Echipa de elaborare: S. C. Regional Consulting & Management S. A


Sinteza de probleme, obiective, măsuri



Yüklə 1,6 Mb.
səhifə19/27
tarix25.07.2018
ölçüsü1,6 Mb.
#58048
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   ...   27

5.6Sinteza de probleme, obiective, măsuri:





Probleme

Obiective

Măsuri/Proiecte

INFRASTRUCTURĂ

În 2020 municipiul Odorheiu Secuiesc va dispune de o ambianţă plăcută, de o infrastructură durabilă şi de trafic fluidizat

Spaţiu vital inconfortabil


Spaţiu vital confortabil, atractiv




  • Aspect neuniform al centrului municipiului

  • Starea degradată a spaţiilor publice atât în centru, cât şi în cartierele periferice.

  • Monumente istorice în stare degradate



  • Neexploatarea corespunzătoare a Băilor Szejke în scopuri recreative, turistice şi medico-turistice

I.1. Centrul municipiului se va transforma într-un spaţiu public comunitar, care avantajează traficul pietonal şi cu biciclete în detrimentul traficului auto, şi are în vedere asigurarea condiţiilor favorabile deplasării copiilor, respectiv persoanelor însoţitoare ale copiilor.

I.3. Reabilitarea şi reaşezarea la rangul meritat al Cetăţii Székely Támadt, datorită valorii sale istorice în cadrul municipiului.

I.5. Integrarea Băilor Szejke în viaţa urbană şi turismul municipiului Odorheiu Secuiesc.

I.6. Asigurarea protecţiei mediului urban, minimizarea poluării apelor, solului şi a aerului.

I.7. Revitalizarea, reabilitarea şi reamenajarea spaţiilor publice, crearea unor noi funcţii spaţiilor şi pieţelor publice.

I.8 Asigurarea consumului eficient de energie.




- Regenerarea şi revitalizarea urbană a Centrului istoric;

-Reabilitarea clădirii Primăriei Municipiului Odorheiu Secuiesc;

- Reamenajarea şi reconectarea piaţa public din zona străzii II. Rákóczi Ferenc la centrul istoric al oraşului

- Consolidarea-restaurarea la obiectivul ruinele Cetăţii Székely Támadt, realizarea aleilor pietonale lângă zidurile Cetății;

- achiziționarea, după posibilităși a terenurilor și imobilelor învecinate cu Cetatea Székely Támadt

- Îmbunătățirea aspectului urban al centrului municipiului: reabilitarea, restaurarea clădirilor -monumente istorice, stabilirea unei normative pentru determinarea culorilor care pot fi utilizate pentru reabilitarea/vopsirea fațadelor clădirilor monumente istorice;

-Campanii de promovare pentru monumentele istorice;

- Elaborarea unei regulament privind amplasarea pe trotuare a suporturilor / panourilor utilizate pentru reclame.

- Implementarea de proiecte integrate privind reamenajarea și revitalizarea Centrului istoric al municipiului;

- Reabilitarea spațiilor publice, piețelor, piețetelor, zonelor verzi de dimensiuni mici aflate în zona centrală și în cartierele de locuit al orașului;

- Amenajarea de zone verzi noi în intravilanul localității, în cartierele de locuit nou construite, de ex. În cartierul Cserehat;

-Realizarea unui plan de reabilitare/construire de terenuri de joacă;

-Reabilitarea terenurilor de joacă aflate în zona centrală și în cartierele de locuit și construirea, amenajarea unor noi terenuri de joacă în cartierele de locuit nou construite;

- includerea zonei „Pădurea rotundă” în infrastructura de zone destinate activităților recreative al orașului, amenajarea unui parc de aventură în această zonă;

-Conectarea Băilor Szejke la reţeaua de apă potabilă şi canalizare

-Reabilitarea şi dezvoltarea integrată a Băilor Szejke



  • Traficul intens, lipsa locurilor de parcare

  • Grad ridicat de emisii de CO2

  • Lipsa promenadelor, aleelor pentru pietoni

  • Insuficienţa reţelei pistelor de biciclete

  • Traficul tranzit şi de mărfuri trece prin oraş

  • Ineficacitatea transportului public urban

I.1. Centrul municipiului se va transforma într-un spaţiu public comunitar, care avantajează traficul pietonal şi cu biciclete în detrimentul traficului auto, şi are în vedere asigurarea condiţiilor favorabile deplasării copiilor, respectiv persoanelor însoţitoare ale copiilor.

