“Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Mures”

Tabelul Nr. 2 9 – Evoluţia salariilor şi venitului brut al gospodăriei în regiunea centrală, 2008 - 2012

	2008	2009	2010	2011	2012
Salariul net mediu:
- în RON / lună curent	1150	1223	1240	1315	1392
- în RON / lună constant în 2006	546	609	690	762	843
- variaţia reală anuală (%)	6	5,9	5,1	3,5	3,5
- media naţională (%)	6,3	6,4	5,6	4	4,1
Venitul mediu brut al gospodăriei
- în RON / lună curent	701	847	1,126	1,274	n.a
- în RON / lună constant în 2006	1,136	1,191	1,415	1,468	n.a
- variaţia reală anuală (%)	+5.3.	+4.9	+18.9	+3.8	n.a
- media naţională (%)	+3.0	+4.7	+22.0	+2.4	n.a

Sursa: INS

Conform INS, în 2009 salariile nete din regiunea centrală erau printre cele mai mici din ţară (1223 RON/ lună, preţuri curente), situându-se cu mult sub media naţională (1361 RON/ lună) şi un nivel similar se putea observa in regiunea sud-estică şi nord-vestică (1255 şi respectiv 1161 RON/ lună). Disparităţi foarte mari existau între judeţele din regiunea centrală, Braşov având cel mai mare salariu net mediu (1323 RON/ lună) şi Covasna cel mai mic salariu net mediu (1037 RON/ lună).

Dimpotrivă, în 2005 venitul brut mediu al gospodăriei din regiunea centrală era peste media naţională (1.274 prin comparaţie cu 1.212 RON/ lună, preţuri curente) şi se situa astfel a doua dintre toate regiunile de dezvoltare, aproape la acelaşi nivel cu regiunea de nord-vest şi cea de vest, cea ce poate fi parţial explicat prin numărul mai mare de persoane active economic per gospodărie.

În 2006 numărul mediu de persoane per gospodărie din regiunea centrală era de 2,71 (Media naţională: 2,87).

2.5.2.3Politica de dezvoltare regională

Ministerul Integrării Europene (MIE) a publicat în aprilie 2006 “Programul Regional Operaţional pentru 2007 – 2013” (PRO). Vorbind în general, indicatorii economici principali ai “Regiunii centrale de dezvoltare” sunt mai favorabili decât cei pentru media naţională. În cadrul regiunii, judeţele Braşov, Sibiu şi Mureş prezintă o putere economică mai mare decât judeţele Alba, Covasna şi Harghita.

Cu toate acestea, unele zone din regiunea centrală de dezvoltare sunt declarate zone defavorizate sau “zone cu dificultăţi”. Problemele sunt legate în principal de restructurarea industriei miniere, ca şi de schimbările din ramurile metalurgiei, construcţiei de maşini şi armamentului.

Infrastructura de transport din regiune este într-o stare destul de bună, cel puţin în ceea ce priveşte reţeaua drumurilor. Există încă nevoia de îmbunătăţire a sistemului de drumuri judeţene şi comunale. În unele zone acoperirea reţelei de cale ferată are nevoie, de asemenea, de extindere şi îmbunătăţire.

Potenţialul de dezvoltare al regiunii se bazează pe o varietate mare de resurse: naturale, umane, sociale şi economice. Strategia Guvernului are în vedere sprijinirea punctelor tari ale regiunii. Există universităţi recunoscute şi importante în această regiune. Resursele umane sunt caracterizate printr-un nivel mare de calificare. Mai ales în judeţul Sibiu există o parte semnificativă a forţei de muncă foarte pricepută şi foarte bine instruită. În domeniul prelucrării lemnului, şi activităţile de cercetare şi cele industriale au o bază solidă şi dau seama de bunele perspective de dezvoltare. Datorită peisajului atractiv, turismul este o parte foarte importantă din potenţialul de dezvoltare al regiunii.

În general, direcţiile prioritare ale PRO sunt:

• 
  Îmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale
  
• 
  Întărirea mediului de afaceri regional şi local
  
• 
  Dezvoltarea turismului regional şi local
  
• 
  Dezvoltarea urbană de durată
  
• 
  Asistenţă tehnică
  

Dezvoltarea sectorului de apă se încadrează perfect în prima direcţie prioritară. Următoarele secţiuni prezintă perspectivele de mediu şi dezvoltare proiectate în judeţul Mureş.