India indrumar de



Yüklə 180,44 Kb.
səhifə2/3
tarix01.11.2017
ölçüsü180,44 Kb.
#26530
1   2   3

Situatia prezenta


Conform datelor statistice ale Ministerului Finantelor din India, economia indiana in anul financiar 2012 – 2013 a cunoscut serioase probleme inregistrand cea mai scazuta rata de crestere din ultimii 10 ani. Cresterea economica de 5,0% inregistrata pentru anul financiar 2012-2013 se afla mult sub valoarea de 6,5% estimata a fi realizata, in bugetul de anul trecut. Aceasta crestere economica de 5% nu este suficienta pentru asigurarea unei economi stabile a tarii si incadrarea intr-un deficit bugetar sustenabil, tinand cont si de faptul ca India detine o populatie de aproximativ 1,2 mild. Cresterea pretului international la petrol si produsele petroliere si scaderea exporturilor produselor manufacturate au condus la un deficit fiscal marit (peste 5,3% din PIB) si o inrautatire a deficitului de cont curent. La inceputul anului 2013, Guvernul a anuntat reforme aditionale care sa contribuie la o revenire a cresterii economice si o relansare a economiei, printre care permiterea unei nivel marit a participatiilor investitiilor straine directe in diferite sectoare considerate strategice (energie, aparare, transport, telecomunicatii etc). Guvernul se arata totusi optimist in previziunile sale pentru viitor, iar in noua lege a bugetului de stat pe anul fiscal 2013 – 2014 isi propune realizarea unei cresteri economice de 6,5% ceea ce de fapt nu este prea indraznet, avand in vedere ca planul cincinal al 12-lea, 2012 – 2017 prevedea initial cresteri economice de 8-10 %. De asemenea, pentru anul fiscal urmator isi propune o scadere a deficitului bugetar de la 5,3 % din PIB la sfarsitul anului fiscal 2012 – 2013, la 4,8% pentru anul fiscal 2013 – 2014 si aplicarea unor masuri care sa pastreze sub control deficitul de cont curent. Ministrul de finante a afirmat intr-o declaratie televizata, ca pentru finantarea deficitul de cont curent, din anul fiscal care s-a incheiat, este nevoie de 75 miliarde de USD, suma care este asemanatoare cu cea prevazuta pentru anul fiscal 2013-2014. Deficitul de cont curent creaza probleme in special datorita dependentei energetice a Indiei, adica de importurile de petrol si carbune, coroborate cu scaderea accentuata a exporturilor indiene a produselor industriale. De asemenea, pentru anul in curs se prevede o crestere a veniturilor din taxe de 19% si o crestere de 29% in planul dedicat cheltuielilor in investitii interne.

Inflatia este o alta tema sensibila a autoritatilor indiene care isi propun mentinerea acesteia in jurul pragului de 4%-5%. Anul 2014 fiind un an electoral, guvernul nu isi permite sa nu mentina inflatia sub control, deoarece pe de o parte ar crea nemultumire in randul populatiei, iar pe alta parte ar descuraja investitorii cu implicatii in rata de crestere a economiei.

In luna aprilie 2013 inflatia in India, masurata pe baza Indexului Pretului de Vanzari (WPI - Wholesale Price Index) s-a redus la 4,89% fata de 5,96% inregistrata in luna martie 2013. Aceasta scadere a inflatiei s-a datorat reducerilor preturilor la produsele alimentare si la produsele manufacturate. Ultima data cand s-a inregistrat o valoarea a indicelui inflatiei (WPI) sub 5% a fost in urma cu trei ani si jumatate. In timp ce inflatia la produsele alimentare a scazut la 6,08% de la 8,73%, datorata in special scaderii preturilor la produsele vegetale, inflatia celorlalte produse (cu exceptia produselor alimentare si a produselor petroliere) a scazut la 2,7% urmand trendul de scadere din ultimele 6 luni.

