Hotărârea Consiliului Local nr. 112/26. 05. 2016

Serviciile şi beneficiile sociale oferite de organizaţiile nonguvernamentale diferitelor categorii de grup ţintă sunt structurate în tabelul de mai jos. Şi acestea sunt ordonate în funcţie de rangul obţinut în cadrul cercetării cantitative desfăşurate în anul 2014 în cadrul proiectului, centralizând menţiunile de accesare a respectivelor forme de suport social de către locuitorii din municipiul Satu Mare.
Tabelul nr. 14. Servicii şi beneficii sociale accesate de la organizaţiile nonguvernamentale în ultimii doi ani

Rang	Serviciu / prestaţie socială accesată	Proporţia persoanelor care au accesat
1	Îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare	28.37%
2	Medicamente gratuite sau compensate	24.72%
3	Servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială	24.41%
4	Produse alimentare (inclusiv cele distribuite pe stradă, în sezonul rece)	21.08%
5	Sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale	18.54%
6	Servicii de consiliere şi suport în domeniul educaţional şi/sau profesional	9.67%
7	Servicii medicale	9.51%
8	Servicii sociale pentru copii şi tineri în centre de zi	9.35%
9	Locuinţă socială sau de necesitate	8.72%
10	Servicii de cantină socială	5.55%
11	Cursuri de formare	4.91%
12	Servicii de îngrijire la domiciliu	3.17%
13	Centru rezidenţial pentru tinerii care au părăsit sistemul de instituţionalizare	2.06%
14	Servicii sociale pentru tinerii care au părăsit sistemul de instituţionalizare	2.06%
15	Terapii ocupaţionale (pentru persoane cu handicap, persoane vârstnice)	1.74%
16	Terapii de recuperare (pentru persoane cu handicap, persoane vârstnice)	1.58%
17	Transport în comun gratuit sau compensat	1.43%

Sursă: Cercetare proprie Agenda Setting – faza întâi (cercetare cantitativă); răspunsurile au fost centralizate pe baza declaraţiilor proprii, nu pe evidenţele organizaţiilor nonguvernamentale; eşantionul a cuprins 631 persoane
În continuare sunt prezentate cele mai accesate servicii şi beneficii sociale oferite de organizaţiile nonguvernamentale locale diferitelor grupuri ţintă. Pe modelul anterior al serviciilor şi beneficiilor sociale oferite de autorităţi, sunt sumarizate primele cinci servicii şi beneficii de natură socială:

• 
  Copiii şi tinerii străzii: îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, medicamente gratuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, produse alimentare, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale
  
• 
  Persoane adulte fără adăpost: produse alimentare, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, servicii sociale pentru copii şi tineri în centre de zi, servicii medicale
  
• 
  Persoane care au săvârşit infracţiuni: medicamente gratuite sau compensate, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, servicii medicale, servicii de consiliere şi suport în domeniul educaţional şi/sau profesional, cursuri de formare
  
• 
  Persoane care practică prostituţia: îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, medicamente gratuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare
  
• 
  Persoane care practică cerşetoria: medicamente gratuite sau compensate, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, locuinţă socială sau de necesitate, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială
  
• 
  Persoane cu handicap: medicamente gratuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare, servicii medicale
  
• 
  Persoane vârstnice: îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, medicamente gratuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, produse alimentare, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale
  
• 
  Consumatori de alcool/drog: medicamente gratuite sau compensate, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare
  
• 
  Alte categorii de persoane defavorizate: servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, medicamente gratuite sau compensate, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare.
  

7. 
   Grupuri vulnerabile/Categorii de persoane dezavantajate social. Profiluri şi nevoi ale acestora.
   

În cercetarea cantitativă realizată în perioada noiembrie 2014 – februarie 2015 a fost surprinsă imaginea actuală şi totodată faţa mai puţin vizibilă a unei părţi a comunităţii sătmărene ce cuprinde persoanele care se confruntă cu dificultăţi care pot conduce la excluziune socială: copiii și tinerii străzii, persoanele fără adăpost, persoanele care au comis infracţiuni, persoanele care practică prostituţia, persoanele care practică cerșetoria, persoanele cu dizabilităţi, persoanele vârstnice, persoanele dependente de alcool sau de droguri. Prin sistematizarea principalelor informaţii obţinute în cadrul acestei cercetăriau fost obţinute profiluri ale grupurilor ţintă ce pot fi parcurse în Anexa nr. 1 la prezentul document strategic.
Acestea nu sunt singurele categorii de persoane care se confruntă cudificultăţi care pot conduce la excluziune socială. În plus, în cazul multor persoane cuprinse în cercetare se remarcă cumulul barierelor fizice, economice, sociale sau educaţionale, ceea ce ridică provocări complexe specialiştilor sistemului de asistenţă socială din municipiu. MembriiGrupului de lucru intersectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile din Satu Mare au fost solicitaţi să identifice persoanele care se confruntă cu dificultăţi sociale, iar pe baza răspunsurilor lor, categoriile de persoane menţionate au fost structurate pe baza următoarelor tipuri de probleme: probleme de natură personală, probleme la nivel familial, probleme legate de locuinţă şi probleme legate de venituri. Această structurare este prezentată în Anexa nr. 2 a acestui document.
Categoriile de persoane vulnerabile cu care lucrează diferitele instituţii şi organizaţii din municipiul Satu Mare sunt prezentate în Anexa nr. 3 a documentului strategicaşa cum au fost acestea identificate în cadrul cercetării calitative şi/sau pe baza chestionarelor completate în faza întâi a cercetării. O astfel de structurare facilitează conturarea reţelei de organizaţii ce activează în domeniul social pentru susţinerea anumitor categorii de beneficiari şi dezvoltarea parteneriatelor pentru abordarea în comun a unor probleme sociale din municipiu.
Nevoile cu care aceste categorii de persoane se adresează instituţiilor şi ONG-urilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul social sunt extrem de diverse, variind în funcţie de problemele de natură socio-economică cu care aceste persoane se confruntă în momente anume ale vieţii personale, familiale sau profesionale.Redăm în continuare aceste nevoi, după cum reies din interviurile realizate în cadrul cercetării calitative, la început clasificate pe categorii de nevoi, iar mai apoi prezentate contextualizat, în funcţie de beneficiarii cu care lucrează, citând specialiştii care au participat la interviuri (fiecare organizaţie/instituţie care a participat la interviuri a fost identificată printr-o abreviere; lista abrevierilor se regăseşte la finalul subcapitolului 4 al prezentului document strategic):

• 
  Nevoi de dezvoltare personală / formarea deprinderilor de viaţă independentă: îmbunătăţirea igienei personale, învăţarea gestionării bugetelor personale, creşterea încrederii în sine, managementul stresului, autorealizare, dezvoltarea abilităţilor de autonomie personală în cazul persoanelor cu dizabilităţi grave, renunţarea la consumul de alcool/drog, învăţarea modului în care poţi să ceri ajutor (exprimarea problemelor), depăşirea mentalităţii de asistat
  
• 
  Nevoi sociale: apartenenţa la un grup, reintegrarea socială (în cazul persoanelor care au săvârşit infracţiuni), combaterea stigmatizărilor
  
• 
  Nevoi legate de formarea şcolară şi profesională: finalizarea învăţământului obligatoriu, obţinerea unei calificări, obţinerea şi păstrarea unui loc de muncă, prevenirea abandonului şcolar, depăşirea greutăţilor la angajare (inclusiv înfruntarea discriminării pe criterii de apartenenţă etnică)
  
• 
  Nevoi medicale şi de îngrijire: accesul la servicii medicale primare şi de urgenţă, recuperare şi reabilitare, accesul la servicii de îngrijire la domiciliu
  
• 
  Nevoi legate de viaţa familială: creşterea copiilor în condiţii de securitate fizică, psihică şi socială, gestionarea problemelor curente, îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare interpersonală între membrii familiei, prevenirea conflictelor, prevenirea şi combaterea violenţei domestice
  
• 
  Nevoi financiare: legate de asigurarea alimentelor de bază şi a obiectelor de îmbrăcăminte strict necesare, a medicamentelor, asigurarea unui domiciliu, asigurarea unui buget personal.
  

Activitatea noastră se axează mai mult pe mame, pe femeile însărcinate și reproductive – celecare au mulți copii și în continuare fac mulți copii și nu au resursele materiale sau nu sunt în capacitate psihică să îi crească. (ASOCIAŢIA COPII)

Cei cu probleme sociale vin cu risc de abandon școlar, absenteism, probleme comportamentale. În fiecare an, cu ajutorul consilierului din unitatea de învățământ, sunt identificați, ei beneficiază de consiliere din partea consilierului. (CJRAE)

Ei se confruntă cu abandonul școlar, greutăți la angajare, discriminare în unitățile sanitare în care ajung, dificultăți de reintegrare. Cei care au fost în penitenciar și sub supravegherea Serviciului de Probaţiune au probleme familiale şi o rată mare de divorţuri, situaţie specifică mai ales celor care sunt mai în vârstă şi care au fost prinși cu trafic și consum de droguri. (CPECA)

Ei au nevoie să fie ajutaţi cu alimente, haine, suport, incluziune socială. (CRUCEA ROŞIE)

Dacă vorbim de categoria copiilor, atunci cei mai mulți care se adresează instituției noastre provin din familii de romi, acolo situația financiară este precară, gradul de abandon școlar este foarte ridicat la toți, ei susțin că tot din acest fapt, că nu au posibilități financiare, materiale, nu au locuințe foarte mulți dintre ei, tinerii părinți susțin că nu pot locui cu familia extinsă pentru că inevitabil sunt probleme între generații, deci nu sunt susținuți de familie. Foarte mulți copii instituționalizați ajung adulți și se învârt în cercul acesta vicios și nu reușesc să iasă din situația respectivă, avem deja situații în care copii instituționalizați au devenit adulți, au făcut copii și noi acum dispunem măsuri de protecție asupra copiilor lor. (DGASPC)

Ideea mea este că pentru a putea scoate oamenii marginalizați din situația lor ar fi nevoie de educație în primul rând, toate celelalte servicii începând de la adăpostul de noapte, până la ajutorul cu lemne sau restul, sunt servicii tip „pește”, ei ar trebui să primească „undiță”, ca să învețe să pescuiască singuri. E vorba de ajutoare, pentru care ei nu au făcut nimic ca să primească acele ajutoare, s-ar putea continua până la nesfârșit cu ajutoarele dacă nu se schimbă nimic la mentalitatea acestor persoane. (DSP)

Acești beneficiari sunt caracterizați prin lipsa unui domiciliu care să le permită organizarea unei vieți decente, lipsa unui loc de muncă și a unei structuri familiale sau de rudenie care să le ofere un anumit sprijin după vârsta de 18 ani, lipsa de anumite informații. (FARA-FOYER)

Au o lipsă de pregătire pentru a înfrunta viața și anume igiena corporală, gestiunea banilor și a problemelor în general. Sunt obișnuiți cu puțin și au o atitudine diferită de abordare a vieții, ei trebuie reintegrați social. Nu au încredere în ei, nu au fost deloc împinși să aibă puțină ambiție în ei. Vin pentru că nu au unde să stea și știu că le oferim un loc de muncă, îi ajutăm să se realizeze singuri. (FRERES)

Considerăm că copiii au probleme în ziua de azi deoarece sunt pierduți printre părinți, școală și sistemul care ne înconjoară, copiii nu primesc atenția cuvenită. De fapt familia este lăsată să îşi rezolve propriile probleme și dacă ar trebui să formulăm un scop principal, ar trebui ca familia să primească atenția cuvenită, fiindcă familia poate să rezolve multe dintre aceste probleme dacă aceasta funcționează bine. (HANS LINDNER)

Nevoile lor sunt în general cele educative, sociale, de apartenență la un grup, îngrijire sub aspectul suportului și al consilierii, recuperare și nevoia de reabilitare. Factorii care au determinat apariția acestor nevoi sunt (lipsa de) integrare în comunitate, integrare profesională, posibilitatea petrecerii timpului liber, mediu de proveniență și situație financiară precară, adaptabilitate de învățare, comunicare, autonomie. (Langdon-Down)

Lucrăm cu persoane vulnerabile – romi, persoane fără adăpost, cerșetori. Sunt oameni care nu sunt toți din Satu Mare, sunt și din mediul rural și nu vor să se mai reîntoarcă acolo. Mai sunt și cerșetori care au case și nu sunt persoane vulnerabile. Ei consideră că nu merită să lucrezi pentru 500 lei, când ei câștigă mult mai ușor banii. Avem și categoria persoanelor defavorizate de pe Ostrovului, noi cunoaștem și acea categorie, unde s-a făcut o baie publică, însă dacă nu au achitat utilitățile (…) ei au mentalitatea că mereu trebuie să primească ceva și să nu facă nimic. Mai avem și categoria femeilor care sunt bătute, dar pentru că nu au din ce să trăiască, rămân cu bărbații care îi bat și suportă toate. (…) Aceste persoane au nevoie de consiliere, încă din sânul familiei, pentru adulți, copii, pentru că așa s-ar evita multe, lumea nu ar mai pleca de acasă, nu s-ar apuca de cerșit, nu s-ar abandona copii. (POLIŢIA LOCALĂ)

Avem persoane care au numai două-trei clase și atunci ne confruntăm cu problema că nu există atât de multe instituții la nivel de județ care să ofere programul de școală ”A doua șansă” care începe de la clasa a doua, fiind cursuri pentru adulți cu frecvență redusă. (PROBAȚIUNE)

Romii se confruntă cu sărăcia, lipsa educației, discriminare, probleme de sănătate, lipsa locuințelor, șomajul, lipsa actelor de identitate, lipsa calificării în muncă. Tinerii din centrele de plasament se confruntă cu probleme de sănătate, tulburări de comportament, tulburări emoționale, lipsa afecțiunii parentale, lipsa socializării, delicvență, sărăcie, lipsa veniturilor, lipsa locuințelor pentru cei externalizaţi, pierderea contactelor cu părinții, inadaptare în societate. Persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu probleme de sănătate, dizabilitate, lipsa educaţiei, lipsa calificării în muncă, discriminare, excluziune, lipsa posibilităţilor de reabilitare, sărăcie. Familiile fără venituri se confruntă cu sărăcie, lipsa educaţiei, probleme de sănătate. Elevii cu risc de abandon şcolar se confruntă cu lipsa educaţiei, lipsa calificării în muncă, delincvenţa. Persoanele cu probleme psihice se confruntă cu probleme de sănătate, excluziune, lipsa posibilităţilor de reabilitare mintală, tulburări de comportament, tulburări emoţionale, dificultăţi în găsirea unui loc de muncă.Persoanele care au săvârşit infracţiuni se confruntă cu discriminare, excluziune, stigmatizare din partea celor din jur, probleme de reintegrare, de adaptare la viaţa de comunitate, pierderea abilităţilor şi responsabilităţilor, pierderea relaţiilor cu prietenii şi familia, dificultăţi în găsirea unui loc de muncă. Nevoile acestor categorii de persoane vulnerabile sunt munca, educația, securitatea, contact social, locuințe adecvate, activități culturale și recreative, medicale, nevoia de fi respectat, nevoia de a alege, nevoia de independență. (SATUL DE LUT)

E vorba de copii neglijați, (din familii) care trăiesc într-o singură cameră și atunci apare faptul că nu au unde să învețe și vin aici la noi de patru ori pe săptămână. Avem persoane vârstnice care nu au unde să stea, stau pe stradă. Mai sunt persoane cu probleme psihice pentru că nu se pot întreține pentru că nu se pot adapta societății, nu știu cum aș putea găsi tutori pentru astfel de persoane care nu au rude în oraș, au nevoie de cineva care să îi aibă în grijă. (SF.ACOPERĂMÂNT)

În primul rând au nevoi financiare, de aceea ni se adresează nouă, și oferim aceste beneficii sociale care constau în prestații sociale pentru diversele categorii dar și în natură, aici avem alimentele pe care le oferim, dar și serviciile sociale în centre, în locuințele sociale. Factorii care au determinat apariţia acestor nevoi sunt nivelul redus de educație, lipsa unei organizări familiale financiare, lipsa unui loc de muncă, lipsa unei locuințe, lipsa suportului mediului familial pentru copiii care cresc în aceste familii dezorganizate, dar și pentru vârstnicii care nu mai au acest suport. (SPAS)

Noi suntem chemați la cazurile sociale, spre exemplu persoane care nu au locuință, persoane cu dizabilități, vârstnici, mame minore, mame care își abandonează copiii, violuri, copii abuzați, violență domestică, decese. Noi asigurăm și medierea între pacientul care intră în Urgență și aparținătorii săi. În general e vorba de cei de etnie romă. Persoanele care reprezintă cazuri sociale nu au acte, nu au domiciliu stabil, nu au familie, copiii abandonați au nevoie de găsirea mamei sau a familiei. (SPITAL)

Noi am pornit în întâmpinarea nevoilor persoanelor aflate în dificultate printr-o puternică acțiune pe teren. Noi am fost printre primii în Satu Mare care am avut asistenți sociali pe teren pe modelul francez. Este un model diferit față de ceea ce se făcea până acum, deoarece se mergea pe ideea că asistentul social lucrează cu persoana adultă responsabilă care își exprimă nevoile. Se mergea pe ideea că dacă persoana nu cere ajutor se considera că asistentul social nu trebuie să acționeze, însă există persoane care nu știu să ceară ajutor sau care se află în imposibilitatea de a-și evalua în mod corect nevoile dincolo de nevoile de bază și de a cere acel sprijin care să și ajute mai mult decât o pot face ei. Beneficiarii ne caută pentru satisfacerea nevoilor de bază sau pentru serviciile despre care sunt informați că le furnizăm, spre exemplu accesarea de servicii medicale, medicamente, realizarea dosarelor pentru diferite prestații sociale, integrare în activități la centrul de zi, cu accent destul de mare pe faptul că asigurăm hrană, rechizite, haine. În general cererile lor sunt mai mult orientate spre cele materiale şi financiare. Noi când îi căutăm, atunci dorim să îi sprijinim în îmbunătățirea condițiilor de viață, iar în ultimii ani punem mare accent pe integrarea timpurie în sistemul de învățământ a copiilor pentru asigurarea posibilității de a avea un viitor mai bun decât părinții lor. (STEA)
Întabelul de mai jos sunt prezentate datele disponibile cu privire la numărul de persoane care se confruntă cu dificultăţi care pot conduce la excluziune socială:
Tabelul nr. 15. Număr de persoane care se confruntă cu dificultăţi care pot conduce la excluziune socială (aflate în evidenţa instituţiilor/ONG-urilor din Municipiul Satu Mare sau estimate de specialişti)

Categorii de persoane care se confruntă cu dificultăţi care pot conduce la excluziune socială	Evidenţe/Estimări
Copii şi tineri
Copii proveniţi din familii aflate în risc social	CARITAS (2016): 141 copii, din care: Casa Prieteniei (98), Grădiniţa Don Bosco (43)
Copii abandonaţi, abuzaţi, neglijaţi	DGASPC (2015): 197 copii(în judeţul Satu Mare)
Copii şi tineri ai străzii	STEA (2016): 217 copii şi tineri
Copii care practică cerşetoria	POLIŢIA LOCALĂ (2015): 44 copii STEA (2016): 61 copii
Copii cu dizabilităţi	DGASPC (2016): 1.056 copii (în judeţul Satu Mare)
Copii cu handicap grav	SPAS (2016): 355 copii
Copii şi tineri aflaţi în centre de plasament care urmează să părăsească sistemul de protecţie în anul 2016	DGASPC (2016): 10 copii şi tineri(în judeţul Satu Mare)
Copii cu CES	CJRAE (2015): 730 copii
Copii cu (risc de) abandon şcolar	CJRAE (an şcolar 2014- 2015): 318 copii STEA (an şcolar 2015-2016): 331 copii
Copii cu părinţi plecaţi în străinătate Din care copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate sau cu singurul părinte susţinător plecat la muncă în străinătate	CJRAE (noiembrie 2015): 4.385 copii, din care: 879 copii – ambii părinţi 446 copii – părinte unic susţinător
Tineri provenind din familii dezorganizate	FARA-FOYER (2016):12 persoane FRERES (2015): 28 persoane STEA (2016): 237 persoane
Persoane adulte şi persoane vârstnice
Persoane fără venituri sau cu venituri insuficiente	Caritas (2016): 262 persoane, din care: Centrul de resurse pentru integrare socială şi profesională (195), Cantina socială (67) ProbaŢIUNE (2016): 53 persoane STEA (2016): 1.400 persoane
Persoane fără adăpost	SPAS (2016): 64 persoane STEA (2016): 119 persoane
Persoane care ocupă o locuinţă socială	SPAS (2016): 354 familii/1.052 persoane
Persoane care nu pot face dovada stării civile şi a adresei de domiciliu	FARA-FOYER (2016): 10 persoane STEA (2016):277 persoane
Beneficiari ai venitului minim garantat (VMG)	SPAS (2016): 71 familii/148 persoane
Beneficiari ai alocaţiilor pentru susţinerea familiei (ASF)	SPAS (2016): 178 familii/582 persoane
Beneficiari ai ajutorului de încălzire	SPAS (2016): 1.071 familii/2.552 persoane
Beneficiari ai alocaţiilor de plasament	AJPIS (2014): 857 persoane (în judeţul Satu Mare)
Persoane cu dizabilităţi	DGASPC(2016): 13.246 persoane (în judeţul Satu Mare)
Persoane cu handicap grav	SPAS(2016): 1.129 persoane
Persoane de etnie romă aflate în situaţii de risc social	Recensământ 2011:1.272 persoane (care s-au declarat ca aparţinând etniei rome)
Victimele violenţei în familie	DGASPC (2014):5 persoane (la nivelul judeţului) Poliţia Locală(2015): 10 persoane
Persoane care au săvârşit infracţiuni şi care execută o pedeapsă privativă de libertate	Penitenciar (2014): 70 persoane
Persoane care execută o pedeapsă neprivativă de libertate	ProbaŢIUNE (2016): 74 persoane
Persoane care practică cerşetoria	Poliţia Locală(2015):324 persoane STEA (2016): 318 persoane
Persoane care practică prostituţia	Poliţia Locală (2015):28 persoane STEA (2016): 87 persoane
Persoane consumatoare de alcool şi/sau droguri. Persoane dependente de alcool, droguri	CPECA (2011, date obţinute în cadrul unui studiu propriu): 11% din totalul populaţiei şcolare de 15-18 ani CPECA (2016): 200 persoane (aflate în evidenţa Asociaţiei Stea şi a Centrului Social de Urgenţă din cadrul SPAS)
Victimele traficului de persoane	DGASPC(2014): 1 persoană (la nivelul judeţului)
Persoane fără loc de muncă	Recensământ 2011:3.510 persoane
Persoane peste 45 de ani fără un loc de muncă	AJOFM(2015): 259 persoane(în judeţul Satu Mare)
Persoane vârstnice aflate în situaţii de risc social	CARITAS (2016): 468 persoane, din care: Căminul pentru vârstnici (26), Clubul pentru vârstnici (121), Centrul de îngrijire la domiciliu (21)

În opinia specialiştilor implicaţi în grupul de lucru, principalii factori care au determinat apariţia acestor nevoi sunt insuficienţa resurselor financiare, nivelul redus de şcolaritate al membrilor familiei, lipsa unei locuinţe, lipsa confortului afectiv în rândul membrilor familiei, abilităţile reduse de gestionare a resurselor financiare şi a dificultăţilor în general, problemele de sănătate, numărul redus al locurilor de muncă ce pot asigura un venit stabil decent, consumul abuziv de substanţe toxice de către cel puţin un membru al familiei, nivelul redus al calificărilor, mentalităţile tradiţionale asupra rolurilor din familie şi violenţa în familie. Astfel de probleme conduc la dificultăţi în managementul vieţii personale şi familiale pentru o serie de persoane: în ordine descrescătoare a menţiunilor specialiştilor, cele mai vulnerabile categorii de persoane din municipiul Satu Mare sunt persoanele adulte fără adăpost, copiii victime ale abuzurilor, victimele violenţei în familie, copiii şi tinerii străzii, persoanele fără un venit stabil, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele de etnie romă.În Anexa nr. 4 sunt detaliate categoriile de persoane care se confruntă cu problemele sociale identificate la nivelul municipiului, în funcţie de gravitatea estimată a acestora, diferenţiat pe categorii de vârstă.

8. 
   Rețeaua de furnizare a serviciilor sociale
   

Grupul de lucru intersectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile din Satu Mare constituit în septembrie 2014a inclusiniţial 25 de instituţii şi organizaţii nonguvernamentale care furnizează direct sau indirect servicii şi beneficii sociale de suport pentru categoriile defavorizate din municipiul Satu Mare; ulterior acest grup de lucru a fost lărgit pentru a include şi alte organizaţii din municipiu şi judeţ implicate în domeniul social, astfel încât în prezent s-a ajuns la un număr de 30 de actori sociali furnizori de servicii şi beneficii sociale.În Municipiul Satu Mare mai desfăşoară activităţi în domeniul social alte opt organizaţii nonguvernamentale care (încă) nu sunt membre ale Grupului de lucru intersectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile, dar ale căror servicii sociale sunt accesate de diferite categorii de beneficiari.Lista completă a acestor organizaţii şi o scurtă descriere a fiecăreia este cuprinsă în Anexa nr. 5 la prezentul document strategic.