Materia medica

 SULPHUR IODATUM

 

Sulphur iodatum – Sul-i.

Sulfura de iod – aspect macroscopic – pulbere cristalină, de culoare cenuşiu închis, negricios.

Sulfur-ul « blând », corespunzând miasmei tuberculinice.

Combinaţie între Sulf şi Iod

Combinaţie între două remedii cu acţiune profundă, ambele calde, Sul-I prezintă  intoleranţă pronunţată la căldură, cu  ameliorare la rece (iarna)

Tropism : piele (erupţii pustuloase, eczema umede, prurit), mucoase (secreţii abundente, prelungite), sistem ganglionar, vascular (bufeuri, congestie cefalică, pletoră)

Caracteristici:

• 
  Boli de piele persistente, specific : foliculita bărbii, acnee.
  
• 
  « erupţie pustuloasă buză superioară »
  
• 
  « eritem al bărbiei »
  
• 
  Acnee supurată
  
• 
  Eczemă acută, « zemuindă » - keynote « roşu închis, edem, zemuindă, prurit intens »
  
• 
  Hipertrofie nedureroasă a glandelor, cu infiltrarea ţesuturilor, induraţie şi îngroşare postinflamaţie.
  
• 
  Slăbiciune, ca după gripă.
  
• 
  Prostaţie, slăbit.
  
• 
  Senzaţie de căldură arzătoare intern, cu răceală externă.
  
• 
  Secreţii acide, gălbui.
  
• 
  Degetele devin albe, insensibile
  
• 
  Supuraţie- favorizează reabsorbţia
  

Mental

• 
  Evită efortul (teamă de efort).
  
• 
  Nehotărât. Grăbit, agitat, trist. Incapabil de muncă. Speriat la trezire. Agitaţie noaptea. Tresare la trezire.
  

Cap

 Senzaţie: părul este ridicat (erect).

 Ca şi cum este strâns din lateral de o menghină
Durere : > asfinţit. Laterală & vertigo.
      < prinderea părului, ajunare, înainte şi în timpul menstrei, cameră încălzită.

Vederea
  Zigzag-uri.

Nas
 Mucus verde în narine. Excoriaţia nărilor. Simţul mirosului acutizat.

 Faţa
Parotide hipertrofice post-parotidită. Erupţie papulară. Acnee supurată.

Gură
Limba îngroşată, « glazurată », după inflamaţie. Uscată.

Dinţi
Senzaţie de dinţi moi, acoperiţi cu puf moale.

Gât
Uvula şi amigdalele mărite şi roşii. Edemaţiate. Durere, uscăciune la deglutiţie.
Hipertrofie cronică a amigdalelor

Mâncare, băutură
Apetit crescut la copiii cu scădere în greutate (marasmus)
Durere de cap agravată ajunând. Anorexie. Sete.
Dorinţă pentru: acru, murături, limonadă.

Stomac
Senzaţie de tremurătură în epigastru, la efort.
Căldură în epigastru. Gol în epigastru.
Abdomen
Ganglioni mezenterici măriţi.

Rect
Constipaţie refractară. Scaun galben deschis, urât mirositor. Căldură şi prurit anal, flatus, hemoroizi.

Urinar
Urină purulentă, cantitativ redusă, nisip maro. Miros de zmeură. Stricturp post-gonoree, micţiune dureroasă, cu jet  spiralat.

Genital
Bărbaţi: durere surdă, prostată. Arsură la capătul distal, penis.

Hidrocel la copii.

Femei

menstre – neregulate. Leucoree abundentă, agrav înainte şi după menstră.

Respiraţie
Asmatică, raluri, sufocantă.
Astm alergic cu strănuturi, catar

Tuse
Spasmodică, agrav dimineaţa
Spută verzuie, purulentă, abundentă, vâscoasă, galbenă. (Kali-bi.)

Torace
Senzaţie de constricţie, pleurezie.
Erupţie cutanată

Inimă
Senzaţie de căldură (Rhod.)
Durere sfredelitoare, asociată cu dispnee. Palpitaţii

Membre inferioare
Tălpile sunt dureroase, cu senzaţie de arsură când stă în picioare. (Merc., Carb-v)
Labele transpirate şi reci noaptea, în pat. 

Somn

Somnoros ziua, neastâmpăr noaptea / (Staph). Somn neodihnitor, doarme cu gura deschisă, se trezeşte speriat.

Vise : Confuze

• 
  Piele
  Prurit – urechi, nas, uretră
  Pustule – gât.
  Acnee.
  Pruritul de “bărbier”.
  Lichen plan. Erupţie pruriginoasă antebraţe. Eczemă acută, cu pielea de culoare rosu închis, edem şi prurit sever.
  Părul de pe membre stă ridicat (Irid-met)
  

Modalităţi

Agravare: Efort, chiar minim. Căldură. Intins pe partea dreaptă. Înainte de furtună. Noaptea. La aplecare.

 Amelioare : aer rece, ortostatism, expectoraţie, iarna

 Tipologie

Copii – slabi, agitaţi, se mişcă cu grabă, însă obosesc repede

Sunt călduroşi, prezintă facies adenoidian, cu roşeţi localizate după efort/emoţie

Clinic: poliadenopatii, frecvent laterocervicale, dure – “mătănii”, vegetaţii adenoidiene şi/sau hipertrofie amigdaliană.

