Obiectul studiului liturgic este Cultul creştin, înţelegând prin cult totalitatea actelor, textelor, formelor şi rânduielilor liturgice prin care Biserica în general şi creştinul în particular, intră în relaţie cu Dumnezeu pentru a-L lăuda, a-L preamări sau a-I cere ceva. Prin intermediul actului de cult omul primeşte harul necesar în vederea mântuirii.
Totuşi «cultul nu poate fi egalat într-un mod simplist nici cu textele, nici cu formele de cult. Este un întreg în care cuvintele de rugăciune, citirile, cântările, ceremoniile, relaţia tuturor acestor lucruri în ceea ce priveşte succesiunea ori ordinea şi, în cele din urmă, ceea ce poate fi definit ca şi “coeficient liturgic” care stă la baza fiecăruia dintre aceste elemente (adică acea semnificaţie pe care, separat de propriul ei conţinut imediat, fiecare o dobândeşte ca un rezultat al locului său în succesiunea ori ordinea generală a cultului); toate acestea împreună definesc înţelesul întregului, care este, de aceea subiectul adecvat de studiu şi de evaluare teologică.»3
Dostları ilə paylaş: |
