Dăinuire românească În covasna şi harghita

Împreună cu cele două publicaţii cotidiene Adevărul Harghitei şi Cuvântul nou şi de presa şcolară (cele mai reprezentative sunt: revista Ecou, a elevilor de la Colegiu Naţional „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe (profesor coordonator Luminiţa Cornea) şi Focus, revista elevilor de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Miercurea-Ciuc), în cele două judeţe mai apar: Şcoala noastră, revistă trimestrială a Asociaţiei Cadrelor Didactice din judeţul Harghita, director Nicu Vrabie; Grai românesc, foaie de spiritualitate ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, preşedinte fondator P.S. Ioan Selejan, redactor şef Ioan Lăcătuşu. Recent, Asociaţia ştiinţifică Carpaţii Răsăriteni, şi-a propus să iniţieze editarea unei reviste de cultură, care să pună în evidenţă interferenţele româno-maghiare din estul Transilvaniei.

Referitor la activitatea organizaţiilor nonguvernamentale, se observă faptul că cele nou înfiinţate, şi-au propus obiective mult mai pragmatice şi lucrează de regulă pe bază de proiecte. După multe căutări, s-a reuşit înfiinţarea a trei asociaţii de tineret: Liga Tineretului Creştin Ortodox, filiala Sf. Gheorghe, Asociaţia de tineret Ecou şi Departamentul ASTRA tineret,a Despărţământului Covasna-Harghita, la care se adaugă Asociaţia corală Ortodoxia, formată în majoritate din tineri.

Trebuie remarcată influienţa benefică a stabilirii unor legături de colaborare cu reprezentanţii românilor din diaspora, precum şi sprijinul constant primit din partea P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a Prefecturilor şi altor istituţii judeţene din Covasna şi Harghita şi nu în ultimul rând de sponsori generoşi, în rândul cărora s-au aflat: Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare, Banca Agrcolă, BancPost, C.E.C., REMAT, ROMTELECOM, SN Petrom SA, SC Covalact, SC Spirt- Amidon Ozun, Romsuin Leţ, Cora SRL, Ardealul SRL, SC Bibco Biborţeni, SC Textila Oltul, SC Subansable Auto, SC Turism Covasna, Hotel Dacia Covasna, Hotel Montana Covasna, SC Sport-Turism, SC Unic Star Covasna, ASTRA SRL Miercurea-Ciuc şi mulţi alţii. La aceştia, să adăugăm, cu respectul cuvenit, numele unor români din diaspora, precum: Traian Golea şi Gheorghe Mătasă, din Florida, SUA, Gheorghe Olteanu din Baden-Baden şi Ion Ciurea din Koln, Germania, Marioara Cârlan şi soţul său Salvadeo Roberto, din Italia ş.a.

Este de apreciat în mod distinct, aportul substanţial al comunităţilor româneşti din zonele Întorsurii Buzăului şi Topliţei, la susţinerea şi reuşita manifestărilor culturale organizate în celelalte localităţi ale judeţelor Covasna şi Harghita.

La început de secol şi mileniu, în faţa noilor provocări contemporane, asociaţiile culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, trebuie să- şi redefinească strategia, priorităţile şi modalităţile de acţiune care să le asigure obiectivul: păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice, confesionale şi culturale, într-un areal multietnic şi pluriconfesional. O bună parte din obiectivele lor iniţiale, au fost preluate de instituţiile create prin demersurile întreprinse de acestea de-a lungul anilor. În aceste condiţii, prioritare devin: organizarea vieţii comunitare, sporirea solidarităţii sociale, sprijinirea afirmării valorilor, eliminarea discriminărilor pe baze etnice la angajarea în muncă, stoparea plecării tineretului din zonă, asigurarea reprezentării populaţiei de etnie română în conducerea administraţiei publice locale, normalizarea climatului de conveţuire interetnică. Deosebit de importante sunt formarea unui Forum al ONG-urilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita şi continuarea sprijinului acordat de stat, comunităţilor româneşti numeric minoritare în zonă, şi în condiţiile sporirii autonomiei locale.



Punctul de vedere al societăţii civile româneşti a fost exprimat cu claritate în editorialul din Info Eurocaroatica nr.2/2001. Asociaţiile culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita- se precizează în articolul amintit- prin demersurile întreprinse la autorităţile centrale de stat, au subliniat nevoia de configurare a unor politici speciale care să se plieze pe problematica lor, şi să-i ferească totodată de experimente de tipul celor trăite în ultimii 12 ani, deoarece dacă inima ţării este un laborator de încercare, sau „poligon de experienţă” atunci toată România poate deveni un cobai pentru forţe exterioare intereselor ei.

Cadrul legislativ creat pentru acest spaţiu are nevoie de o fizionomie juridică care să abordeze diferenţiat problematica din judeţele Covasna şi Harghita. Cu alte cuvinte, trebuie să se ţină cont de anumite variabile politice, culturale, economice şi sociale care construiesc un cod de comunicare special între locuitorii acestei zone: români şi maghiari, cod cerut de raportul inversat majoritate – minoritate. Astfel se impune profilarea unui model special de gestiune a problemelor ce caracterizează comunitatea românească din Covasna şi Harghita şi în acelaşi timp trecerea de la constatarea cotidiană şi teoretizarea ştiinţifică a acestor probleme la operarea lucidă şi pragmatică a unor soluţii concrete care să se încadreze într-o agendă perenă de management şi gestiune a problematicii Harghita Covasna, indiferent de efemeritatea unui regim politic sau a altuia.