Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte



Yüklə 7,67 Mb.
səhifə11/156
tarix28.10.2017
ölçüsü7,67 Mb.
#17946
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   ...   156

(Efeseni 5.1-4)

Iar Domnul Dumnezeu a mirosit mireasmă bună şi a zis Domnul Dumnezeu în inima Sa: "Am socotit să



nu mai blestem pământul pentru faptele omului, pentru că cugetul inimii omului se pleacă la rău din ti-

nereţile lui şi nu voi mai pierde toate vietăţile, cum am făcut. De acum, cât va trăi pământul, semăna-

tul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea nu vor mai înceta!" (Facerea 8.21, 22)

Jertfa trebuie dăruită lui Dumnezeu, o, Paladie, ca un miros de bună mireasmă şi ca o datorie, o petrecere

sfântă şi strălucirile unei vieţi alese. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul cel binemirositor şi ziua morţii decât ziua naşterii.



(Ecclesiastul 7.1)

Mirosurile ating corzile inimii cu o precizie mai mare decât imaginile si sunetele. (Rudyard Kipling)

Paharul este în mâna Domnului, plin cu vin curat bine-mirositor, şi îl trece de la unul la altul, dar drojdia lui



nu s-a vărsat; din ea vor bea toţi păcătoşii pământului. (Psalmi 74.8)

Pe el Aaron va arde tămâie mirositoare în fiecare dimineaţă, când pregăteşte candelele. Când va aprinde

Aaron seara candelele, iar va arde miresme. Această tămâiere neîntreruptă se va face pururea îna-



intea Domnului din neam în neam. Să nu aduceţi pe el nici o ardere de tămâie străină, nici ardere de

tot, nici dar de pâine, nici turnare să nu turnaţi pe el. Aaron va săvârşi jertfa de curăţire peste coarnele lui

o dată pe an; cu sânge din jertfa de curăţire cea pentru păcat îl va curăţi el o dată pe an; în neamul vostru

aceasta este mare sfinţenie înaintea Domnului". (Ieşirea 30.7-10)

Pentru că şi în Tesalonic, o dată şi a doua oară, mi-aţi trimis ca să am cele trebuincioase. Nu că doar caut

darul vostru, dar caut rodul care prisoseşte, în folosul vostru. Am de toate şi am şi de prisos; m-am

îndestulat primind de la Epafrodit cele ce mi-aţi trimis, miros cu bună mireasmă, jertfă primită, bine-

plăcută lui Dumnezeu. Iar Dumnezeul meu să împlinească toată lipsa voastră după bogăţia Sa, cu sla-

vă, întru Hristos Iisus. Iar lui Dumnezeu şi Tatălui nostru, slavă în vecii vecilor! Amin.

(Filipeni 4.16-20)

Pesimistul este omul care, dacă simte miros de flori, caută din priviri coşciugul. (H. L. Mencken)



Şi doctorului dă-i loc că şi pe el l-a făcut Domnul şi să nu se depărteze de la tine, că şi de el ai trebuinţă.

Că este vreme când şi în mâinile lui este miros de bună mireasmă. Că şi el se va ruga Domnului, ca să

dea odihnă şi sănătate spre viaţă. Cel care păcătuieşte împotriva Ziditorului său, să cadă în mâinile

doctorului. (Ecclesiasticul 38.12-15)

Misterul este elementul cheie al oricărei opere de artă. (Luis Bunuel)

Misterul este esenţa creativităţii. Misterul, şi surpriza. (Julia Cameron)

Misterul/ Cel mai mare mister al infinitului este existenţa Celui pentru care nimic nu are mister. (Eliphas Levi)



Este temperamentul părţii înfierbântate şi superstiţioase a omenirii, în probleme de religie, să îndrăgească

misterele şi, din acest motiv, să le placă cel mai mult ceea ce înţeleg cel mai puţin.(Isaac Newton)

Este treaba artistului ca întotdeauna să adâncească misterul. (Francis Bacon)

În iubire stă misterul vieţii. (Părintele Constantin Galeriu)

Omul e un mister, iar la temelia umanităţii stă mereu admirarea acestui mister. (Thomas Mann)

