| ÎNTREBAREA ÎNTREBĂRILOR:
„CINE ZICE LUMEA CĂ SUNT EU ?”
- 44 -
Iisus, după o convorbire cu Tatăl, - o rugăciune -, a venit la ceasul să pună lumii întrebarea întrebărilor: „Cine ziceţi că sunt Eu ?”
Lumea a dat aproape toate celelalte răspunsuri decât răspunsul. Apostolii culeseseră câteva păreri contemporane din popor: că Iisus ar fi un prooroc oarecare din cei de demult.
Fariseii şi cărturarii, ba chiar şi unele din rudeniile Sale, îi ziceau că-i smintit şi îndrăcit. Sinedriul a găsit că-i „hulitor de Dumnezeu” şi „trebuie omorât”. Deci, - ca organ legislativ şi executiv al Legii Vechi - a răspuns ,,hulitorului de Dumnezeu” cu răstignirea pe cruce între doi tâlhari.
*
La întrebarea lui Iisus însă nu se poate răspunde decât din acelaşi izvor, al întrebării. Răspunsul valabil nu 1-a dat decât Revelaţia: „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”. „Acesta este Fiul Meu cel iubit.”
Dar şi Iisus a răspuns la întrebare: înaintea sfintelor Sale patimi, zicând: „Să ştiţi că Eu sunt Acela de care au zis Proorocii !” (Ioan 13,19)
Şi a mai dat Iisus un răspuns: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”. ,,Calea”, „Adevărul” şi „Viaţa”, acestea sunt fiinţă vie, una şi aceeaşi persoană, nu abstracţii; existenţă personală absolută şi absolut concretă.
E pălmuitor faptul că şi dracii s-au apropiat de adevăratul răspuns mai mult decât s-a apropiat raţiunea omenească decăzută !
Prin urmare şi pe scurt e limpede: după lume, Iisus e un om ca oricare altul; după Revelaţie e un om ca nimeni altul.
Iisus e Dumnezeul-Om şi Omul-Dumnezeu.
Exact atâta cât mai avem până la destinul nostru.
Prislop, Luni XXII
16.X.949 Luca 9,18-21
Dostları ilə paylaş: | 