In anul financiar 2012-2013 exporturile indiene au inregistrat valoarea de 304,60 mild USD in scadere cu 1,76% fata de perioada anterioara. Balanta comerciala s-a marit de la 183,4 mild USD in anul fiscal anterior la 190,91 mild USD in anul fiscal 2012-2013. In ceea ce privesc directiile de export acestea s-au modificat fata de anii trecuti, axandu-se pe zonele Asia, Africa si America Latina care au totalizat 65% din exporturile indiene, la o valoare de 180 mild USD adica o dezvoltare a comertului sud-sud in detrimentul comertului sud-nord. Acest fapt s-a datorat in principal constrangerilor economice din zona Europa si America. Din exporturile indiene o mare parte o reprezinta produse cu valoare adaugata din care produsele ingineresti au inregistrat 57 mild USD, produsele industriei textile 26 mild USD si farmaceuticele 15 mild USD. Exportul produselor agricole indiene a crescut in ultimii ani, india devenind cel mai mare exportator de orez din lume si al doile exportator de grau.

Rupia Indiana a pierdut in valoare fata de dolarul american de la inceputul acestui an fiscal, fapt reflectat in cresterea exporturilor pe primul trimestru al anului fiscal 2013-2014. Astfel exporturile indiene de marfuri au crescut pentru a patra luna consecutiv in luna august 2013, inregistrand 26,135 mild USD, o crestere de 12,97% fata de luna august a anului 2012.

Exporturile indiene de servicii si-au revenit puternic in partea a doua a anului fiscal 2012-2013, inregistrand valoarea de 34,9 mild USD adica o crestere de 45,4%. Pe intregul an fiscal 2012 – 2013 exporturile de servicii au crescut cu 20,4% fata de anul fiscal precedent, iar importurile de servicii au scazut cu 1,7%.

In perioada aprilie 2012 – ianuarie 2013 investitiile straine directe au scazut cu 39%, avand o valoare de 19,10 mild USD, datorita evolutiei economiei mondiale. In noiembrie 2012, India a atras numai 1,05 mild USD fiind cea mai scazuta valoare din ultimii doi ani. Printre sectoarele care au atras cele mai multe investitii directe straine, pe primele 10 luni ale anului fiscal 2012-2013, se numara: serviciile (4.66 mild USD), sectorul hotelier si turism (3.19 mild USD), metalurgie (1,38 mild USD), constructii (1.20 mild USD) si industria farmaceutica (1 mild USD). Conform datelor statistice, cele mai mari investitii au provenit din Mauritius (8,17%), urmata de Japonia (1,69 mild USD), Singapore (1,82 mild USD), Olanda (1,51 mild USD) si Marea Britanie (1,04 mild USD).

In continuare exista politici restrictive reflectate in rate inalte ale dobanzii si constrangeri fiscale. Previziunile Bancii Mondiale si ale FMI, urmeaza a fi revizuite functie de evolutia economiei Indiene si a influentelor crizei mondiale financiare asupra acesteia.



DATE STATISTICE

  • RATA DE CRESTERE ECONOMICA IN 2012 5,2 %

  • PIB PER CAPITA 3900 USD

  • STRUCTURA PIB AGRICULTURA 17,4 %

INDUSTRIE 26,1 %

SERVICII 56,5%



  • FORTA DE MUNCA 486.6 million (locul 2 in lume.)

  • STRUCTURA OCUPATIONALA A FORTEI DE MUNCA

AGRICULTURA 53%

INDUSTRIE 19%

SERVICII 28%


  • SOMAJUL 8,5% in zonele urbane, somaj masiv in zonele rurale (nedetermimnat).

  • POPULATIE AFLATA SUB LIMITA DE SUBZISTENTA 29,8%

  • INFLATIE 9,3%

  • BUGETUL DE STAT

Incasari 169,4 miliarde USD

Cheltuieli 267,7 miliarde USD



  • DATORIA PUBLICA 49,6% din PIB

  • AGRICULTURA Cele mai semnificative sunt productiile de orez, grau, seminte oleaginoase, bumbac, iuta, ceai, trestie de zahar, linte, ceapa, cartofi, produse lactate, oi, gaste, pasari, peste.

  • INDUSTRIA Cele mai reprezentative ramuri industriale ale Indiei sunt industria textila, ind chimica, procesarea produselor alimentare, ind siderurgica, echipamente de transport, ciment, minerit, industria petroliera, masini unelte, software, ind farmaceutica etc.

