În anul 2005, la Cluj-Napoca a apărut monografie localităţii Bilbor, judeţul Harghita, redactată de Vasile D. Stan (directorul şcolii din localitate, fiu al satului) şi Angelica Marioara Stan, soţia acestuia.
Volumul, structurat în 9 capitole, are peste 330 de pagini şi cuprinde un medalion dedicat autorului şi semnat de prof. Valeria Pop-Hârlav, de asemenea fiică a localităţii. Această adevărată „carte de identitate” cuprinzând un important număr de fotografii, mai vechi sau mai noi, a apărut cu sprijinul financiar acordat de Primăria şi Consiliului Local al comunei Bilbor şi al unor generoşi sponsori, la rândul lor fii ai satului.
Cartea reprezintă o contribuţie importantă la cunoaşterea istoriei locale, regionale şi prin aceasta a celei naţionale, înscriindu-se într-o adevărată mişcare de scriere a monografiilor loclităţilor ţării, amplificată după evenimentele din Decembrie 1989. Dincolo de bogăţia şi diversiotatea informaţilor referitore la: aşezarea geografică a localităţii, istoria satului, populaţia, viaţa spirituală, tradiţiile şi obiceiurile, ocupaţiile şi meşteşugurile, porturile şi sărbătorile, serviciile, personalităţile născute în Bilbor, lucrarea ne dezvăluie taina, secretul formării şi dăinuirii unor mari comunităţi rurale româneşti, în această parte de ţară, respectiv, pilonii din totdeauna ai neamului românesc: famlia, biserica, şcoala, comunitatea.
În acelaşi timp cartea poate constitui un răspuns la provocările cu care se confruntă satul românesc, punând în evidenţă faptul că cele mai grele momente din viaţa comunităţii: războaiele, consecinţele dictatului de la Viena, vitregiile naturii ş.a. au putut fi depăşite prin activitatea liderilor locali, ataşamentul şi loialitatea faţă de valorile şi instituţiile naţionale.
Totodată cartea transmite un mesaj de speranţă pentru viitorul satului românesc: menţinerea unui spor natural pozitiv este argumentul cel mai sigur al păstrării şi afirmării vitalităţii unei comunităţi rurale. Lectura cărţii prilejuieşte surprinderea şi a altor valenţe ale oamenilor care au trăit şi triesc în Bilbor, precum spiritualitatea specifică plămădită de-a lungul anilor; relaţiile armonioase, echilibrate statornicite, pe deo parte, între comunitatea umană şi mediul geografic înconjurător, iar pe de altă parte între persoană, familie şi comunitate. Volumul pune în evidenţă rolul elitei locale în devenirea localităţii reliefat de activitatea preoţilor, învăţătorilor, profesorilor, primarilor etc., dar şi al „comunităţii tăcute”, al generaţiilor de oameni care s-au înveşnicit în creaţiile culturii populare locale.
Despre trăinicia familiilor din Bilbor, despre statornicia în credinţă a locuitorilor satului şi despre calitatea învăţământului din sat ne vorbesc pilduitor numărul mare de personalităţi născute şi formate în Bilbor, care astăzi îndeplinesc importante rosturi şi demnităţi publice în întreaga ţară şi nu numai.
Indiscutabil că asemena lucrare nu poate aborda exhaustiv istoria localităţii. O cauză principală o constituie greutăţile de documentare, „vămuirea” documentelor în decursul anilor. De aceea o nouă ediţie, revăzută şi adăugită, va putea elimina unele scăpări, punând mai bine în valoare interferenţele moldo-ardeleneşti al acestui frumos sat aşezat la cumpăna dintre Moldova şi Transilvnia.
Dostları ilə paylaş: |