Hemoragia: generalităŢI, clasificare, aspecte chiurgicale

- eliminarea de 17 cetosteroizi creşte uşor;

- mobilizarea apei din celule;

• - mobilizarea apei din celule;

• - mobilizarea K din celule;

• - mobilizarea N din celule;

• - ficat spoliat de glicogen

• - glicemia î,;

• - insuficienţă hepatică;

• - insuficienţă renală;

• - inimă: puls , debit ;

• = spoliere de ATP;

• = spoliere de glicogen;

• = batmotrop +;

• = contractilitate 1;

• - plămăn: - flux pulmonar 4;

• - spaţiul mort crescut prin perfuzie scăzută şi ventilarea alveolelor neperfuzate;

• - ventilaţie alveolară scăzută (minut volum t, spaţiul mort 4) =>CO2 î , O2 4;

• - minut volumul t prin acţiunea chemoreceptorilor şi a acidozei metabolice;

- renal: - vasoconstricţie prelungită arteriologlomerulară (scade filtratul);

• - renal: - vasoconstricţie prelungită arteriologlomerulară (scade filtratul);

• - ischemie tubulară;

• - eliberarea de produşi nefrotoxici asupra epiteliului tubular.

• Tardive

• Refacere volemică;

• Refacerea elementelor figurate (rezervoare de sânge,hematopoieza);

• Refacerea proteinelor - rolul ficatului (hepaticii suportă mai greu hemoragia).

DIAGNOSTICUL HEMORAGIEI

• DIAGNOSTICUL HEMORAGIEI

• Este uşor în hemoragiile externe şi
• dificil în hemoragiile interne, lente şi
• tardiv în hemoragiile exteriorizate şi secundare.

• SIMPTOMATOLOGIA HEMORAGIEI este polimorfă şi depinde de:

• mărimea hemoragiei,
• locul,
• vasul lezat şi
• viteza de sângerare.

• SEMNE CLINICE

• Tegumente palide, reci, umede;
• Agitaţie (hipoxie cerebrală);
• Sete;
• Greaţă;
• Vomă;
• Tahicardie (precoce-efort micardic de compensare a hipovolemiei);

SEMNE CLINICE(continuare)

• SEMNE CLINICE(continuare)

• Tensiunea arterială - nu reflectă volemia ci posibilităţile individuale de compensare a volemiei prin vasoconstricţie şi creşterea rezistenţei periferice;
• poate fi crescută, normală sau scăzută;
• în caz că este prăbuşită => colaps(dă leziuni pe SNC, miocard, rinichi);
• Şocul este decompensat cănd tensiunea arterială scade iar pulsul creşte.
• Amplitudinea frecvenţei pulsului valorează ca semn de apreciere a
• volemiei = paralelism.
• Diureza orară: scade precoce sub 20-30 ml/oră, valoare la care se face eliminarea deşeurilor fără efort de concentraţie.
• Diureza orară merge paralel cu suferinţa ischemică renală la cei fără tare renale.
• Măsurarea fluxului urinar dă date mai bune decât tensiunea arterială sistolică.
• Presiunea venoasă centrală scade după o fază scurtă de creştere (prin vasoconstricţia vaselor de capacitate) şi este cea mai precoce manifestare ce apare în şocul hemoragie.

Semne de laborator

• Semne de laborator

• - hematocrit, hemoglobina;

• - număr de eritrocite;

• - volemia; - lactatul şi piruvatul;

• - transportul de O2 şi consumul de CO2;

• - gazele sanguine;

• - ECG.

1. Măsurători hemodinamice

• 1. Măsurători hemodinamice

• a) tensiunea arterială TA (radială);
• b) presiunea venoasă centrală - PVC;
• c) presiunea arterială pulmonară;
• d) index cardiac;
• e) rezistenţa periferică;
• f) timpul de circulaţie;
• g) volum sanguin central.

• 2. Măsurători hematologice

• a) hemoglobina, hematocrit;

• b) masa eritrocitară;

• c) volum plasmatic;

• d) leucocitele;

• e) trombocitele;

• f) fibrinogenul;

• g) timpul de protrombină;

• h) timpul de tromboplastină parţial;

• i) trombelastograma;

• j) evaluarea activităţii enzimatice proteolitice;

• k) evaluarea factorilor coagulării: I, II, IV, V, VII, VIII, IX, X, XI, XII.

Măsurarea metabolismului

• Măsurarea metabolismului

• a) cântărirea precisă şi frecventă;
• b) ionograma sanguină şi urinară;
• c) concentraţia lactatului şi piruvatului;
• d) urea, creatinina, probele hepatice;
• e) catecolaminele;
• f) consumul de oxigen;
• g) temperatura.

• 4. Studii respiratorii

• a) pH;

• b) gazele sanguine (O2l CO2, arterial/venos);

• c) minut-volumul.

• 5. Alte Rx; eco; diureza orară.

TRATAMENTUL HEMORAGIEI

•