Manualul de

TEXT

Familia mea

Mă cheamă Toader. Mama îmi spune Toderică, iar sora mea, Tudorel. Bunica mă dezmiardă Tudoraş, iar bunicul, Tudorică. Tata îmi spune însă băiatul tatei.

Noi locuim într-o casă mare. Toţi la un loc alcătuim o familie. Mama mea e bună şi frumoasă. Eu am două bunici: mama mamei, care stă cu noi, şi mama tatei, care stă la ţară.

Tata e cel mai harnic om de pe lume. Se scoală cu noaptea în cap şi pleacă la lucru. Ileana, sora mea e mai mare decât mine. Ea merge la şcoală şi ştie să spună multe poezii frumoase. Fratele meu Ionel este mai mic decât mine. Deabia a început să vorbească. Eu merg la grădiniţă. Acolo ne jucăm, cântăm şi spunem poezii. Educatoarea ne povesteşte multe poveşti despre Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana.

Seara vine pe la noi unchiul Ilie. El e fratele tatei. Este inginer şi lucrează la uzină. Mătuşa Mărioara, soţia lui, este croitoreasă. Lucrează şi ea într-un atelier de croitorie.

VOCABULAR

(словник)

spúne (a) – казати;

sorá (surori) – сестра;

bunícă (-ci) – бабка;

dezmіеrdá (a) – пестити, пестувати, гладити;

buníc (-ci) – дід;

locuí (a) – проживати;

la un loc – разом;

alcătuí (a) (-esc) – утворювати, створювати;

frumóasă (e) – гарна;

stá (a) – знаходитися, жити, проживати;

ţáră (ţări) – країна, (в) на селі;

hárnic – стараний, дбайливий;

se scoală cu noaptea în cap – встає зрання, рано-вранці, спозаранку;

plecá (a) – вирушати, їхати;

lúcru – робота, праця;

ştí (a) (ştiu) – знати;

mai mic decât mine – менше за мене;

máre – старший;

de abiá – ледве–ледве, тільки-що;

grădiníţă (-ţe) – дитячий садок;

jucá (a) – грати, забавлятися;

cântá (a) – співати;

educatoáre – вихователька;

povestí (a) (-esc) – розказувати, розповідати;

povéste (-şti) – казка;

uzínă (e) – завод;

mătúşă (-şi) – тітка;

soţíe (-ii) – дружина, жінка;

soţ (i) – чоловік;

croitoreásă (-rese) – кравчиня, швачка;

atelier de croitorie – кравецька майстерня.

REŢINEŢI!

bunic, bunicul, bunici, bunicii;

bunică, bunica, bunicile;

unchi, unchiul, unchii;

mătuşă, mătuşa, mătuşele /(tanti);

soră, sora, surori, surorile;

frate, fratele, fraţi, fraţii.

De conjugat (провідмінювати): a mă dezmierda – пестити; a se scula, a spune – говорити; a locui – мешкати

Modul conjunctiv. Prezent

(Кон’юктивний спосіб. Теперішній час)

(Визначає дію, яку потрібно здійснювати)
prepoziţia – прийменник – să + дієслово
a fi – бути

eu să fiu noi să fim

tu să fii voi să fiţi

el (ea) să fie ei (ele) să fie

a avea – мати

eu să am noi să avem

tu să ai voi să aveţi

el (ea) să aibă ei (ele) să aibă

a scrie – писати

eu scriu noi scriem

tu scrii voi scrieţi

el (ea) scrie ei (ele) scriu

eu să scriu noi să scriem

tu să scrii voi să scrieţi

el (ea) să scrie ei(ele) să scrie
MODUL CONJUNCTIV

Prezentul

Conjugarea I		Conjugarea a II-a	Conjugarea а III-а
a aduna	a lucra	a cădea	a merge
eu să adun tu să aduni el, ea să adune noi să adunăm voi să adunaţi ei, ele să adune	să lucrez să lucrezi să lucreze să lucrăm să lucraţi să lucreze	să cad să cazi să cadă să cădem să cădeţi să cadă	să merg să mergi să meargă să mergem să mergeţi să meargă

Conjugarea a IV-a

a fugi	a citi	a dobori	a urî
eu să fug tu să fugi el, ea să fugă noi să fugim voi să fugiţi ei, ele să fugă	să citesc să citeşti să citească să citim să citiţi să citească	să dobor să dobori să doboare să doborâm să doborâţi să doboare	să urăsc să urăşti să urască să urâm să urâţi să urască

TERMINAŢIILE

Conj. I		Conj. II	Conj. III	Conj IV
– -і -e -ăm -aţi -e	-ez -ezi -eze -ăm -aţi -eze	– -і -ă -em -eţi -ă	– -i -ă -em -eţi -ă	– -і -ă -im -iţi -ă	-esc -eşti -ească -im -iţi -ească	– -i -e -îm -îţi -e	-ăsc -ăşti -ască -îm -îţi -ască

Примітка. Кон'юнктив теперішнього часу в 1-ій, 2-ій особі однини і множини має ті самі закінчення, що й дійсний спосіб (indicativ) теперішнього часу.

Perfectul

Кон'юнктив минулого часу (perfectul conjunctiv) утворюється за допомогою кон'юнктива теперішнього часу дієслова a fi у формі să fi, яка не змінюється за особами, і дієприкметника відмінюваного дієслова: (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele) să fi adunat, să fi lucrat, să fi căzut, să fi mers, să fi fugit, să fi citit, să fi doborât, să fi urât.

Articolul

АРТИКЛЬ

В румунській мові розрізняємо неозначений артикль (articolul nehotărit), означений артикль (articolul hotărât), прикметниковий артикль (articolul adjectival) і присвійний артикль (articolul posesiv).

Неозначений артикль (articolul nehotărât) un, o стоїть перед іменником неозначеної форми і відміняється так:

Відмінок	Чоловічий рід		Жіночий рід
	Однина	Множина	Однина	Множина
Н.	un	niştе, unii	o	nişte, unele
Р.	(a) unui	(a) unor	(a) unei	(a) unor
Д.	unui	unor	Unei	unor
З.	un	nişte, unii	O	nişte, unele

Означений артикль (articolul hotărât) в румунській мові постпозитивний, тобто ставиться після іменника у вигляді суфікса. Форми означеного артикля такі:
Чоловічий рід

Відміно	Однина	Множина
Н. З. Р. Д. К.	-l, -le (omul, muntele) -lui (omului, muntelui) -le (omule)	-і (oamenii, munţii) -lor (oamenilor, munţilor) -lor (oamenilor, munţilor)

Жіночий рід

Відмінок	Однина	Множина
H. 3. Р. Д. К.	-a (mama) -і (mamei)	-le (mamele) -lor (mamelor) -lor (mamelor)

Неозначена і означена форма іменників

Іменники в румунській мові мають дві форми: неозначену (forma nearticulată) і означену (forma articulată).

Наприклад:

Неозначена форма Називний відм. однини	Означена форма називний відмінок множини
Чоловічий рід роm – роmі pomul – pomii unchi – unchi unchiul – unchii codru – codri codrul – codrii leu – lei leul – leii frate – fraţi fratele – fraţii
Жіночий рід mamă – mame mama – mamele perdea – perdele perdeaua – perdelele basma – basmale basmaua – basmalele pâine – pâini pâinea – pâinile vrabie – vrăbii vrabia – vrăbiile oaie – oi oaia – oile Середній рід scaun – scaune scaunul – scaunele unghi – unghiuri unghiul – unghiurile muzeu – muzee muzeul – muzeele plai – plaiuri plaiul – plaiurile sacrificiu – sacrificii sacrificiul – sacrificiile

Declinarea substantivelor

(відмінювання іменників)

Nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ

(називний, родовий, давальний, знахідний, кличний)

N. mamă mame mama mamele

G. a mamei ale mamelor mamei mamelor

D. mamei mamei mamei mamelor

A. pe mamă mame mama mamelor

V. mamă!

x…x…x

N. student studenţi studentul studenţii

G. al studentului studenţilor studentului studenţilor

D. studentului studenţilor studentului studenţilor

A. pe student studenţi studentul studenţii

Articolul nehotărât

(неозначений артикль)
o, un, nişte

N. o studentă un student

G. a unei studente unui student

D. unei studente unui student

A. pe o studentă pe un student

x…x…x

N. nişte studente nişte studenţi

G. ale unor studente ai unor studenţi

D. unor studente unor studenţi

A. pe nişte studente pe nişte studenţi

Articolul hotărât

(означений артикль)

Masculin singular: -l student – studentul

Masculin plural: –i studenţi – studenţii

Feminin singular: -a studentă – studenta

Feminin plural: -le studente – studentele

Neutru singular: -l ziar – ziarul

Neutru plural: -le ziare – ziarele

ATENŢIE!

Cafeaua – cafele – cafelele

Basmaua – basmale – basmalele

Steaua – stele – stelele


Lectură

Familia

Regele Angliei, Eduard al VII-lea, a murit în 1910. Fiul său, George al V-lea, a domnit timp de 25 de ani, până în anul 1936; el a lăsat cinci copii: patru fii şi o fiică.

Primul său fiu, prinţul de Galles, se numeşte Eduard, ca şi bunicul său; el a devenit rege sub numele de al Eduard-lea VII, însă n-a domnit decât unsprezece luni. El a abdicat în favoarea fratelui său, ducele de York, care a luat numele de George al VI-lea.

Împăratul Napoleon I s-a născut în Corsica, în anul 1769; el a murit la Sfânta-Elena în 1821. Fiul său, ducele de Reichstadt, n-a domnit niciodată.

VOCABULAR

(словник)

rege (i) – король;

domni (a) – панувати, царувати;

prinţ (i) – принц, князь;

abdica (a) – зрікатися, відрікатися (від престолу);

favoare – ласка, милість, прихільність, протегування;

duce (i) – герцог;

împărat (i) – імператор, цар;

niciodată – ніколи;
* * *

VOCABULAR

(словник)

unchi – дядько, вуйко, стрий;

nepot (i) – племінник, внук;

văr (veri)– двоюрідний брат;

socru (i) – тесть, свекор;

soacră (e)– теща, свекруха;

ginere (i) – зять, жених;

noră (nurori) – невістка;

cumnat (ţi) – шурин, швагер;

cumnată (e) – своячениця, швагрова;

prieten (i) – друг, приятель;

familie (i) – сім'я, родина;
Bunicul, bunica / bunicii

Tata, mama / părinţii

Fratele, sora

Fiul, fiica / copiii

Nepotul, nepoata / nepoţii

Unchiul, mătuşa

Vărul, vara (verişoara)

Soţul, soţia, (bărbatul, nevasta).

Socrul, soacra / socrii

Ginerele, nora

Cumnatul, cumnata / cumnaţii

* * *

lectură

Prietenul meu, Iancu Marinescu, s-a însurat; soţia lui aparţine unei vechi familii moldoveneşti. Căsătoria civilă a avut loc marţea trecută la primărie, iar căsătoria religioasă, două zile mai târziu. Ceremonia de la biserică a fost foarte frumoasă. Tânăra pereche a plecat apoi într-o călătorie de nuntă, pe Coasta de Azur.

VOCABULAR

(словник)

civilă – цивільна, громадянська;

religioasă (e) – релігійна

ceremonie (i) – церемонія, обряд;

biserică (i) – церква;

călătorie (i) – поїздка, подорож, мандрівка;

nuntă (ţi) – весілля.