Guvernul româniei

Semnal legislativ

Ministerul Muncii a propus modificarea Legea uceniciei, ca o soluţie pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor

13 dec /Agerpres/ - Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a propus o serie de modificări şi completări la Legea 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, în vederea promovării ocupării şi pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, se arată într-un comunicat MMFPS, remis joi AGERPRES.

Modificările legislative aduse de noul act normativ, iniţiat în vederea stimulării participării tinerilor la această formă de pregătire şi pentru a încuraja dezvoltarea experienţelor la locul de muncă, ca soluţie pentru promovarea ocupării şi reducerii şomajului în rândul tinerilor, vizează, în principal obţinerea, de către tineri, a unei formări profesionale de calitate şi a unor competenţe recunoscute la nivel naţional, care să permită ocuparea unui loc de muncă şi continuarea învăţării.

Totodată, s-a urmărit asigurarea necesarului de forţa de muncă calificată, de calitate, în funcţie de cerinţele proprii ale angajatorilor, precum şi simplificarea atribuţiilor angajatorilor care organizează ucenicia la locul de muncă.

Noul act normativ va permite extinderea posibilităţii de finanţare a acestui tip de formare profesională, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene.

Contractul de ucenicie la locul de muncă a fost modificat prin stabilirea unor clauze specifice în privinţa obligaţiilor angajatorului şi ale ucenicului.

De pildă, angajatorul trebuie să asigure ucenicului toate drepturile pe care i le conferă un contract de muncă încheiat pe durată determinată, proporţional cu timpul lucrat, şi să suporte contravaloarea programului de formare profesională a ucenicului.

Evaluarea şi certificarea formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă se va realiza în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind formarea profesională a adulţilor, în condiţiile în care formarea profesională este organizată prin furnizori autorizaţi.

În privinţa finanţării, noul act normativ are în vedere atât resursele proprii ale angajatorilor şi sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice, cât şi Fondurile Structurale Europene sau bugetul asigurărilor de şomaj.

La propunerea MMFPS, Guvernul a aprobat, în şedinţa din 12 decembrie, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.

MJ: Guvernul a aprobat un proiect de lege privind combaterea întârzierii la plată în tranzacţiile comerciale cu autorităţile publice

18 dec /Agerpres/ - Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi un proiect de lege, co-iniţiat de Ministerul Justiţiei, privind măsurile pentru combaterea întârzierii la plată în tranzacţiile comerciale între operatorii economici, inclusiv în raporturile cu autorităţile publice.

Potrivit unui comunicat al MJ, proiectul transpune în dreptul intern Directiva 2011/7/ a Uniunii Europene şi pune la îndemâna operatorilor economici instrumente eficiente care să asigure efectuarea la timp a plăţilor: un cuantum superior al dobânzii; termene de plată scurte, o listă a clauzelor abuzive şi a criteriilor ce pot conduce la identificarea clauzelor abuzive în raport cu creditorul obligaţiei de plată a preţului, implicarea organizaţiilor guvernamentale în acţiunile de promovare a drepturilor creditorilor, inclusiv prin acordarea dreptului de a introduce acţiuni în justiţie pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor lor, în special acţiuni în anularea clauzelor abuzive şi în constatarea practicilor abuzive.

Termenul de transpunere a Directivei este 16 martie 2013. Directiva şi, prin urmare, norma de implementare se aplică atât raporturilor între operatorii economici, cât şi raporturilor dintre aceştia şi autorităţile publice (autorităţi contractante, în sensul legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice).

Prin proiectul de lege aprobat de Guvern se stabilesc termene maximale de plată, contractuale şi legale.

Astfel, în raporturile între profesionişti, termenul contractual este de maxim 60 de zile, iar termenul legal este de 30 de zile de la: data primirii facturii sau a oricărei alte cereri echivalente de plată; data recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor, dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente este incertă; data finalizării procedurii de recepţie/verificare.

Prin aplicarea normei europene se introduce un regim mai sever al obligaţiilor autorităţilor publice, scopul fiind cel de a crea mecanisme suficient de persuasive pentru ca autorităţile publice să execute în termen cât mai scurt obligaţia de plată a preţului bunurilor/prestaţiilor.

În raporturile între profesionişti şi autorităţi publice termenul contractual este de maxim 30 de zile. În mod excepţional, părţile pot stipula un termen de plată de maxim 60 de zile calendaristice, dacă acesta este obiectiv justificat.

Termenul legal de plată este de 30 de zile de la data primirii facturii sau a oricărei alte cereri echivalente de plată; de la data recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor, dacă data primirii facturii este incertă; de la data finalizării procedurii de recepţie/verificare.

Proiectul prevede o normă derogatorie pentru entităţile publice care furnizează servicii medicale, în cazul cărora termenul legal este de 60 de zile.

MJ: Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală, aprobat de Executiv

18 dec /Agerpres/ - Guvernul a aprobat marţi, la propunerea Ministerului Justiţiei, actul normativ pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi a altor legi din domeniul justiţiei penale.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, actul normativ se mai referă şi la punerea în aplicare a proiectului de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune şi proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

MJ susţine că aprobarea de către Executiv a acestor proiecte de lege reprezintă ultimul pas din punct de vedere legislativ al celei mai importante reforme a Justiţiei penale, procesual-penale şi execuţional-penale din ultimii 20 de ani.

Propunerile de modificare formulate în cuprinsul proiectului se înscriu pe mai multe coordonate, dintre care cele mai importante sunt:

abrogarea unor texte din legislaţia specială, ca urmare a cuprinderii acestora în noul Cod de procedură penală, pentru evitarea paralelismelor procedurale.

Astfel, o serie de dispoziţii din legile speciale au fost abrogate, procedurile urmând a se desfăşura potrivit cadrului general prevăzut de noul Cod de procedură penală şi modificarea unor texte din legislaţia specială, în vederea corelării cu dispoziţiile noului Cod de procedură penală.

Proiectul de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal prezintă o viziune modernă a noului sistem execuţional penal în ceea ce priveşte sancţiunile şi măsurile neprivative de libertate, în acord cu prevederile noului Cod penal, respectiv ale noului Cod de procedură penală.

Crearea unei proceduri pentru executarea pedepselor aplicabile persoanei juridice, valorificarea eficientă a modalităţii de executare a pedepsei amenzii, stabilirea rolului judecătorului delegat cu executarea, al consilierului de probaţiune, implicarea instituţiilor din comunitate în sprijinirea procesului de reintegrare socială ca scop final al procesului de supraveghere sunt câteva aspecte definitorii ale proiectului.

Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune este structurat pe două componente majore.

Prima componentă este de ordin organizaţional şi presupune o reconfigurare a sistemului de probaţiune prin asigurarea de către Ministerul Justiţiei, în mod nemijlocit, a unui management unitar privind planificarea strategică în domeniu, gestionarea resurselor umane, financiare şi administrative ale sistemului de probaţiune pentru a susţine activitatea viitoare a serviciilor de probaţiune.

Cea de-a doua componentă, de ordin funcţional, reconstruieşte activitatea serviciilor de probaţiune prin prisma competenţelor stabilite în noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, integrând principii şi abordări moderne, specifice instrumentelor internaţionale şi recomandărilor europene în domeniu.

Proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal completează în mod firesc prevederile substanţiale şi procesuale privind pedepsele şi măsurile privative de libertate cuprinse în cele două noi coduri, arătând modul în care sunt puse în executare măsurile şi pedepsele privative de libertate şi reglementează aspecte precum:

principiile executării pedepselor privative de libertate, regimurile de executare a pedepselor, condiţiile de detenţie, drepturile şi obligaţiile deţinuţilor, executarea măsurilor preventive privative de libertate, instituţii noi precum arestul la domiciliu, executarea măsurilor educative privative de libertate aplicabile minorilor precum şi sancţiuni şi recompense aplicabile deţinuţilor, mai precizează MJ.