  • ELECTRICITATE productie 880 miliarde kWh

consum 637.6 miliarde kWh

export 519 milioane kWh

import 10,53 miliarde kWh


  • TITEI productie 897.300 barili/zi

import 2,768 milioane barril/zi

Rezerve dovedite: 8,935 miliarde barili

Rafinare produse petroliere productie 3.226 million barili/zi

consum 3.292 million barili/zi

export 812,100 barili/zi

import 380,900 barili/zi



  • GAZE NATURALE productie: 46.1 miliarde mc

consum 61.1 miliarde mc

import 12,15 miliarde mc



  • COMERT EXTERIOR Exporturi 304,62 miliarde USD

produse la export: produse petroliere, pietre pretioase, masini unelte, fier si produse siderurgice, chimicale, autovehicule si confectii.

Exporturile au fost orientate astfel: SUA 12.7%, UAE 12.3%, China 5%, Singapore 5%, Hong Kong 4.1%



Importuri 489.18 miliarde USD

produse la import: titei, pietre pretioase, masini unelte, ingrasaminte, produse siderurgice si metalurgice, chimicale

Importurile au fost efectuate cu urmatorii parteneri: China 11%, UAE 7.7%, Arabia Saudita 6.7%, Elvetia 5.9%, SUA 4.9%



  • REZERVA VALUTARA: in ultima parte a anului 2012 a atins valoarea de 297.8 miliarde USD.

Datoria externa la finele anului 2012 a fost de 378,3 miliarde USD

  • Valoarea totala a INVESTITIILOR DIRECTE STRAINE 229.2 miliarde USD



  • COMUNICATII: Sunt inregistrate 32,685 milioane posturi de telefonie fixa, 893.862 milioane utilizatori de telefonie mobila si 61,338 milioane utilizatori Internet.



  • SISTEMUL DE TRANSPORT

Aeroporturi 346, din care 253 detin pista betonata.

Conducte pentru transport Gaze 13.581 km

GPL 2054 km

Petrol 8943 km

Produse rafinate 11.069 km

Cai ferate 63.974 km



4. RELATIILE ECONOMICE EXTERNE

Evolutia si structura comertului exterior

In anul financiar 2012-2013 exportul a fost de 304,62 miliarde dolari, inregistrand o crestere cu 20,14% fata de anul financiar anterior, iar importul a fost de 489,18 miliarde dolari, avand o crestere de 32%



Structura exportului (pentru detaliere se ia in considerare clasificarea cu doua cifre a grupelor de produse si se enumera cele care reprezinta peste 1% din export): cu perle si pietre pretioase, bijuterii 15,7%, combustibili, uleiuri minerale si produse bituminoase 18,2%, echipamente de transport 6,9%, otel si fier 5,5%, masini si echipamente 4,7, medicamente, farmaceutice si chimicale 4,5%, bumbac si accesorii 3,2%, produse din metal 3,2%, produse electronice 2,9% etc.

Exporturile in perioada aprilie - august 2013 au inregistrat 124,426 mil dolari, o crestere de 3.89 % fata de aceeasi perioada a anului 2012 cand au atins nivelul de 119,771 mild dolari.

Importurile in perioada aprilie – august 2013 au inregistrat 197,792 mild dolari, o crestere de 1,72% fata de aceeasi perioada a anului 2012 cand au atins nivelul de 194,442 mild dolari.

Deficitul comercial in perioada aprilie – august 2013 a inregistrat 73,36 mild USD o scadere fata de aceeasi perioada a anului trecut cu 1,7%, cand a inregistrat 74,670 mild USD.



Structura importului (acealsi comentariu ca si la export): uleiuri minerale, titei, produse petroliere 31,7%, aur 11,5%, perle si pietre pretioase 6,2%,, echipamente electrice 6,7% echipamente mecanice 6,2%, carbune si produse minerale 3,5%, echipamente de transport 2,8%, produse chimice organice 2,7%, minereu metalice 2,7%.

Repartitia geografica a exportului (conform clasificare indiana): Asia-Oceania 32,49% (China 6,6%, %, Singapore 4,7%, Hong Kong 4,5%, Japonia 3,5%, R.Coreea 3,2%, Bangladesh 2,0%, Sri Lanka 1,7%, Indonezia 1,6% , Malaiezia 1,3%, , Thailanda 1,1%, Australia 0,9% etc.), Uniunea Europeana (27 tari), 21,25% (Marea Britanie 4,4%, Germania 3,3%, Belgia 3,0%, Italia 2,7%, Franta 2,0%, Olanda 1,9, etc.), America de Nord 17,49% (SUA 16,5%, Canada 1,0%), Orientul Mijlociu si Africa de Nord 16,0% (EAU 8,9%, Arabia Saudita 1,7%, Iran 1,5% Israel 1,2%, Egipt 0,5%), etc.), Africa (fara Africa de Nord) 5,06% (Africa de Sud 1,2%, Nigeria 0,7%, Kenia 0,5%,etc.), America Latina 2,59% (Brazilia 0,8%, Columbia 0,4% etc.), alte tari din Europa de Vest 1,65%, (Elvetia 0,6%), CSI 1,31%, ( Rusia 0,7%, Ucraina 0,3%), Europa de Est 0,21% (Romania 0,12%), tari nespecificate 0,5%.

Repartitia geografica a importului (conform clasificare indiana): Asia-Oceania 27,24% (China 6,2%, Australia 3,3%, R.Coreea 3,1%, Japonia 2,9%, Singapore 2,4%, Indonezia 2,3%, Malaiezia 2,1%, Hong Kong 1,5%, etc.), Uniunea Europeana (27 tari) 17,14% (Belgia 4,2%, Germania 3,6%, M.Britanie 3,2%, Franta 1,7%, Italia 1,2%, Olanda 0,7%, Spania 0,3% etc.), America de Nord 7,0% (SUA 6,3%, Canada 0,7%), Africa de Nord si Orientul Mijlociu 8,43% (EAU 4,2%, Arabia Saudita 1,2%, Israel 0,9%, Iran 0,4%, Iordania 0,3% etc.), alte tari din Europa de Vest 5,66% (Elvetia 5,3%), Africa (fara Africa de Nord) 3,01% (Africa de Sud 2,0%), America Latina 1,83% (Brazilia 0,7%, Argentina 0,5%, Chile 0,3%) , CSI 1,6% (Rusia 1,1%, Ucraina 0,5% etc.), Europa de Est 0,17% (Romania 0,12%), tari nespecificate 27,81%.

Investitiile straine

Conform datelor statistice indiene, investitiile straine directe in anul financiar 2012-2013 au fost de 36,86 miliarde dolari, in scadere cu aproximativ 30% fata de anul financiar precedent.



Investitiile straine directe cumulate in perioada aprilie 2000 – iulie 2013 s-au ridicat la 301,787 miliarde USD In perioada aprilie 2013 – iulie 2013 investitiile straine directe au atins 11,709 mild USD, o crestere de aproximativ 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Principalele surse ale investitiilor straine directe in perioada aprilie 2000 – iulie 2013 au fost: Mauritius (37,7%), Singapore (10,82%), Marea Britanie (8,80%), Japonia (7,38%), SUA (5,74%), Olanda (4,73%), Cipru (3,51%), Germania (2,99%), Franta (1,84%) EAU (1,24%)

Principalele surse ale investitiilor straine directe in perioada aprilie 2013 – iulie 2013 pastreaza in mare acelasi trend si anume: Mauritius (38%), Singapore (11%), Marea Britanie (9%), Japonia (7%), SUA (6%), Olanda (5%), Cipru (4%), Germania (3%), Franta (2%) EAU (1%)

Principalele sectoare care au atras investitii straine directe in perioada aprilie 2000 – iulie 2013 au fost serviciile (19,10%), dezvoltare infrastructura si constructii (11,20%) telecomunicatii (6.42%) IT (software si harware – 5,94%), medicamente si farmaceutice (5,65%), chimicale (fara ingrasaminte – 4,61%), industria de automobile (4,46), energie (4.01%). Aceeasi proportie se pastreaza si in cazul investitiilor din perioada aprilie 2013 – iulie 2013.



Prezenta companiilor multinationale

Companiile multinationale prezente in clasamentul Fortune 500 isi orienteaza din ce in ce mai mult activitatile spre piata indiana. Un recent studiu intocmit de Camera de Comert Indo-Americana arata ca 220 de companii din topul Fortune 500, din tari precum SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, Japonia, Olanda, Coreea de Sud, Elvetia, Canada, Suedia, sunt prezente in India.

Companiile multinationale din topul Fortune 500 au investit in India in domenii diverse, precum industrie alimentara si bauturi (Coca Cola, Pepsi), electrocasnice (Samsung, Philips, LG, Canon, Electrolux), industria auto (General Motors, Ford, Toyota, Fiat, Hyundai, Bosh, Visteon, Renault, Volkswagen, Skoda, Saint-Gobain), computere si software (IBM, Sun Microsystems, Honeywell), industria farmaceutica (GlaxoSmithKline, Pfizer), bunuri de consum (Unilever, Revlon, Loreal), servicii financiare (Citigroup, HSBC, Ambro Bank, Price Water House Cooper, Standard Charterer), asigurari (Allianz, Prudential), tehnologie (Siemens, ABB, Alstom, Bombardier), logistica (FedEx, UPS, DHL, TNT), petrochimie si industria chimica (British Petroleum, Shell, BASF, Cairn).

Intr-un alt plan, aproape 250 de companii din cele 500 sunt clienti ai companiilor indiene specializate in tehnologia informatiei, in principal prin procesul de outsourcing.



Investitiile Indiei in strainatate

Investitiile Indiei in strainatate au inceput sa fie liberalizate progresiv din anul 1995 prin aprobarea “Guidelines on Indian Investment Abroad”.

In anul financiar 2011-2012, investitiile indiene in exterior au atins nivelul de 45,3 miliarde dolari.

Principalele destinatii in aceasta perioada, au fost in ordine: SUA, Canada, Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Rusia, Mauritius si Insulele Virgine.

Intr-o prima etapa investitiile indiene s-au orientat catre SUA, Marea Britanie si Asia de Sud-Est.

In luna iulie 2013, valoarea investitiilor indiene pe pietele externe a inregistrat 3.24 mild USD, o crestere de 89.5% fata de luna iunie 2013, cand se situau la 1,71 mild USD si o crestere de 36% fata de lunai iulie a anului 2012. Investitiile au fost efectuate in 461 activitati de afaceri, cele mai importante companii indiene care au efectuat astfel de operatiuni fiind: Reliance Communications, Apollo Tyres, Zee Entertainment Enterprises siTata Communications.

Intr-un studiu recent publicat de US-India Business Council (USIBC) se arata ca investitiile indiene in SUA in ultimii 10 ani, au atins 11 mild USD si au generat 100.000 locuri de munca

Similar, un raport publicat de Europe India Chamber of Commerce afirma ca investitiile indiene in tarile UE au inregistrat 56 mild USD in perioada 2003 – 2012, din care 38.47 mild USD au fost investiti prin tranzactii sub forma de achizitii si fuziuni (Mergers & Aquisitions - M&A). In raport, se mentioneaza faptul ca afacerile indiene in aceste tari, angajeaza 134 mii locuri de munca, inclusiv 40.000 joburi create prin intermediul a 511 investitii in proiecte „green field”. Tata Group reprezinta cel mai mare angajator in Europa dintre firmele indiene, cu aproximativ 80.000 angajati in 19 tari. India a efectuat 47% din investitiile de tip green field din UE si 63 % din locurile de munca create in Marea Britanie.

Organizatii internationale, acordurile comerciale, masuri de protectie

India agreaza si propune partenerilor sai cinci tipuri de negocieri atat la nivel bilateral cat si regional:

1. Acorduri de Cooperare Economica Cuprinzatoare (Comprehensive Economic Cooperation Agreements – CECA) – reprezinta ultimul stadiu de negociere oferit de India partenerilor sai pana in prezent. Logica unei astfel de negocieri o reprezinta translatia de la simpla liberalizare a comertului cu bunuri spre domenii precum serviciile, investitiile, standardele, aviatie civila, educatie, etc. Obiectivul este de a echilibra slabiciunile (comertul cu bunuri industriale) cu avantajele (comertul cu servicii si investitii). Pana in prezent, India a semnat un singur acord CECA, cu Singapore si Malaysia si negociaza un astfel de acord cu Japonia si Rusia.

2. Acorduri de Comert Liber (Free Trade Agreements – FTA) – in cazul Indiei aceste acorduri sunt de tipul conditional. In mod normal, ele incep cu un Program de Beneficii Initiale (Early Harvest Programme - EHP), unde eliminarea treptata a tarifelor se intinde pe o perioada de timp. Apoi, sunt aplicate diverse formulari precum seturi de liste, unde tarifele sunt reduse gradual dar nu eliminate complet, putand fi clasificate ca avand un “curs normal” sau un curs “sensibil”. Mai mult, exista si o lista negativa unde nu sunt aplicate reduceri ale tarifelor;

3. Aranjamente de Comert Preferential (Preferential Trade Arrangements – PTA) – sunt semnate de obicei cu tarile si regiunile unde se inregistreaza o incetinire a comertului intre ambele parti. De obicei acest tip de negociere conduce spre finalizarea sub forma de acorduri de comert liber;

4. Grupuri Comune de Studiu (Joint Study Groups - JSG) – sunt utilizate de India pentru a conduce studii de fezabilitate privind comertul si alte domenii ale liberalizarii. In aceasta faza sunt identificate domeniile si constituite listele pentru angajamente reciproce care, in cele din urma, se vor regasi in cadrul unui acord de cooperare economica intre cele doua parti;

5. Dialogul Economic si Comercial (Economic and Commercial Dialogue) – este rezervat de India principalilor sai parteneri comerciali, SUA si UE;

India este membra in urmatoarele organizatii internationale sau regionale: Banca Asiatica de Dezvolatre, Banca Mondiala, BIRD, FMI, OMC, OMS, Organizatia Mondiala a Vamilor, Organizatia Mondiala a proprietatii Intelectuale, Organizatia Mondiala de Meteorologie, FAO, Organizatia Mondiala pentru Standardizare, Organizatia Internationala a Muncii, IATA, Corporatia Financiara Internationala, Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor, Agentia Internationala pentru Energie Atomica, UNCTAD, SARC.

India beneficiaza de tratament comercial preferential in cadrul SGP si SGPC.

India are Acorduri de comert liber cu Nepal si Sri Lanka.

In prezent se afla in negociere acordul de liber schimb (FTA) cu Uniunea Europeana, care desi a fost demarat in urma cu 6 ani, nu s-a reusit concretizarea acestuia. Cu toate ca multe din negocierile pe diferite sectoare au fost fructoase partile agreeand anumite forme si stadii de concesii, in continuare exista cateva domenii care necesita a fi rezolvate si anume: autovehiculele si componentele auto; bauturile alcoolice (in special vinul) si achizitiile. Avand in vedere ca se apropie alegerile legislative in India (martie – aprilie 2014), cea mai plauzibila varianta este aceea ca negocierile sa fie inghetate pana la viitoarele alegeri si formarea unui nou guvern, urmand ca negocierile sa fie reluate doar pentru punctele neclarificate. In acest fel se preconizeaza ca FTA cu UE sa fie incheiat la sfarsitul anului 2014, daca acest scenariu va fi pus in functiune

Asociatiile industriale si patronale din India sustin, totusi, ca industria autohtona este franata, in principal, in dezvoltarea sa de factori externi, dintre care se mentioneaza acordurile de liber schimb existente precum si importuri ieftine din China, SUA, Europa de Est, Rusia si Coreea.

Pentru redresarea acestei stari de fapt producatorii locali solicita interventia Guvernului Central in scopul protejarii industriei autohtone, prin aplicarea de bariere netarifare la importurile ieftine. Acestia intreprind actiuni hotarate pentru a determina Ministerul Industriei si Comertului sa introduca taxe anti-dumping la importuri, atunci cand considera ca acestea le-ar afecta realizarea productiei.

In aceste conditii gradul de protejare al economiei locale este inca destul de rifdicat.

India are acorduri pentru evitarea dublei impuneri cu 65 tari.

5. POLITICA DE EXPORT-IMPORT A INDIEI

Reglementare

Activitatea de comert exterior este coordonata de catre Ministerul Industriei si Comertului – Departamentul de Comert.

Activitatea se desfasoara in baza Foreign Trade Development & Regulatory Act nr.22 din 7.08.1992, care a suferit pe parcurs modificari.

Companiile care desfasoara operatiuni de comert exterior trebuie sa detina un cod de import-export valabil, care se obtine de la Autoritatea Regionala a Licentelor.

Licentele de import sunt eliberate de catre Departamentul de Comert, pentru majoritate produselor fiind necesare licente de ordin general (Open General License).

Marfurile care nu sunt supuse Open General License sunt:

- marfuri interzise (produse care afecteaza siguranta nationala, mediul inconjurator, ordinea publica etc.)

- marfuri restrictionate (cele care pot fi asigurate din productia locala-bunuri de larg consum, pietre pretioase si semipretioase, insecticide, pesticide, produse farmaceutice, unele produse chimice, seminte, plante si animale etc.). Aceste produse se importa pe baza de licente speciale.

- marfuri cu destinatie speciala (sunt importate de firme de stat – produse agricole in vrac, produsele petroliere, ingrasaminte (uree), avioane, vase etc.).

Masuri recente

In planul activitatii de comert exterior anul 2013 a marcat anuntarea in luna martie, de catre ministrul industriei si comertului, Anand Sharma a noii politici de comert exterior pentru perioada 2013 – 2014 care isi propune revigorarea si cresterea exporturilor indiene pe pietele externe.

Pastrand linia pentru realizarea unei cresteri economice formata din doi digiti in urmatorii 10 ani, aspiratiile autoritatilor care se ocupa cu politica comerciala sunt pentru crearea premiselor unei cresteri a exporturilor de 25 %, in urmatorii 6 ani. Astfel de la valoarea exporturilor de 225 mild USD inregistrata in anul fiscal 2010-2011 se doreste o majorare a acestora pana la 450 mild USD in anul fiscal 2013-2014, pentru ca anul fiscal 2016-2017 sa atinga un nivel al exporturilor de 750 mild USD.

In acest sens au fost identificate cateva sectoare tinta precum agricultura, artizanatul, tesaturi manuale, pietre pretioase si bijuterii, pielarie, la care s-au adaugat recent masinile si echipamentele industriale, echipamentele de transport, produsele metalurgice si IT pentru care sunt prevazute o serie de stimulente. In perioada urmatoare se vor identifica si alte sectoare prioritare.

Noua politica in comertul exterior prevede diverse stimulente pentru exportatori (sub forma a diverse scheme de export) cu accente pe imbunatatirea statutului unitatilor cu productie de export, infiintarea de depozite si zone libere, crearea de zone economice speciale pentru producatorii, simplificari procedurale, etc.

In cadrul politicii comerciale se regasesc urmatoarele aspecte:

- target plus: exportatorii care depasesc o anumita rata de crestere beneficiza de “ duty free credit”.

- served from India: exportatorii de servicii individuali care obtin devize de cel putin 500 mii rupii si alti furnizori de servicii care obtin devize de cel putin 1 mil rupii beneficiaza de “duty free credit”.

- EPCG Scheme: faciliteaza exporturile de bunuri si servicii. Imbunatatirile tehnologice sunt facilitate si stimulate.

- infiintarea Services Export Promotion Council pentru identificarea oportunitatilor in piete-tinta si implementarea unor programe pentru penetrarea unor piete strategice.

- exista un program de infiintare a unor centre de promovare a produselor indiene pe diverse piete ( India Trade Centre), cu sprijin financiar si logistic de la Ministerul Comertului. (A fost infiintat si la Bucuresti un astfel de Centru in anul 2007 dar a fost retras dupa un an de functionare)

- Free Trade and Warehousing Zone: are rolul de a crea infrastructura comerciala necesara pentru facilitarea importului si exportului de bunuri si servicii. Investitiile straine directe sunt permise in proportie de 100%.

- Export Oriented Units (EOU): sunt scutite de service tax in proportia exportului lor de bunuri si servicii si au dreptul sa retina integral veniturile in devize rezultate din export.

- infiintarea de Software Technology Park (STP) si Electronics Hardware Technology Park (EHTP) si Biotechnological Parks, care poate fi facuta de catre Guvernul Central, guvernele statelor, sectorul privat sau in sistem mixt. Acestea vor beneficia de avantajele EOU.



Yüklə 180,44 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin