Dăinuire românească În covasna şi harghita

Activitatea de investiţii, construcţii şi reparaţii

În 6 iunie 1896, Consitoriu solicita refacerea planului şcolii confesionale din Hăghig, pe baza observaţiilor „inginerului însărcinat în acest sens”, deoarece „edificiul e plănuit prea mare şi prin urmare prea scump, împărţirea luminei e rea, împrejmuirea exterioară asemenea nefavorabilă”. Peste 5 luni, în 2 noiembrie 1896, din nou este respins proiectul şcolii confesionale din Hăghig, cu recomandarea de a fi refăcut pe baza „observaţiilor expertului consistorial”.³¹ În mai 1898, protopopul Coltofeanu „primeşte însărcinarea de a încunoştiinţa pre comuna bisericească Boroşneul Mic (azi Valea Mare-n.n.), că în scopul edificării şcoalei i s-a votat prin fundaţiunea Şaguna un ajutoriu de 200 fl., care îl poate ridica de la casa arhideicezană.³²

Dovedind aceiaşi exigenţă faţă de executarea lucrărilor de investiţii şi reparaţii la construcţiile bisericeşti şi şcolare, în 17 august 1896, se solicita revizuirea planului şi „preliminariului de speze” (proiectului de buget- n.n.) pentru repararea bisericii din Breţcu, precum şi a contractului încheiat cu întreprinzătorul Mateiu Trifan.³³ Urmărind îndeaproape modul de realizare a lucrărilor de investiţii, Consistoriul din Sibiu, în 19 octombrie 1896, cere protopopului „de a încunoştiinţa pe întreprinzătorul Szilaghia Istvan din Sepsi – Szt. Georgiu că cere lui de a modifica termenul de finalizare a construirii bisericii din Dobolii de Jos, nu poate fi aprobată, deoarece termenele stabilite prin contractul încheiat încă din 15 martie 1896, nu pot fi repliate”. În final, neînţelegerile dintre parohie şi antreprenorul respectiv au fost soluţionate în justiţie.³⁴

În 8 februarie 1897, Consistoriu aprobă „rezultatele licitaţiei referitoare la zidirea casei parohiale din Poiana Sărată pe terenul cumpărat de la George Dimian”, iar în 21 martie 1897, aprobă proiectul de reparare a casei parohiale din Sita Buzăului.³⁵