputatul de Prahova, Petre Ţurlea, a prezentat un protest în Parlament, faţă de politica U.D.M.R.„ de transformare în eroi a celor care i-au ucis pe români”;
Ziaristul Benko Levente, publică în ziarul „Haromszek” din Sf.Gheorghe, în perioada 20 septembrie 1994 -25 ianuarie 1995, 62 de episoade referitoare la evenimentele din toamna anului 1944, de la Aita Seacă, şi strânse apoi într-un volum, care se bazează numai pe mărturiile luate de la localnici, după 54 de ani de la evenimente, volum care eludează problema uciderii ostaşior români de către localnicii maghiari;
Sub semnătura publicistului Dumitru Manolăchescu şi a arhivistului Dan Baicu, în „Cuvântul Nou”, din data de 27 septembrie 1994, sunt publicate rapoartele Postului de jandarmi din Aita Seacă şi al Legiunii de jandarmi Trei Scaune, privind evenimentele din 4 şi 26 septembrie 1944, de la Aita Seacă;
În suplimentul de istorie militară al ziarului „Observatorul militar”, nr.3/octombrie 1994, sub semnătura col.dr. Alesandru Duţu, apare articolul intitulat „Episod dramatic la Aita Seacă”;
Cu prilejul dezbaterilor ce au avut loc în Camera Deputaţilor, din 28 iunie 1995, referitoare la declararea ca localităţi martir a comunelor Ip, Trăznea şi Moisei, grupul parlamentar U.D.M.R. a propus ca şi alte localităţi din Ardeal, printre care şi Aita Seacă, să dobândească acelaşi statut, invocându-se teza „atrocităţilor reciproce”;
În 15 martie 1996, la Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe, are loc lansarea volumului „Monumente non grata. Falşi martiri maghiari pe pământ românesc”, de Petre Ţurlea, Editura Bravo Press, Bucureşti, lucrare fundamentată pe surse provenite din Arhiva S.R.I. şi care reprezintă o valoroasă contribuţie la cunoaşterea adevărului despre evenimentele dramatice din toamna anului 1944, de la Aita Seacă;
În 14 mai 1996, directorul Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Ioan Lăcătuşu, solicită sprijinul Istitutului de Studii Operativ –Strategice şi Istorie Militară din Bucureşti, pentru continuarea cercetărilor „care să lămurească aspectele reale ale evenimentelor petrecute în toamna anului 1944 la Aita Seacă”. În iulie 1996, la Bucureşti, a avut loc o întâlnire de lucru, pe această temă, stabilindu-se continuarea demersurilor la conducerea Ministerului Apărării Naţionale;
Prefectul judeţului Covasna, av. Adrian Vlad-Căşunean, împreună cu colonel (r) Marin Roşu, preşedintele Filialei Covasna a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, s-au adresat Ministrului Apărării Naţionale, Gheorghe Tinca şi preşedintelui Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de război, general Marin Dragnea, „cu rugămintea să dispună structurilor abilitate ale Ministerului Apărării Naţionale să cerceteze evenimentele petrecute în septembrie 1944, în localitatea Aita Seacă, judeţul Covasna”. În documentul menţionat, se aprecia că „ este de datoria institutelor militare specializate să asigure elucidarea evenimentelor petrecute la Aita Seacă în septembrie 1944, din punct de vedere militar şi al adevărului istoric, urmând ca pe această bază să se întreprindă măsurile ce se impun pentru cinstirea memoriei ostaşilor români căzuţi la datorie, prin amenajarea unui cimitir şi desfăşurarea ceremoniilor militare adecvate, cu ocazia sărbătorilor naţionale şi a celor religioase”
În 26 martie 2001, în numele societăţii civile româneşti din judeţul Covasna, cinci asociaţii cultural - creştine, merg în audienţă la Ministru Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu, ocazie cu care se solicită „sprijinul în soluţionarea unei probleme deosebite sub aspect legal, istoric şi creştinesc privind exhumarea osemintelor ostaşilor români ucişi în ziua de 13 septembrie 1944, de către localnici de etnie maghiară şi aruncaţi într-o groapă comună aflată în vechiul cimitir al comunităţii locale”. Pentru readucerea în memoria istoriei a actului de jertfă săvârşit de ostaşii români căzuţi în împrejurările menţionate, se propunea: exhumarea din groapa comună şi reînhumarea în curtea bisericii din localitate prin grija Ministerul Apărării Naţionale, cu obţinerea autorizaţiei legale; înălţarea unui monument în cinstea acestor eroi în curtea bisericii ortodoxe din localitate; organizarea de acţiuni comemorative militare şi religioase în fiecare an de Ziua eroilor şi Ziua Armatei Române la acest monument.
Se menţiona faptul că, parohia ortodoxă din localitate împreună cu Prea Sfinţitul Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei şi-au dat acordul pentru asistenţa religioasă, iar conducerea garnizoanei militare locale şi celelalte instituţii judeţene cu atribuţii în domeniul apărării şi ordinii publice şi-au exprimat sprijinul în derularea acestei datorii patriotice. Delegaţia societăţii civile româneşti din judeţul Covasna a fost formată din: av. Ioan Solomon, preşedintele Ligii Cultural- Creştine Andrei Şaguna, dr. Gheorghe Tatu, preşedintele Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita, av. Adrian Vlad Căşunean, prof. Dumitru Furtună, preşedintele Asociaţii Cultural- Creştine Justinian Teculescu şi drd. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”;
În răspunsul primit din partea Serviciului Arhivistic Militar, sub semnătura colonelului Alexandru Oşca, sunt prezentate informaţii referitoare la desfăşurarea acţiunilor de luptă, fiind redat, pentru prima dată, un tabel cuprinzând numele a 13 militari români decedaţi şi înhumaţi în localitatea Aita Seacă. Pe baza recomandării făcute, Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, a solicitat documente din arhiva Serviciului Român de Informaţii, documente ce au fost cercetate şi xerocopiate, în septembrie 2003;
La data de 5 august 2003, Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, prin Violeta Pătrunjel şi Ioan Lăcătuşu, solicită Secretariatului de Stat pentru Culte, din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor „avizul pentru exhumarea din groapa comună a osemintelor militarilor români, în vederea reînhumării lor în curtea bisericii ortodoxe din localitate”;
În răspunsul primit, în 18 august 2003, Secretariatul de Stat pentru Culte, comunică faptul „că nu este abilitat prin lege să aprobe exhumări şi reînhumări”, dar precizează că:... „Întrucît osemintele eroilor care vor fi exhumate se află în cimitirul Parohiei Ortodoxe Aita Seacă, judeţul Covasna, iar reînhumarea se va face în curtea bisericii ortodoxe din localitate, acţiunea prevăzută este numai în competenţa parohiei şi a Eparhiei de care aparţine”;
În vara anului 2004, la Editura România pur şi simplu, din Bucureşti, apare volumul „Monumente ale unor criminali maghiari în România”, de Petre Ţurlea, în care se reeditează documentele cuprinse în lucrarea „Monumente non grata. Falşi martiri maghiari pe pământ românesc”, la care se adaugă altele noi, depistate de neobositul cercetător Petre Ţurlea;
În august 2004, cu binecuvântarea P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Protopopiatul Ortodox Sf. Gheorghe, prin preotul protopop Florin Tohăneanu şi Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, prin dr. Ioan Lăcătuşu, au iniţiat finalizarea acestor demersuri, printr- un document adresat Prefecturii Judeţului Covasna, Garnizoanei militare Sf. Gheorghe, Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Comandamentului de Jandarmi al Judeţului Covasna, Primăriei comunei Băţani, acociaţiilor culturale româneşti şi partidelor politice din judeţul Covasna, în care se spune: „La împlinirea a 60 de ani de la moartea tragică a ostaşilor români căzuţi la datorie, în localitatea Aita Seacă, comuna Băţani, judeţul Covasna, deoarece aceşti martiri ai neamului, la trecerea lor la Domnul, nu au avut parte de oficierea unor slujbe de înmormântare, am găsit de cuviinţă, ca acum să săvârşim toate cele creştineşti, ca un necesar şi binemeritat act reparatoriu.