Pictura devine pentru Goya un mijloc de a atinge misterul, dar misterul este de asemenea pentru el

mijlocul de a atinge pictura. (André Malraux)

Toate lucrurile au misterul lor şi poezia este misterul tuturor lucrurilor. (Frederico Garcia Lorca)

Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Liniştea este misterul lumii ce va veni. (Sfântul Isaac

Sirul)

Mişcarea isihastă 3.3



Mişcarea/ Căci în El trăim şi ne mişcăm şi suntem, precum au zis şi unii dintre poeţii voştri: căci ai Lui neam şi

suntem. (Faptele Apostolilor 17.28)



Cea mai puţină răbdare o am cu ceasul. Limbile sale se mişcă prea repede. (Thomas Alva Edison)

Educaţia este mişcarea din întuneric spre lumină. (Allan Bloom)

El mişcă munţii din loc fără ca ei să prindă de veste că El i-a răsturnat în mânia Lui. (Iov 9.5)

Esenţa fericirii este sănătatea, iar a sănătăţii e mişcarea. (James Thomson)

Gândurile care mişcă patimile animalice se fac mai cuminti şi mai slabe. 2.10

Infinitul! Nicio altă întrebare nu a mişcat vreodată atât de profund spiritul uman. (David Hilbert)

În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. (Ioan 5.3)

În zilele noastre am ajuns să confundăm foarte mult Sfânta Liturghie cu un moment în care te retragi pur

şi simplu într-un colţ, te mânii pe toţi care se mişcă în jurul tău, îi judeci pe cei care nu sunt îmbră-

caţi corespunzător şi, în acelaşi timp, îţi repeţi cât eşti de păcătos şi nevrednic de a te apropia de

Sfintele Taine, refuzând primirea Euharistiei cu anii. (Teologul Alexander Schmemann)

Întreg consumismul, care mişcă mecanismul economic global, speculează chiar aceste slăbiciuni ale

omului, pe care părinţii bisericii le numesc patimi. 8.20

Jurnalismul este o catapultă enormă pusă în mişcare de urile mărunte. (Honoré de Balzac)

Mecanismele vieţii sunt structurate sub forma unor dispuneri atomice, în relaţie cu toate mişcările uni-

versului. (Louis Pasteur)

Meditaţia este eliberarea de gândire şi o mişcare înspre extazul adevărului. Meditaţia este explozia

înteligenţei. (Krishnamurti, filosof indian)

Memoria pune în mişcare creierul şi acesta din urmă sufletul. (Voltaire)

Natura se însufleţeşte şi se împuterniceşte printr-o neîncetată mişcare. (Comenius)

Patimile nu ţin de suflet, chiar dacă ele se mişcă în el. (Sfântul Isaac Sirul)

Poezia este arta de a pune în mişcare imaginaţia noastră cu ajutorul cuvintelor. (Arthur Schopenhauer)

Raţionamentul este imaginea logică a mişcării. (George Bancroft)

Şi stelele cerului au căzut pe pământ, precum smochinul îşi leapădă smochinele sale verzi, când este zgu-

duit de vijelie. Iar cerul s-a dat în lături, ca o carte de piele pe care o faci sul şi toţi munţii şi toate

insulele s-au mişcat din locurile lor. (Apocalipsa 6.13, 14)

Timpul este imaginea mobilă a eternităţii imobile. (Platon)

Tot ce se mişcă şi ce trăieşte să vă fie de mâncare; toate vi le-am dat, ca şi iarba verde. Numai carne

cu sângele ei, în care e viaţa ei, să nu mâncaţi. (Facerea 9.3)

Un fir de păr nu se mişcă fără voia lui Dumnezeu, dar lumea întreagă? 4.9

Mituirea/ A zis Samuel către tot poporul: "Iată eu am ascultat glasul vostru în toate câte mi-aţi grăit şi am pus rege

peste voi. Iată regele umblă înaintea voastră, iar eu am îmbătrânit şi am încărunţit; fiii mei sunt cu voi şi

eu am umblat înaintea voastră din tinereţile mele până acum. Iată-mă, mărturisiţi asupra mea înaintea

Domnului şi a unsului Lui, de am luat cuiva boul, de am luat cuiva asinul, de am asuprit pe cineva şi de

am apăsat pe cineva; de am luat de la cineva mită şi am închis ochii la judecata lui, vă voi despăgubi".

Şi au răspuns toţi: "Tu nu ne-ai nedreptăţit, nici nu ne-ai asuprit, nici nu ai luat nimic de la nimeni".

(I Regi 12.1-4)

Blestemat să fie cel ce va lua mită, ca să ucidă suflet şi să verse sânge nevinovat! Şi tot poporul să zică:

Amin! (Deutoronomul 27.25)

Că Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul stăpânilor, Dumnezeu mare şi pu-

ternic şi minunat, Care nu caută la faţă, nici nu ia mită; care face dreptate orfanului şi văduvei şi iu-

beşte pe pribeag şi-i dă pâine şi hrană. (Deutoronomul 10.17, 18)

Că Eu ştiu că mari sînt fărădelegile voastre şi grele păcatele voastre, ca unii care asupriţi pe cel drept şi



luaţi mită şi stoarceţi pe cei săraci la porţile cetăţii. Dar în vremea aceea omul cel înţelept va tăcea,

că este vreme rea. Căutaţi binele şi nu răul, ca să fiţi vii şi aşa Domnul Dumnezeu Savaot va fi cu

voi precum ziceţi că este. (Amos 5.12)

Când am auzit eu murmurul lor şi astfel de vorbe m-am mâniat foarte tare. Inima mea s-a tulburat şi am do-

jenit aspru pe cei mai însemnaţi şi pe căpetenii. "Voi luaţi mită de la fraţii voştri", le-am zis eu. Şi am

făcut împotriva lor o adunare mare, şi le-am zis: "Noi, pe cât ne-au ajutat puterile, am răscumpărat

fraţi de ai noştri, Iudei, care fuseseră vânduţi păgânilor; iar voi vindeţi pe fraţii voştri". Ei însă tăceau

şi nu găseau răspuns. (Neemia 5.6-8)

Cel ce umblă după câştig nedrept îşi surpă casa lui, iar cel ce urăşte mita va trăi. (Solomon 15.27)

Dând mită rezolvi şi imposibilul. (Proverb aromân)

Fidelitatea câştigată prin mită se pierde la fel. (Seneca)

În tine se ia mită, ca să se verse sânge; tu iei dobândă şi camătă şi cu silnicie apuci câştig de la fratele tău,

iar pe Mine M-ai uitat, zice Domnul Dumnezeu. (Iezechiel 22.12)

În toate cetăţile tale, pe care ţi le va da Domnul Dumnezeul tău, să-îi pui judecători şi căpetenii după se-

minţiile tale, ca să judece poporul cu judecată dreaptă. Să nu strici legea, să nu cauţi la faţă şi să nu iei



mită, mita orbeşte ochii înţelepţilor şi strâmbă pricinile drepte. Caută dreptate şi iar dreptate, ca să

trăieşti şi să stăpâneşti pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă. (Deutoronomul 16.18-20)



Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administra-

ţiei vând sângele şi averea unei generaţii. (Mihai Eminescu)



Mita este mama Corupţiei. (Mihai Cucereavii)

Omul cel drept în calea sa şi cel ce grăieşte cuvinte de cinste, care dă la o parte câştigul cel nedrept, cel

ce mâinile înapoi le trage şi mită nu primeşte, care-şi astupă urechile când aude fărădelegi şi îşi pune

văl pe ochi ca să nu mai vadă răul, acela va locui pe înălţimi, şi stâncile cele tari vor fi cetatea lui;

pâine i se va da şi apa nu-i va lipsi. (Isaia 33.15, 16)

Şi plecând ele, iată unii din strajă, venind în cetate, au vestit arhiereilor toate cele întâmplate. Şi, adunându-



se ei împreună cu bătrânii şi sfat, au dat bani mulţi ostaşilor, zicând: Spuneţi că ucenicii Lui, venind

noaptea, L-au furat, pe când noi dormeam; şi de se va auzi aceasta la dregătorul, noi îl vom înduple-

ca şi pe voi fără grijă vă vom face. Iar ei, luând arginţii, au făcut precum au fost învăţaţi. Şi s-a răs-

pândit cuvântul acesta între Iudei, până în ziua de azi. (Marcu 28.11-15)

Vai de cei ce dau dreptate celui nelegiuit pentru mită şi lipsesc de dreptate pe cel drept! (Isaia 5.23)

Moartea Domnului s-a făcut moarte morţii. 4.11

Moartea dezleagă sufletul de trup şi astfel sufletul ajunge la cunoaşterea nemuririi sale. 7.6

Moartea este a vieţii în aceeaşi măsură ca şi naşterea. (Rabindranath Tagore)

Moartea este capătul, nu însă scopul vieţii. (Michel de Montaigne)

Moartea este distanţa care ne lipseşte pentru a-L atinge pe Dumnezeu. 11.13

Moartea este o apă pe care trebuie s-o trecem. 11.13

Moartea este sfârşitul firesc al vieţii şi nu o pedeapsă. (Cicero)

Moartea este trecerea de la un mod de viaţă la alt mod de viaţă. (Mitropolitul Bartolomeu Anania)

Moartea este un examen dizgraţios, la care toţi candidaţii sunt admişi. (Paul Claudel)

Moartea este un prieten, care ne şopteşte cele despre Dumnezeu. 11.13

Moartea nu se află la polul opus al vieţii, ea face parte din viaţă. (Haruki Murakami)

Moartea prietenilor este începutul morţii tale. (Mihail Sadoveanu)

Moartea şi învierea 7.6, 11.22

Moartea şi învierea lui Hristos 10.20, 11.14

Moartea sufletului este păcatul. 11.14

Moartea, despărţirea de Dumnezeu şi întoarcerea la Dumnezeu. 11.13

Moartea/ A zis acestea, şi după aceea le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, a adormit; Mă duc să-l trezesc. Deci I-au

zis ucenicii: Doamne, dacă a adormit, se va face bine. Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei cre-

deau că vorbeşte despre somn ca odihnă. Deci atunci Iisus le-a spus lor pe faţă: Lazăr a murit. Şi

Mă bucur pentru voi, ca să credeţi că n-am fost acolo. Dar să mergem la el. (Ioan 11.11-15)

A-ţi aminti cu adevărat de Dumnezeu, înseamnă a-ţi aminti de viaţă. A-L uita, înseamnă a muri.

(Sfântul Teotim al Tomisului)

Adevărata fericire e să găseşti idealul pentru care merită să trăieşti sau să mori. (Soren Kierkegaard,

filosof şi teolog danez)

Aţi auzit hula. Ce vi se pare vouă? Iar ei toţi au judecat că El este vinovat de moarte. Şi unii au început

să-L scuipe şi să-I acopere faţa şi să-L bată cu pumnii şi să-I zică: Prooroceşte! Şi slugile Îl băteau

cu palmele. (Marcu 14.64, 65)

Adam a greşit şi a murit, Hristos n-a greşit şi totuşi a murit. 11.14

Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi

la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă. Adevărat, adevărat zic vouă, că vine ceasul şi

acum este, când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi cei ce vor auzi vor învia. (Ioan 5.24, 25)

Adevărat, adevărat zic vouă: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac.(Ioan 8.51)

Adevărat grăiesc vouă: Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea pe

Fiul Omului, venind în împărăţia Sa. (Matei 16.28)

Biserica este locul unde sunt salvaţi cei condamnaţi la moarte. (Sfântul Efrem Sirul)

Bolnavul avea nevoie de vindecare, robul avea nevoie de eliberare, iar cel muritor avea nevoie de

înviere şi de viaţă veşnică. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Bucuria morţii 7.6

Ca cei morti să fii, să nu socoteşti nici lauda şi nici ocara, şi poţi să te mântuieşti. 11.2

Ca să se împlinească ce s-a zis prin Isaia proorocul care zice: "Pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftali

spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; poporul care stătea în întuneric a văzut lumină

mare şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină le-a răsărit". (Matei 4.14-16)

Calomnia nu atinge niciodată mediocrităţile, care mor de ciudă că trăiesc ignorate. (Honoré de Balzac)



Că de n-ar fi avut nădejde că vor învia cei care mai înainte au căzut, deşert şi de râs lucru ar fi a se ruga

pentru cei morţi. Şi a văzut că celor care cu bună cucernicie au adormit, foarte bun dar le este pus.

Drept aceea, sfânt şi cucernic gând a fost, că a adus jertfă de curăţie pentru cei morţi, ca să se slo-



bozească de păcat. (II Macabei 12.44-46)

Căci dorinţa cărnii este moarte dar dorinţa Duhului este viaţă şi pace; fiindcă dorinţa cărnii este vrăjmăşie

împotriva lui Dumnezeu, căci nu se supune legii lui Dumnezeu, că nici nu poate. Iar cei ce sunt în carne nu pot să placă lui Dumnezeu. (Romani 8.6-8)

Căci milostenia izbăveşte de la moarte şi curăţă orice păcat. Cei ce fac milostenie şi dreptate vor trăi mult.

(Tobit 12.9)

Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune şi acest (trup) muritor să se îmbrace în

nemurire. Iar când acest (trup) stricăcios se va îmbrăca în nestricăciune şi acest (trup) muritor se va

îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghiţită de biruinţă.Unde

îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?". (I Corinteni 15.53-55)

Căderea este “păcatul firii” sau “moartea firii”. (Sfântul Maxim Mărturisitirul)

Călcând pe moarte, ajungem la Dumnezeu. 11.13

Când moare un despot, ia sfârşit şi puterea lui. Când se stinge un martir, stăpânirea lui abia începe.

(Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)

Când nu mai eşti copil, ai murit de mult. (Constantin Brâncuşi)

Când te afli în lărgime să nu te bucuri şi când te afli în necazuri să nu te întristezi şi să nu le socoteşti pe

acestea ca străine de calea lui Dumnezeu, căci pe calea Lui se umblă din veac şi din neam în neam,



prin cruce şi moarte. (Sfântul Isaac Sirul)

Când se va slobozi mintea de toată nădejdea din lumea văzută, să ştii că a murit în tine păcatul.

(Sfântul Isaia Pustnicul)

Cât te-ai mărit, Ilie, întru minunile tale! Şi cine este asemenea ţie, ca să se laude? Cel care ai înviat pe



mort din morţi şi din locaşul morţilor cu cuvântul Celui Preaînalt. (Ecclesiasticul 48.4, 5)

Cei trei doctori de pe insulă, cei mai renumiţi, au venit să mă vadă. Unul a mirosit ce am scuipat eu, al doi-

lea a pipăit cu mâna ce am scuipat şi al treilea m-a ascultat în timp ce scuipam. Primul a spus că sunt

mort, al doilea că sunt pe moarte, al treilea că o să mor. (Frederic Chopin)

Cei vii nu-i pot învăţa nimic pe cei morţi; dimpotrivă, cei morţi îi învaţă pe cei vii. (Chateaubriand)

Ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca

un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce.



(Filipeni 2.7, 8)

Cine a ştiut să trăiască, trebuie să ştie şi să moară. (Henryk Sienkiewicz)

Cu cât mai grabnic vom muri, cu atât mai grabnic Îl vom vedea pe Dumnezeu. 11.13

Cumplit lucru e beţia. E în stare să adoarmă simţurile, să întunece mintea. Face mort şi fără de putere pe

omul înzestrat cu raţiune, omul care a primit stăpânirea peste toate, îl doboară la pământ legându-l

cu lanţuri de nedezlegat. Dar mai bine spus, omul beat e mai rău decât omul mort. Omul mort nu

mai poate face rău, nici bine. Omul beat, însă, bine nu poate face, ci numai rău. …

(Sfântul Ioan Gură de Aur, vezi Beţia/ )

Cunoaşterea are două momente mari: momentul morţii şi momentul învierii. 7.6

Curajul te conduce în ceruri; frica – la moarte. (Seneca)

Dacă ai multe fapte bune, poţi uşor să-ţi acoperi cu ele păcatele; dar dacă eşti gol de fapte bune, fiecare

păcat îţi face o rană de moarte. Ca să nu se întâmple asta, să ne înarmăm cu fapte bune.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Dacă există în lume o forţă, care poate să depăşească frica pe deplin, să nimicească orice pericol, să ră-

mână nepăsătoare la orice pagubă până pe patul de moarte, această forţă este iubirea. (Poetul

bengalez Rabindranath Tagore)

Dacă în lume este mai întâi viaţa şi apoi moartea, în Biserica lui Hristos este întâi moartea şi apoi viaţa.

(Fericitul Augustin)

Dacă omul n-ar putea supravieţui după moartea trupească, evident totul ar fi zadarnic. În zadar i s-ar fi

însoţit sufletul în nevoi şi pasiuni trupeşti cu tot avântul lor. În zadar ar fi împiedicat trupul de mustra-

rea şi desfrâul sufletului spre atingerea ţelului final al înclinărilor şi dorinţelor, zadarnică activitatea ra-

ţiunii, zadarnică funcţionarea minţii, zadarnică înţelepciunea, dreptatea, practicarea oricărei virtuţi,

promulgarea şi controlarea oricărei legi; cu un cuvânt, zadarnică ar fi tot ce poate fi măreţ şi frumos

în viaţa oamenilor şi pentru oameni. Ba, ceea ce ar fi şi mai grav, însăşi crearea omului şi înzestrarea

lui cu toate darurile s-ar dovedi fără de niciun rost. Însă, fiindcă nici toate aceste lucrări ale lui Dum-

nezeu şi nici toate aceste daruri care provin de la El nu pot fi socotite zadarnice şi fără rost, atunci în

chip necesar trebuie legată de dăinuirea veşnică a sufletului şi prelungirea vieţii trupeşti, precum şi

corolarul ei firesc, învierea. (Atenagora Atenianul, filosof creştin din secolul al doilea)

Dacă trăieşti fără disciplină, mori fără demnitate. (Herbert Harris)

Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete

şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei. Căzând acela, s-a atins de oasele lui

Elisei şi a înviat şi s-a sculat pe picioarele sale. (IV Regi 13.21)

De aceea, precum printr-un om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, aşa şi moartea a trecut la

toţi oamenii, pentru că toţi au păcătuit în el. Căci, până la lege, păcatul era în lume, dar păcatul nu se so-

coteşte când nu este lege. Ci a împărăţit moartea de la Adam până la Moise şi peste cei ce nu păcătui-



seră, după asemănarea greşelii lui Adam, care este chip al Celui ce avea să vină. (Romani 5.12-14)

De ce trebuie să murim? 11.22

De morţi nu te teme, ci de vii fugi şi te îndreaptă mai mult spre rugăciune. (Avva Chiru)

Decât să te temi de moarte, mai bine te-ai teme de o viaţă nepotrivită. (Bertolt Brecht)

Deci, porunceşte ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină şi să-L fure şi

să spună poporului: S-a sculat din morţi. Şi va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi.

(Matei 27.64)

Depărtaţi-vă, căci copila n-a murit, ci doarme. Dar ei râdeau de El. Iar după ce mulţimea a fost scoasă

afară, intrând, a luat-o de mână, şi copila s-a sculat. (Matei 9.24, 25)

Destinul omenesc nu cunoaşte ameninţare mai mare decât moartea din motive necunoscute. (Ramon

Gomez de la Serna)

Deşi de moarte straşnic ne ferim, totuşi un sfert din viaţă noi dormim. (George Byron)

Dintre toate relele omeneşti, singur păcatul este adevăratul rău. Cu adevărat, infecţia sufletului este păca-

tul, o stricăciune de nesuferit care duce la moarte veşnică. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Domnul păzeşte toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi. Moartea păcătoşilor este cumplită şi

cei ce urăsc pe cel drept vor greşi. (Psalmi 33.19, 20)

Doresc mai degrabă să mor stăpân pe credinţa liberă a cugetului meu decât să vieţuiesc rob, încătuşat

de rătăcirea închinării la idoli. (Sfântul Sfinţit Mucenic Vasile preotul din Ancira, străpuns cu

ţepuşe înroşite în foc, la porunca împăratului Iulian Apostatul)

Dorinţa nemuririi 1.1

Drumul de la orbire la vedere trece prin moarte. 11.13

Dumnezeu a zidit pe om spre nestricăciune şi l-a făcut după chipul fiinţei Sale. Iar prin pizma diavolului

moartea a intrat în lume şi cei ce sunt de partea lui vor ajunge s-o cunoască.


Yüklə 7,67 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   ...   156




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin