James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

Tropa, tropa, în trap lin, Drum slîncos pîn-la Dublin.

Senior de ţară, cam grosolan, călare, cu cizme răsfrînte, lucitoare. Zi bine udată, sir John, zi udată, luminăţia voastră... Ziua... Ziua... Două cizme răsfrînte saltă legănîn-du-se către Dublin, Tropa-tropa, tropa-tropa. tropa, trap.

— Asta mi-aduce aminte, spuse domnul Deasy. Ai putea să-mi faci un serviciu, domnule Dedalus, pe la unii din prietenii dumitale din lumea literară. Am aici o scrisoare pe care vreau s-o public în presă. Ia loc un moment. Trebuie doar să-i mai copiez sfîrşitul.

Merse spre biroul său lingă fereastră, îşi trase în două rînduri scaunul mai aproape şi reciti cîteva cuvinte de pe foaia de hîrtie petrecută pe sulul maşinii de scris.

— Ia loc, iartă-mă, spuse peste umăr, imperativele bunuluj. simţ. Numai un moment.

Se aplecă să citească pe sub sprîncenele stufoase din manuscrisul de alături şi, mormăind, începu să lovească rar literele ţepene de pe claviatura maşinii, de cîteva ori suflînd atunci cînd întorcea sulul să şteargă o greşeală.

39

Stephen se aşeză fără zgomot în faţa prezentei princiare. Înrămate jur împrejur pe pereţi imaginile unor cai dispăruţi prezentau onorul cu capetele docil suspendate în aer ; Războinicul, al lordului Hastings, Zvîcnelul, al ducelui de Westminster. Ceylon, al ducelui de Beaufort, prix de Paris, 1866. Pe fiecare, cîte un călăreţ mic ca un elf, încordat în aşteptarea vreunui semn. Le urmărea iuţeala, apărători ai culorilor regelui, şi striga şi el laolaltă cu strigătele mulţimilor dispărute.

— Punct, îşi îndemnă clapele domnul Deasy. Dar o dezbatere neîntîrziată a acestei importante chestiuni...

Acolo unde m-a îndemnat Cranly să ne îmbogăţim repede, urmărindu-şi favoriţii printre grăjdarii împroşcaţi de noroi. în zbieretele bookmakerilor cocoţaţi pe scaunele lor înalte şi în aburii mirositori ai troacei, prin noroaiele lunecoase, bălţate. Frumosul Rebel, la paritate ; zece contra unul, restul. Zorindu-ne pe lîngă jucătorii de zaruri şi de rişca, pe urmele copitelor, şepcilor ascuţite şi jachete­lor mereu rotitoare, prin faţa femeii cu faţa ca o fleică, iubita unui măcelar, care-şi sugea însetată o felie de porto­cală.

Dinspre terenul de joc al băieţilor, răsunau ţipete ascuţite şi şuierul unui fluier.

Iarăşi : un gol. Sînt şi eu printre ei, laolaltă cu trupurile lor încleştate în luptă, în meleu, hi turnirul vieţii. De-acela zici, de copilaşul mamei, ăla împleticitul, pe care parcă mereu îl doare burta ? Turniruri. Timpul izbit sare înapoi, zvîcnet cu zvîcnet. încăierări, noroaie, vuietul-bătăliilor, îngheţate balele horcăite în agoniile lor de cei străpunşi, şuier de suliţi spăimoase ispitite de măruntaiele însîngerate ale leşurilor.

— Aşa deci, spuse domnul Deasy, ridieîndu-se.

Se apropie de masă, prinzîndu~şi laolaltă foile cu un ac. Stephen se ridică în picioare.

— Am fost scurt, dar cuprinzător, spuse domnul Deasy. E vorba despre boala asta de vite, boala botului şi a copitelor. ²² Uită-te şi dumneata peste el. în chestiunea asta nu pot exista mai multe păreri.

îmi permit să abuzez de spaţiul dumneavoastră. Doctrina asta a laissez-jaire-ului care atît de adesea în