James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

(Fiecare din ei pune cîte o mină pe umărul lui Bloom.) PRIMUL VARDIST : Prins asupra faptului. Nu aruncaţi gunoaie pe stradă.

BLOOM (Se bîlbîie) ; Făceam o faptă bună spre folosul altuia.

(Un stol de pescăruşi, păsări ale furtunii se ridică în­fometaţi dinsirre noroaiele din Liffey cu fursecuri Ban-bury în pliscuri.)

PESCĂRUŞII : Kai khem kăkituri Kankuki. BLOOM : Prietenul omului. Trebuie să fim buni cu el.

(Arată cu degetul. Bob Doran clătinîndu-se moale pe un scaun înalt de bar se leagănă asupra şoricarului care mestecă mai departe.)

BOB DORAN : Mă, javră. Ia dă-ne laba-ncoace. Fă laba-n-coace.

(Buldogul mîrîie, cu părul de pe ceafă zburlit, cu o bucată de picior de porc între măselele prin care se scurge salivaţie mînioasâ. Bob Doran cade fără zgomot într-o curte interioară, de subsol.) AL DOILEA VARDIST : Protecţia animalelor. BLOOM (Cu entuziasm) : Nobilă misiune ! L-am certat pe conductorul ăla de tramvai la podul Harold că-l maltra­tase pe calul îui săracul cu căpăstrul. Ce mi-a mai turuiţ

122

că de ce mă bag. Sigur, -era frig tare şi ultimul tramvai. Toate poveştile astea cu viaţa de la circ sînt cum nu se poate mai deprimante.

(Signor Maffei, palid ca o pasiune, în uniformă ds dre­sor de lei cu nasturi de diamant la plastronul căm-ăşii, apare ţinînd un cerc de Mrtie, o biciuşca întortocheată şi un re­volver cu care-l ţine la respect pe mastiful mîrîitor.) SIGNOR MAFFEI (Cu surîs sinistru) : Doamnelor şi dom­nilor, ogarul meu bine dresat. Eu sînt «cel care l-am îm-blînzit pe A] ax armăsarul sălbatic din pampas cu şaua mea specială cu ţepi pentru carnivori. Biciuit pe sub burtă cu cravaşa cu noduri. Un palan cu scripeţi cu tragere care su­grumă, şi asta-ţi aduce la respect orice leu, oricât de rebel, chiar Leo Fercx, mîncătorul de oameni din Libia. Un fier înroşit în foc şi o pomadă înecată pe locul ars l-au făcut vedetă pe Fritz din Amsterdam, hiena care gîndcşte. (Eîti-jeşte.) Eu am semnul indian. Scînteierea asta din ochii mei, ăsta-i secretul, şi licăritoarele astea din piept. (Cm surîs vră­jitoresc.) Acum v-o prezint pe mademoiselle Ruby. mîn-dria ringului.

PRIMUL VARDIST : Haide odată. Numele şi adresa. BLOOM : Pentru -moment uite că nu-mi aduc aminte. A. da ! (îşi scoate pălăria de lux, saluthid) : Dr. Bloom, Leo-pold, dentist. Aţi auzit de von Bloom Paşa. Nuşcîte mili­oane. Donmrwetter ! E proprietarul a. jumătate din Aus­tria. Egipt. Văr primar. PRIMUL VARDIST : Dovada.

(Un cartonaş cade din banda de piele a pălăriei lui

Bloom.)

BLOOM (Cu fes roşu, jiletcă de cadiu cu cingătoare lată verde, purtînd o falsă insigoiâ a Legiunii de onoare, ridică în grabă cartonaşul şi i-l întinde) : Permiteţi-mi. Clubul meu e cel al tinerilor din armata terestră şi din marină. Avocaţii — domnii John H-enry Menton, Promenada burlacilor, nr. 27.

PRIMUL VARDIST (Citeşte) : Henry Flower. Fără domi­ciliu stabil. Vagabondaj nocturn şi staţionare pe drumuri publice.

AL DOILEA VARDIST : Alibi. Eşti la primul avertisment. BLOOM (Scoate din buzunarul de la piept o floare galbenă veştejită) ; Aceasta e floarea în chestiune. Mi-a fost dată

123

de un om, nu ştiu numele. (La modul plauzibil.) Ştiţi gluma aceea veche, roza din Castilia. Bloom înfloreşte. Schimba­rea numelui de Virag. (Murmură pe ton scăzut confiden­ţial.) Sîntem logodiţi, ştiţi, domnule sergent. Doamna în cauză. încurcătură de amor. (îl bate pe umăr uşor pe cel de al doilea vardist.) Daţi-o dracului. E felul nostru al băie­ţilor de viaţă din marină. De la uniformă ni se trage. (Se Întoarce grav către primul vardist.) Şi totuşi, să ştiţi, chiar şi-aşa dai peste cîte un Waterloo uneori. Abăteţi-vă într-o seară să luăm un pahar de vin de Burgundia. (Către cel de al doilea vardist, vesel.) Vă prezint eu domnul inspector. Se pretează. O face cît ai ridica coada.