I.2. Fluidizarea traficului.Diminuarea traficului de automobile, reconfigurarea traficului rutier, astfel încât traficul cu caracter de tranzit să fie exclus din zona centrului istoric. Se vor implementa soluţii destinate reducerii emisiilor de CO2, bazate pe Planul de mobilitate urbană durabilă.

I.4. Reducerea emisiilor de dioxid de carbon, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor instituţii publice şi a clădirilor rezidenţiale. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţă construită înainte de 1990, bazând pe măsurători de eficienţă energetice din Planul de acţiune pentru energie durabilă 2015-2020.

I.6. Asigurarea protecţiei mediului urban, minimizarea poluării apelor, solului şi a aerului.




- Reconfigurarea traficului urban în localitate pe baza Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Odorheiu Secuiesc pentru perioada 2015-2020;

- Elaborarea Studiului de dezvoltare “Smart city”, inclus în Planul de dezvoltare a localității pentru 2018; pe baza acestui studii se va realiza sisteme de parcare on-line, monitorizarea prin aplicații mobile/on-line în real-time situația locurilor de parcare libere în zona centrală al orașului, sisteme smart aplicate în transport urban, folosirea sistemului de semnalizare real-time în stațiile de autobuz, sisteme on-line pentru sesizarea problemelor etc.

-aplicații smart city pentru comunicarea în real-time locuitorilor evenimentele din oraș;

- aplicarea conceptului de Smart City privind instalarea de elemente de design arhitectural creativ amplasate în piețele, piațetele urbane;

- Construire varianta drum ocolire cu statut de stradă urbană nord-vest a municipiului Odorheiu Secuiesc;

- Reabilitarea trecerilor la nivel a căilor ferate;

- Reabilitarea drumurilor și trotuarelor; Dezvoltarea unui plan de reabilitare a rețelei stradale, coordonarea lucrărilor de reabilitare a rețelelor de utilități publice cu lucrările de reabilitare a infrastructurii stradale; Plantarea de arbori la părțile de trotuar reabilitate; amenajarea de alei pietonale, promenade;

- Accesibilizarea infrastructurii stradale și a trotuarelor pentru persoanele cu dizabilități motorice;

- Delimitarea trotuarelor propuse pentru a fi amenajate cu pietre de pavaj;

- Amenajarea ”porților municipiului” la drumurile de acces în localitate;

- Realizarea unui transport public urban ecologic;

- Extinderea locurilor/spațiilor de parcare;

- Construirea unor garaje supraetajate în cartierele de locuit, desființarea garajelor din tablă;

- Dezvoltarea rețelei de piste velo, conform Planului de mobilitate urbană durabilă;

- Campanii de promovare a circulației verde și a schimbării mentalității privind circulația, cu accent pe centrul istoric al orașului, mai ales în cadrul școlilor;

-Amenajarea intersecţiei str. Beclean, str. Lemnarilor în municipiul Odorheiu Secuiesc

- Amenajarea pistelor pentru biciclete cu scopuri recreative ex. de-a lungul Târnavei între localitatea Feliceni şi Barajul Zetea și până la Pădurea Rotundă;

- Dezvoltarea drumeţiilor, aplicarea marcajelor turistice în zonă, în jurul orașului;




  • Instalaţii de utilităţi publice

învechite

  • Nivelul scăzut de eficienţă energetică

  • Nivel scăzut de utilizare a energiei regenerabile

  • Lipsuri în gestionarea deşeurilor

I.4. Reducerea emisiilor de dioxid de carbon, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor instituţii publice şi a clădirilor rezidenţiale. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţă construită înainte de 1990, bazând pe măsurători de eficienţă energetice din Planul de acţiune pentru energie durabilă 2015-2020.

I.8. Asigurarea consumului eficient de energie.

I.9. Dezvoltarea sistemului de utilități publice.

I.10. Aplicarea conceptului de Smart City pentru serviciile urbane de transport; Utilizre de

aplicații mobile privind informarea locuitorilor despre serviciile administrației publice.


-Construirea infrastructurii de bază în cartierele aflate la periferia oraşului și reabilitarea infrastructurii existente:

Dezvoltarea infrastructurii de instalații electrice:

a) Dezvoltarea iluminatului public în cartierele de locuit nou construite și părțile periferice al orașului;

b) Dezvoltarea și modernizarea iluminatului public în centrul istoric și alte zone centrale al orașului;

c) Asigurarea serviciilor de electricitate de bună calitate, obligarea furnizorului de energie electrică privind modernizarea sistemului de furnizare a energiei electrice;

d) Mutarea sub sol al rețelelor electrice aeriene;

Dezvoltarea rețelei de apă și canalizare:

a) Schimbarea conductelor de aducţiune de apă brută în Municipiul Odorheiu Secuiesc;

b) Dezvoltarea rețelei de canalizare menajeră și racordarea tuturor gospodării din municipiu la acest sistem, cu scopul evitării poluării mediului;

c) Separarea rețelei de canalizare menajeră de rețeaua de canalizare pluvială;

d) Reabilitarea sistemului de apă și canalizare;

e) Amenajarea sistemului de canalizare pluvială în zonele municipiului: Szombatfalva, Csalóka-Szászok tábora;

f) Construirea reţelei de canalizare pluvială în strada Éltetőkút şi conectarea în râul Târnava Mare;

Dezvoltarea rețelei de alimentare cu gaze naturale:

a) Mutarea sub sol al conductelor/rețelelor de gaze naturale

b) În cazul lucrărilor de reparații a drumurilor, trotuarelor colaborarea între întreprinderi/instituții în corelarea lucrărilor privind întreținerea rețelelor de gaze naturale și cele de întreținerea drumurilor;

- Reabilitarea termică a clădirilor instituții publice din municipiul Odorheiu Secuiesc

- Creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale de tip bloc, reabilitarea termică a acestora

-Completarea sistemului clasic de încălzire cu sistem care utilizează energia solară la centrala termică din cartierul Beclean II.



Oraşele nu sunt doar motoare economice pentru dezvoltarea regională, ci în aceeaşi măsură ele furnizează servicii de bază pentru populaţie în scopul asigurării unei calităţi adecvate a vieţii, inclusiv în ceea ce priveşte calitatea mediului. Oraşele din România se confruntă cu o serie de aspect de mediu, cum ar fi calitatea aerului, eficienţă energetică etc.

Oraşele se caracterizează printr-o calitate precară a fondului de locuit: vechimea clădirilor, ceea ce implică necesitatea unor lucrări de consolidare, eficienţă energetică scăzută, cu consumuri energetice nesustenabile. Totodată, iluminatul public este insuficient dezvoltat şi nesustenabil în privinţa consumului energetic.

De asemenea, reducerea emisiilor GES provenite din transportul rutier reprezintă o provocare majoră pentru toate arealele urbane din România, confruntate cu o creştere a numărului de autovehicule, în special autoturisme private, şi cu o scădere semnificativă a pasagerilor transportaţi în sistemul de transport public urban.

Performanţa energetică a clădirilor este foarte scăzută astfel încât nivelurile de energie consumată în clădiri plasează sectorul printre cele mai mari sectoare consumatoare de energie. Conform Strategiei pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional, consumul de energie în sectorul clădirilor reprezintă 45% din consumul total de energie.