Amigdale: mărite, criptice, cu depozite de fibrină

Transpiră uşor, mai ales la cap şi mai ales noaptea

Clinic : hidrocel.

Adultul  - călduros, senzaţia de căldură internă, transpiră uşor, iese la aer şi răceşte (!)

Nelinişte interioară, pare mereu grăbit.

Are senzaţie de căldură internă concomitent cu cea de răceală externă. Nu suportă căldura, iar mişcarea (încălzeşte !) îl agravează, deşi o doreşte ca urmare a neliniştii interioare.

Secreţiile sunt acide (leucoreea, transpiraţiile…)

Pielea sensibilă, uscată, cu tendinţă la supuraţie (pustule, abcese, furuncule)

Patologie : tendinţe tuberculinice : cataruri simple – pneumonii, pleurezii, tuberculoză.

 Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod), cu stare de slăbiciune-oboseală generală mai accentuată la 11 am (Sulf)

Frecvent copil / adolescent, uneori adult cu stare pronunţată de slabiciune

Dorinţă puternică de aer proaspăt (Iod),  însă răceşte uşor

Senzaţie de căldură.  Picioarele ard (Sulf), însă în pat sunt reci (dg. dif. Sulf)

Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple.

Rinofaringite, otite recurente

 

Bronşită cu tuse violentă, asfixiantă – acumulare mucozităţi vâscoase, dificil de eliminat

Eczemă cronică, mai ales umedă, pruriginoasă, agrav. la căldură

 Acnee a spatelui şi frunţii

Modalităţi

Agravare :    căldură

    Dimineaţa, spre 11 am

Ameliorare : aer proaspăt

    Expectoraţie

Complementare :

Acut :

    Phosphorus tri iodatus,     

Arsenicum tri iodatus,

    Pulsatilla

Cronic :

    Silicea,     Natrum muriaticum,    Aviare,     Tuberculinum

Clinic : Acneea punctata (chiste retenţie glande sebacee – puncte albe), eczemă acută (cu exudat abundent) , pruritul de “bărbier”. Urechi, acufene. Gonoree. Rinită alergică. Gripă. Rinichi, dureri. Lichen plan. Buză superioară, erupţii. Parotidă, hipertrofie. Prostată. Scalp, usturimi. Coloană vertebrală, slăbiciune. Uretră, strictură. Limbă, îngroşare. Amigdale, hipertrofie cronică.

 Addenda

Albert Einstein

“Epistemiologia (teoria) fără legătură cu ştiinţa (experiment) devine vorbă goală; ştiinţa fără epistemologie este, în măsura în care ea poate fi concepută ca atare, primitivă şi încurcată”

 Remediile sunt descrise în materia medica, tabloul lor este acceptat ca fiind solid. Însă, cu cât reflectăm mai mult, cu atât ne dăm seama că aceste tablouri sunt doar aproximări ale imaginii complete. Un nou prooving poate schimba descrierea care există în literatură, însă nu va modifica în vreun fel remediul care rămâne neschimbat. Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de clarificare şi completare a tabloului de remediu.

 Primul pas este experimentarea / proving (pentru mulţi este şi ultimul!).

Următorul pas – aplicarea practică – verificarea clinică, adică vindecarea

Al treilea pas: compararea şi clasificarea remediilor.

 Clasificarea este primul pas real spre ştiinţă şi elaborarea unei teorii. Este un pas esenţial, fără de care toată informaţia existentă rămăne neconectată. Există în comunitatea homeopată credinţa că o clasificare este imposibilă şi că aceasta ar duce la false concluzii. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag. 140 din Organon, fiindu-i teamă de speculaţii (Epistemiologia fără legătură cu ştiinţa (experiment) devine vorbă goală), însă Einstein arată clar că opusul este la fel de rău. Ştiinţa care se prezintă doar ca o colecţie de date, fără a lua în considerare teorii privitoare la ele este primitivă şi greoaie. Duce la o adunătură de date din care nu mai poţi deosebi capul de coadă. Nu mai vezi pădurea de copaci. Acesta este cazul medicinei, cu întreaga sa colecţie de boli şi medicamente, însă acelaşi lucru poate fi spus şi despre Materia medica homeopată. Pentru a progresa ca ştiinţa, homeopatia are nevoie să treacă la treapta de clasificare şi elaborate de teorii.

Un pas important în dezvoltarea tabloului remediilor este de a le găsi un sens. Acest lucru a fost făcut deja: esenţa descrisă de Vithoulkas, psora primară a lui Masi, senzaţia vitală a lui Sankaran. Ţinta este să fie găsit simptomul de bază din care pot fi deduse toate celelalte simptome, întregul tablou. Acest proces presupune că există o ordine, că simptomele nu sunt întâmplătoare. Prezumţia de ordine este una din cele două presupuneri care stau la baza ştiinţei. Einstein avea o “puternică convingere privind raţionalitatea universului”, anume în natură şi deci şi în tabloul remediilor. Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adevărul acesta, anume că există o structură în tablul remediilor.

(Jan Scholten, Introducere la lanthanide)