Se estimează că consumul de energie în clădiri se prezintă astfel, 16% reprezintă consumul de energie în clădiri nerezidenţiale, 84% reprezintă consumul de energie în clădiri rezidenţiale.

România are un patrimoniu important de cădiri construite preponderent în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică.

Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării investiţiilor cu scopul de a îmbunătăţii eficienţa energetică în clpădirile rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de iluminat public îl constituie reducerea consumului de energie în infrastructurile publice, respectiv sectorul locuinţelor.

O problemă majoră pe nivel de ţară constituie consumurile energetice nesustenabile şi potenţialul de economisire ridicat în infrastructurile publice, precum şi la nivelul clădirilor rezidenţiale.

Datele existente confirmă faptul că o mare parte din poluarea de la nivelul oraşelor şi conţinutul crescut de CO2 se datorează traficului motorizat în interiorul acestora, atât al autoturismelor individuale şi autovehiculelor de marfă, cât şi mijloacelor de transport în comun învechite. Congestionarea traficului reprezintă o problemă generală în toate marile municipii ale României. Numărul utilizatorilor în transportul public urban este în continuă scădere la nivelul oraşelor, concomitent cu creşterea intensivă a numărului de autovehicule personale cu efecte asupra poluării, creşterii congestiei traficului şi consumuri energetice mari.

Gradul de poluare în oraşe a crescut şi din cauza utilizării masive a transportului auto comercial, traficul de tranzit prin zona centrală a oraşelor fiind o problemă în arealele urbane care nu dispun de centuri ocolitoare. Majoritatea oraşelor din România au un număr insuficient de spaţii pietonale şi spaţii verzi, iar utilizarea bicicletei ca mijloc de locomoţie (şi nu recreaţional) este încă percepută ca fiind în stadii incipiente.


Problemele cu care ne confruntăm la nivelul Municipiului Odorheiu Secuiesc în mare parte sunt identice cu problemele celorlalte municipii şi oraşe din România. Folosind de recomandările Strategiilor Europene şi de experienţa altora în realizarea dezvoltării infrastructurale a municipiului se pune accent pe promovarea unei abordări integrate, care trebuie să ţină cont de nevoile şi specificităţile apărute la nivelul municipiului, va facilita creşterea impactului şi obţinerea unor efecte sinergice între diferitele tipuri de intervenţii, asigurând integrarea diferitelor intervenţii şi măsuri la nivelul teritorial adecvat.

Dezvoltarea urbană durabilă constituie un aspect foarte important în acest sens.

În conformitate cu AP 2014-2020, programul va promova o abordare integrată pentru dezvoltarea urbană durabilă care va asigura, pe de o parte, rezolvarea unor provocări şi probleme specifice dezvoltării urbane, iar pe de altă parte, va contribui la consolidarea rolului municipiului Odorheiu Secuiesc, de motor a creşterii economice şi competitivităţii în regiune şi/sau în teritoriul imediat adiacent. Este important ca municipiul să-şi fundamenteze investiţiile pe baza unor strategii integrate de dezvoltare urbană durabilă care să se refere la provocările economice, sociale, de mediu, climatice şi demografice. După caz, aceste strategii ar trebui să acopere zone funcţionale urbane, dincolo de graniţele administrative, asigurând astfel promovarea parteneriatului urban-rural.

Un accent deosebit se pune pe anumite domenii-cheie ca: scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi îmbunătăţirea calităţii aerului prin Plan de mobilitate urbană durabilă, regenerarea spaţiilor publice şi reconversia terenurilor, regenerarea comunităţilor defavorizate şi investiţii pentru o mai bună calitate a infrastructurii educaţionale în sprijinul pieţei forţei de muncă.

Realizarea planului de mobilitate urbană durabilă constituie un obiectiv prioritar, instituind o strategie coerentă pentru gestionarea şi punerea la dispoziţie de drumuri şi infrastructuri conforme cu politica de mobilitate durabilă şi cererea de deplasare, în corelare cu strategiile de dezvoltare urbană, siguranţă rutieră şi planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism.

Planul de mobilitate urbană durabilă va genera proiecte implementate prin POR 2014-2020.

Realizarea proiectelor de investiţii care vizează îmbunătăţirea mobilităţii contribuie la realizarea următoarelor obiective majore:


  • Creşterea în cât mai mare măsură a numărului populaţiei deservită de reţeaua de transport public, adresându-se unui grup de ţintă cât mai mare

  • Reducerea emisiilor de CO2/GES.

  • Gradul de degradare, respectiv necesitatea modernizării infrastructurii care deserveşte transportul în comun

  • Operaţiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen şi nediscriminarea.

Planul de mobilitate urbană durabilă prevede măsuri relevante pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon:

  • Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante (EEV) unei infrastructuri moderne, cu facilităţi pentru persoanele cu mobilitate redusă şi sisteme de supraveghere video (pentru creşterea siguranţei pasagerilor)

  • Transportul urban electric-ca variantă nepoluantă

  • Îmbunătăţirea infrastructurii. Realizarea de trasee exclusive pentru transport în comun.

  • Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere prietenoase cu utilizatorii de biciclete, reprezintă un obiectiv ambiţios, ţinând cont de condiţionalităţile impuse de situaţia existentă în municipii şi oraşe;

  • Principala provocare este schimbarea mentalităţilor pentru promovarea utilizării bicicletelor ca mijloace de transport zilnic

  • Accesibilitatea urbană va pune accent pe mijloacele de transport favorabile mediului, cu evidenţierea priorităţii transportului public şi oferirea de facilităţi de opţiune pentru mijloacele alternative de transport (mersul pe jos, bicicleta etc.)

  • O reţea integrată de alei pietonale ar trebui să acopere întegul oraş, acordându-se o atenţie deosebită traseelor de la /către: şcoli, parcuri, locuri de interes turistic şi cultural, centre de birouri, centre comerciale, instituţii publice etc.

  • Realizarea sistemelor de e-ticketing pentru grupuri ţintă.

Optimizarea mobilităţii urbane prin investiţii în infrastructura de transport, bazată pe acţiunile prioritare reieşite din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului va contribui la reducerea emisiilor de CO2, prin reducerea timpilor de deplasare pentru vehicule.

Dezvoltarea infrastructurii de transport va contribui la optimizarea şi fluidizarea traficului, drumul de ocolire reducând nivelul poluării, mai ales în interiorul oraşului.

În acelaşi spirit , promovarea unor alternative de transport la autoturismele individuale şi prin modernizarea parcului de vehicule destinat transportului public va conduce la reducerea emisiilor de carbon în aglomeraţiile urbane.
Un alt document strategic, care va fi elaborat în curând este Planul de acţiune pentru energie durabilă 2015-2020, care ne va sprijini în abordarea integrată a problemelor ivite pe plan energetic la nivelul localităţii.

Un element important al dezvoltării durabile îl reprezintă asigurarea eficienţei energetice şi utilizarea durabilă a energiei. Promovarea investiţiilor în acest domeniu cu scopul de a îmbunătăţii eficienţa energetică în clădirile rezidenţiale şi sistemele de iluminat public va avea ca rezultat reducerea consumului de energie primară la nivelul clădirilor rezidenţiale şi a sistemelor de iluminat public, concomitent cu reducerea gazelor cu efect de seră.



Planul de acţiune de energie durabilă 2015-2020 (PAED), va contribui la realizarea obiectivelor tematice nr. 4, 5 şi 6, formulate în Acordul de Parteneriat, care prevăd următoarele: OT 4 „Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele”, OT 5 „Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum şi a prevenirii şi gestionării riscurilor”, OT 6 „ Conservarea şi protejarea mediului şi promovarea eficienţei resurselor”, la nivel local.

La formularea obiectivelor specifice, respectiv la programarea măsurilor relevante, cum ar fi una dintre ele elaborarea Planul de acţiune de energie durabilă 2015-2020 (PAED) pentru Municipiul Odorheiu Secuiesc, am avut în vedere obiectivele strategice din documentele la nivelul Uniunii Europene privind liniile şi direcţiile de dezvoltare comunitare, asumate şi de ţara noastră. Potrivit Europa 2020, Strategia Uniunii Europene de creştere economică pentru următorii zece ani, unul dintre cele cinci obiective esenţiale constituie , obiectivul nr. 3 privind Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei, care prevede:



  • Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990.

  • Creşterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%

  • Creşterea cu 20% a eficienţei energetice.

Sectorul clădirilor, inclusiv iluminatul public este un mare consumator de energie şi contribuie major la emisiile de gaze cu efect de seră, pe fondul performanţei energetice foarte scăzută a clădirilor şi sistemelor de iluminat public.

Clădirile şi blocurile de locuinţe au fost construite la standarde scăzute în timpul regimului comunist, iar renovarea fondului existent a fost neglijată. Ţinta naţională pentru implementarea Startegiei Europa 2020 este creşterea eficienţei energetice cu 19% până în anul 2020 (circa 10Mtep). Documentele strategice naţionale (ex. Strategia energetică a României, Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice etc.) recunosc potenţialul mare de economisire a energiei în domeniul infrastructurilor publice şi clădirilor rezidenţiale.


Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusive în clădirile publice, în sectorul locuinţelor, constituie o prioritate de investiţie majoră.

Pe de o parte, clădirile deţinute de autorităţile publice central sau locale ocupă un loc important în totalul fondului de clădiri existent în România în ceea ce priveşte consumul de energie. În acelaşi timp, clădirile publice sunt importante din mai multe puncte de vedere: sunt clădiri în care populaţia îşi petrece o mare parte din timp (ex. şcoli, spitale etc.), având influenţa asupra calităţii vieţii acesteia; sunt clădiri care servesc drept exemple de arhitectură pentru populaţie, pot avea un rol de exemplificare şi conştientizare a populaţiei cu privire la necesitatea şi beneficiile consumului de energie în clădiri. Pe de altă parte clădirile rezidenţiale sunt cele mai mari consumatori de energie, din care rezultă că reabilitarea clădirilor nerezidenţiale şi rezidenţiale este un punct important în realizarea eficienţeienergetic. În acest sens se prevăd următoarele măsuri:


-îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii, şarpantelor şi învelitoarelor, inclusive măsuri de consolidare a clădirii;

-reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor pentru prepararea şi transportul agentului termic, apei calde menajere şi a sistemelor de ventilare şi climatizare, inclusive sisteme de răcire pasivă, precum şi achiziţionarea şi instalarea echipamentelor aferente şi racordarea la sistemele de încălzire centralizată după caz;

- utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum;

- implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătăţirea eficienţei energetic şi monitorizarea consumurilor de energie;

- înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpurilor de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă;

- realizare de strategii pentru eficienţă energetică, care au proiecte implementate prin POR 2014-2020.


Totodată trebuie menţionat că municipiul Odorheiu Secuiesc în prezent dispune de o strategie în domeniul energetic, una specializată la sistemul de termoficare din municipiu.

Pe baza acestui document au fost realizate investiţii importante în sistemul de alimentare cu energie termică. Una dintre realizările cele mai importante din ultima perioadă se consideră aceste investiţii, efectuate în modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică la nivelul municipiului, care contribuie la realizarea obiectivelor asumate pe plan energetic. În continuare vom prezenta pe scurt acest document, recent actualizat.

Consiliul Local al municipiului Odorheiu Secuiesc prin HCL nr. 47/2005 a aprobat strategia locală privind „REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE a municipiului Odorheiu Secuiesc”, elaborată de furnizorul de utilităţi S.C. URBANA S.A. în baza prevederilor O.U.G. nr. 48/2004 aprobată prin Legea nr. 430/2004 cu modificările ulterioare aprobată prin Legea nr. 228/2006 cu privire la adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice către populaţie, pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde de consum, prin sisteme centralizate de alimentare cu energie termică. Soluţia tehnică adoptată a fost: „Remodernizarea centralelor termice, schimbarea reţelei termice, prin folosirea punctelor termice de scară”.

Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Odorheiu Secuiesc în sistem centralizat a fost reactualizată în anul 2008 şi 2012, fiind aprobată prin HCL nr. 23/2008 şi HCL nr. 3/2013 şi fiind reactualizată recent, urmează să fie adoptată de Consiliul Local. Strategia a fost elaborată având la bază Ordinul nr. 124 din 15 iunie 2012 al Ministrului Administraţiei şi Internelor prin care a fost aprobat Regulamentul pentru implementarea programului „Termoficare 2006–2015 – căldură şi confort”, care ulterior prin Hotărârea Guvernului nr. 602/2015 a fost reînnoită, durata programului „Termoficare 2006 – 2015 – căldură şi confort” a fost prelungit cu 5 ani schimbându-se denumirea în „Termoficare 2006 – 2020 – căldură şi confort” şi a fost înfiinţată Unitatea de management a proiectului, ceea ce oferă o oportunitate privind continuarea modernizării sistemului centralizat şi cu fonduri de la bugetul de stat.

Un factor important a strategiei energetice locale pe perioada 2014-2020 este sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Beneficiarii sistemului centralizat de energie termică o reprezintă populaţia din blocurile de locuinţe, care sunt racordate la reţeaua de termoficare. Situaţia actuală este prezentată la cap. 3 Analiza situaţiei actuale, pct. 3.2.2 Utilităţile publice a prezentei Stategii de dezvoltare urbană durabilă al municipiului Odorheiu Secuiesc 2015-2020.

Obiectivele strategiei „REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE al municipiului Odorheiu Secuiesc” 2014-2020, sunt concepute pe baza directivelor UE şi a legislaţiei naţionale din domeniu cu scopul de a oferi servicii de energie termică de bună calitate, la preţuri accesibile care să răspundă nevoilor şi aşteptărilor consumatorilor, folosind resursele regenerabile de energie din zonă şi promovând protecţia şi conservarea mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei. Strategia locală de alimentare cu energie termică a localităţii stabileşte că producerea energiei termice se va realiza prioritar din biomasă.

Strategia locală de alimentare cu energie termică a localităţii a fost întocmită pornind de la starea actuală a sistemului de alimentare cu energie termică, cu scopul realizării obiectivelor strategice propuse.

Având la bază experienţa acumulată în ultimii 5 ani de operatorul serviciului public local cu exploatarea cazanului pe biomasă de la sediul acesteia, precum şi rezultatele altor operatori care produc energia termică se poate afirma că în zona noastră cea mai ieftină energie termică se poate obţine din biomasă. Acest fapt se datorează preţului biomasei (tocătură din lemn) care este cu aprox. 30% mai scăzut faţă de preţul gazului metan pentru producerea aceleiaşi cantităţi de energie termică, randamentul total fiind mai mare, costul energiei termice obţinute este mai mic.

De asemenea, acţiunile prevăzute a fi implementate pentru conservarea, protecţia, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural se vor concentra asupra conservării resurselor turistice naţionale, al unui mediu curat, răspunzând astfel principiilor dezvoltării durabile. În acest sens, dezvoltarea durabilă a turismului trebuie să se realizeze în concordanţă cu planurile de amenajare a teritoriului, care precizează nivelul de protecţie în care se înscrie obiectivul care trebuie reabilitat.

Obiectivele privind regenerarea spaţiilor urbane, monumentelor istorice, patrimoniului natural şi cultural al municipiului vor fi realizate prin măsuri concrete în acest spirit.


Yüklə 1,6 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   ...   27




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin