Raport săPTĂMÂnal sistem bancar, 22-28 Iunie 2015 22 iunie 2015, zf ro: Special zf

28 iunie 2015, mediafax.ro: Europarlamentarul PSD Negrescu cere CSAT pentru evaluarea efectelor crizei din Grecia asupra României

Bugete din Parlamentul European, cere convoarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru evaluarea efectelor crizei din Grecia asupra României, apreciind că intrarea Greciei în incapacitate de plată va afecta economia României.

Europarlamentul PSD Negrescu cere CSAT pentru evaluarea efectelor crizei din Grecia asupra României

El aminteşte, într-un comunicat, că Grecia este al 6-lea investitor în România, cu investiţii de aproape 13,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 4,5% din totalul capitalului străin adus în economia locală, şi apreciază că intrarea Greciei în incapacitate de plată va afecta perspectivele de dezvoltare economică a României, afectând moneda naţională şi sistemul bancar.

"Preşedintele României, care reprezintă ţara noastră în Consiliu European, trebuie să prezinte public situaţia românilor, rezultatele negocierilor de la Bruxelles şi să convoace CSAT pentru a analiza efectul crizei din Grecia asupra României", spune europarlamentarul.

El apreciază că există un risc de expunere sau chiar de faliment a celor patru mari bănci elene aflate în România.

Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro, iar în lipsa fondurilor riscă să intre în incapacitate de plată.

Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, săptămâna viitoare, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor, pe 5 iulie.

Autorităţile de la Atena au solicitat o prelungire cu o lună a programului de susţinere financiară care expiră pe 30 iulie, în aceeaşi zi în care Grecia trebuie să plătească FMI 1,6 miliarde de euro.

Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins însă solicitarea în unanimitate.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat într-un interviu la BBC că instituţia nu va mai finanţa Grecia dacă autorităţile de la Atena nu vor plăti datoria de 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie.

Parlamentul grec a aprobat duminică dimineaţă planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza referendumul pe 5 iulie.

28 iunie 2015, zf.ro: GRECII CONTROLEAZĂ PATRU BĂNCI LOCALE

Adrian Vasilescu, BNR: Interferenţa acţionarilor greci asupra băncilor locale este limitată sever de regulile BNR

Cele patru bănci locale controlate de grupuri financiare de la Atena sunt reglementate de BNR, care poate acţiona în cazul în care observă interferenţe din partea acţionarilor, iar depozitele atrase de acestea sunt garantate de stat, ceea ce elimină riscul unui val de panică în rândul deponenţilor, spune Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

“Dincolo de realitatea din Grecia, subliniez că băncile locale sunt româneşti şi au doar capital grecesc. Posesorii acestui capital sunt limitaţi sever de regulile noastre interne. Există un protocol foarte clar, cu reguli foarte precise în caz de interferenţă a acţionarilor. Totul este stabilit în cel mai mic detaliu”, a declarat Vasilescu pentru ZF.
Grecii controlează patru bănci locale – Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească – care deţin împreună 12% din activele de 360 miliarde de lei ale sistemului bancar românesc. Acestea au depozite de la populaţie şi companii de circa 24 mld. lei, adică aproape 10% din totalul depozitelor locale.
“Am văzut în acest an de criză că niciodată nu a existat risc de panică în rândul deponenţilor băncilor cu acţionariat grecesc, iar acestă realitate este datorată faptului că depozitele sunt garantate de către stat şi posibilităţii de manevră pe care o are banca centrală dacă s-ar simiţi interferenţa acţionarilor”, a mai precizat Adrian Vasilescu.
Situaţia din Grecia s-a complicat în condiţiile în care guvernul de la Atena a convocat un referendum duminica viitoare pe tema condiţiilor impuse de creditorii internaţionali pentru prelungirea acordului de asistenţă. Şi aceasta în condiţiile în care marţi ajunge la scadenţă o rată pe care Grecia trebuie să o achite către Fondul Monetar Internaţional.
“Cred că este important să aşteptăm să vedem care va fi rezultatul referendumului de duminica viitoare şi să vedem dacă acest referendum va avea loc. Este foarte probabil ca rezultatul acestui referendum să fie categoric şi anume grecii să spună vrem să rămânem în zona euro. Un asemenea răspuns ar simplifica foarte mult lucrurile”, consideră Adrian Vasilescu.
28 iunie 2015, zf.ro: Dan Suciu, BNR: Dacă BCE nu va mai prelungi finanţarea băncilor elene, mâine băncile din Grecia vor fi inchise

Daca BCE va anunta astazi ca nu va mai extinde liniile de finantare de urgenta pentru bancile elene, luni va fi declarata zi de vacanta bancara in Grecia si nu se stie cat va dura aceasta vacanta bancara, a spus Dan Suciu, purtatorul de cuvant al BNR.

El afirma ca bancile romanesti cu actionariat elen Alpha Bank, Bancpost, Banca Romaneasca si Piraeus Bank nu vor fi afectate deoarece au fost incheiate acorduri de compensare cu bancile mama din Grecia.
Suciu spune ca nu au fost luate masuri speciale si nici nu au fost sedinte convocate de BNR cu sefii din sistemul bancar in ultimele 24 ore, desi situatia din Grecia s a acutizat de ieri, dupa ce guvernul Tsipras a anuntat convocarea unui referendum privind adoptarea noilor masuri cerute de creditori.
28 iunie 2015, zf.ro: Dan Suciu, BNR: Nu a fost convocat Comitetul de Stabilitate Financiară, mergem pe măsurile adoptate deja

Dan Suciu, purtatorul de cuvant al BNR, spune ca BNR nu a convocat Comitetul de Stabilitate Financiara din care mai fac parte seful Autoritatii de Supraveghere Financiara si ministrul finantelor.

Comitetul este constituit pentru astfel de situatii de criza, dar Suciu afirma ca deocamdata nu s a luat decizia convocarii acestuia, fiind masuri deja adoptate pentru a stopa eventuala contagiune a blocajului bancare care se prefigureaza in Grecia spre Romania.

28 iunie 2015, adevarul.ro: Impactul falimentului Greciei asupra României: leul s-ar putea deprecia, statul se va împrumuta mai scump, dar băncile sunt sigure

Românii care îşi petrec concediile în Grecia ar putea întâmpina probleme la bancomate Leul s-ar putea deprecia în faţa euro şi a dolarului, românii care călătoresc în Grecia ar putea avea parte de neplăceri în cazul folosirii bancomatelor, iar România s-ar putea împrumuta mai scump dacă statul elen ar intra în incapacitate de plată, consideră economiştii consultaţi de "Adevărul“. Economiştii avertizează că un efect secundar ar putea fi o reacţie foarte dură a Uniunii Europene în privinţa nerespectării ţintelor bugetare de către România, ca urmare a votării noului Cod Fiscal în Parlament, dar şi probleme privind aderarea la zona euro. De asemenea, investitorii vor trata mult mai circumspect statele din Estul Europei, în special România şi Bulgaria, despre care există percepţia că au aderat la Uniunea Europeană nepregătite, potrivit unei analize „Adevărul“. Analiştii nu se aşteaptă, însă, ca Grecia să părăsească zona euro sau Uniunea Europeană (UE). În privinţa băncilor, însă, sistemul bancar românesc este solid, iar Banca Naţională poate face faţă în cazul oricăror posibile perturbări, susţin economiştii. Cursul de schimb, primul impact „Primul efect asupra României ar fi asupra cursului leu-euro, dar BNR poate susţine cursul oricând. Vor exista variaţii euro-dolar şi ar trebui să ne aşteptăm, astfel, la creşterea dolarului, ceea ce va duce la scumpirea importurilor energetice, care se fac în dolari, mă refer la petrol şi gaze. De asemenea, şi echipamentele IT, care provin din China şi unde tranzacţiile se fac în dolari, vor urma aceeaşi cale“, a declarat, pentru „Adevărul“, profesorul de economie Mircea Coşea. Băncile greceşti din România, sigure În privinţa băncilor greceşti din România, acestea nu vor avea probleme, BNR putând interveni oricând, consideră analiştii. „Nu există un pericol la nivel de sistem bancar decât la nivelul restrângerii activităţii“, a declarat Lucian Isar, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Feroviara. „Mesajele BNR vor fi de calmare, clar. Vor veni cu mesajul că băncile cu capital grecesc din România sunt bănci româneşti şi că sunt supravegheate de BNR“, a afirmat şi analistul financiar Florin Cîţu. În România sunt prezente toate marile grupuri bancare elene: Alpha Bank, Piraeus Bank (ambele cu filiale cu acelaşi nume), Eurobank (deţine Bancpost) şi National Bank of Greece (deţine Banca Românească). De asemenea, şi Marfin Bank este prezentă. Statul se va împrumuta mai scump, investiţiile străine vor scădea „În mod concret, pentru români, marţi este o zi normală prin raportare la Grecia şi anume plajele şi marea sunt tot acolo, economia va importa aceleaşi delicatese, iar operatorii financiari vor efectua aceleaşi operaţiuni. Economia României va fi afectată de o mică reducere a canalului de intermediere financiară, dar aceasta nu este o surpriză şi cine avea de ajustat expunerea a făcut-o deja. Cursul de schimb în Romania este un curs controlat de banca centrală şi prin urmare nu întrevăd volatilitate sporită. Mai mult, aşa cum argumentam pe blog, o ieşire a Greciei din zona euro are un efect pozitiv asupra euro, de întărire, deoarece cursul de schimb este un preţ macro, iar pe medie, cei rămaşi în euro sunt mai solizi din punct de vedere macroeconomic“, a mai spus Lucian Isar. „Este de aşteptat o creştere uşoară a costului finanţării statului român, dar acest fapt nu este imediat şi direct resimţit de populaţie“, a completat el. În schimb, profesorul Mircea Coşea a avertizat că întreaga zonă a Estului Europei „va intra într-o ceaţă din punctul de vedere al investitorilor“, astfel că noile proiecte, fabrici, uzine, investiţii vor fi puse pe stop o perioadă. Probleme pentru turiştii români din Grecia În privinţa omului de rând, Coşea spune că românii ar putea avea parte de neplăceri în cazul concediilor în Grecia, mai ales la bancomate. „Vrând-nevrând, Grecia va trebui să adopte o politică fiscală mai strictă. Nu mă aştept la ieşirea din euro, ar însemna un eşec al modelului european şi că euro este o monedă politică, nu una economică. Vor fi amânări, nu rezolvări“, a afirmat Coşea. Altele ar fi, însă, alte efecte periculoase, consideră el. „La nivel macro vom intra într-o altă perioadă: politica fiscală se va înăspri, vom vedea că va fi o aplicare a tratatului de guvernanţă fiscală. România l-a semnat. UE va fi mult mai atentă. Mă aştept ca la şedinţa ECOFIN din 14 iulie, când se va analiza Codul Fiscal la nivel european, să existe o poziţie foarte dură vizavi de România, mai ales dacă Guvernul nu poate să justifice că va menţine un echilibru bugetar“, a mai declarat profesorul de economie Mircea Coşea. Camera Deputaţilor a votat recent Codul Fiscal, acesta instituind din 2016 reducerea TVA de la 24% la 19%, eliminarea accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru, anularea taxei pe stâlp şi scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 5%. Aceste măsuri vor avea un impact cumulat de 12 miliarde de lei. Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a anunţat că deficitul României pe 2016 va fi de 2,8-2,9% din Produsul Intern Brut (PIB), mult peste limita de 1% pentru deficitul structural, asumată de România pentru 2016, prin pactul fiscal. Lucian Isar, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Feroviara, spune însă că „ratingul României, dacă va fi scăzut, va fi din cauza situaţiei premierului României şi a unor eventuale derapaje fiscale, nu din cauza situaţiei din Grecia“. Aderarea la euro a României, în dubiu Mircea Coşea atrage însă atenţia că un alt efect al problemelor Greciei ar fi un semnal de alarmă asupra aderării la euro a României, deoarece nu trebuie să intrăm nepregătiţi. „Noi până acum ne-am axat pe atragerea de fonduri europene, dar adevăratele probleme sunt cele de echilibrare a nivelului de trai, între regiuni“, a afirmat Coşea. Previziuni: FMI va fi înţelegător, Grecia nu părăseşte euro Profesorul de economie a mai spus că Fondul Monetar Internaţional (FMI) va fi mai înţelegător decât UE, deoarece „FMI este mai apropiat de SUA, iar aici este o zonă foarte fierbinte pentru SUA“. El a completat că Rusia nu se va putea amesteca în problemele Greciei. „O greşeală a guvernului grec este trecerea la referendum. În Grecia circulă povestea că nu poporul grec s-a împrumutat, ci clasa politică. Ar putea apărea grupări extremiste“, a punctat el. Florin Cîţu spune şi el, însă, că „în acest moment, pieţele pariază că sunt 72% şanse ca Grecia să rămână în zona euro“. Grecia trebuie să plătească marţi 1,6 miliarde de euro către FMI, dar negocierile cu creditorii internaţionali sunt blocate de cinci luni, astfel că lumea se aşteaptă la o intrare a Greciei în incapacitate de plăţi.
28 iunie 2015, hotnews.ro: Strauss-Kahn are alta solutie pentru criza greaca: "Furnizarea de bani pentru plata datoriilor este pur si simplu prosteasca"

Fostul sef FMI Dominique Strauss-Kahn (DSK) a rupt sambata tacerea sa in privinta crizei elene a datoriilor, solicitand creditorilor Atenei sa accepte o suspendare temporara a platilor.

Strauss-Kahn, politicianul francez care a parasit sefia FMI dupa ce o camerista din New York l-a acuzat de agresiune sexuala in 2011, a fost seful Fondului Monetar la inceputul crizei datoriilor.
DSK, fost si ministru de finante al Frantei, a facut propunerea intr-o declaratie de trei pagini intitulata "Despre invatamintele din greseli" postata pe pagina sa de Twitter sambata cand Grecia cocheta deja cu falimentul.
"Propunerea mea este urmatoarea: Grecia nu ar trebui sa mai primeasca finantari noi de la UE sau FMI dar ar trebui sa primeasca o extindere generoasa a maturitatii (imprumuturilor) si o semnificativa reducere nominala a datoriei catre institutiile publice", a scris Strauss-Kahn.
Tarile europene se opun in continuare unei asemenea reduceri a datoriilor pe care le are Atena fata de ele.
Dar DSK argumenteaza ca "furnizarea de asistenta financiara doar pentru a returna banii creditorilor publici este pur si simplu prostesc"
Strauss-Kahn, care a luat parte in discutiile initiale despre riscurile asociate cu datoria uriasa a Greciei din 2010, spune ca propunerea sa ar "elibera Grecia de orice obligatii fata de creditorii publici in urmatorii doi ani".
"Pentru ca nu va mai avea acces la piete (pentru a se imprumuta) si nu va mai primi noi finantari din partea UE sau FMI va trebui sa-si echilibreze singura bugetul", sustine DSK, avertizand ca grecii vor "avea nevoie sa ia masuri fiscale dure, dar le vor lua ei singuri".
"Pentru a atinge aceasta tinta guvernul va fi nevoit sa inceapa sa stranga taxe si sa confrunte oligarhia, pe cei care profita de sistem si cercurile din umbra care macina formidabilul ei potential", a adaugat fostul sef FMI.

28 iunie 2015, adevarulfinanciar.ro: Ipoteză uluitoare: Un colaps al Greciei ar putea revigora piața bancară din România

Temerile că ieșirea Greciei din zona euro ar urma să provoace un dezastru pe piața bancară din România sunt considerate nejustificate de unul dintre veteranii industriei de administrare a activelor, Eugen Voicu. Mai mult, spune el, sistemul bancar autohton ar avea de câștigat în eventualitatea unui Grexit.

UPDATE: Miniştrii de Finanţe din zona euro au refuzat sâmbătă să extindă programul de ajutor pentru Grecia după data de 30 iunie, după ce premierul Alexis Tsipras a anunţat organizarea unui referendum privind propunerile de reforme înaintate de creditori, au declarat surse citate de AFP în pagina online, potrivit Mediafax.

Invitat la “Adevărul Financiar Live”, Eugen Voicu, acționar și fondator al fondului de investiții Certinvest, a fost categoric: o ieșire a Greciei din zona euro nu are de ce să ne îngrijoreze. Un prim efect ar fi o ușoară devalorizare a leului, care ar putea să ne afecteze competitivitatea. Însă, în aceste condiții, mecanismele din piață ar conduce la o creștere a dobânzilor, ar scoate banii de la „saltea” și ar aduce lichiditate în piață. Practic, ne-am putea aștepta și la mai multe depuneri în bănci.

Risc scăzut pentru băncile grecești din România

„Riscul ca Grecia să nu-și îndeplinească obligațiiile este foarte mare și posibilitatea ieșirii din zona euro o văd reală. De data aceasta Europa e pregătită pentru un asemenea scenariu, dar nici nu exclud varianta în care concesiile pe care le vor face europenii vor fi destul de mari prin dorința de a nu rupe o unitate și de nu genera  în Comunitatea Europeană mai multe probleme care vor apărea după ce o țară va ieși din zona euro ”, a explicat Voicu.

Potrivit acestuia, persoanele care au bani în băncile grecești din România nu au de ce să-și facă probleme – „Băncile grecești deja sunt capitalizate local suficient de bine și avem o bancă centrală foarte atentă cu administrarea unor asemenea tipuri de riscuri. Din acest punct de vedere cred că toată lumea e pregătită și nu văd un risc major în ceea ce privește băncile grecești prezente în România”.

În acest moment, băncile cu capital grecesc din România ocupă 12% din piața bancară, cu aproape 10 miliarde de euro. Cele patru mari bănci grecești prezente pe piața din România sunt: National Bank of Greece (Banca Românească), Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank (Bancpost).

Fondurile mutuale, o alternativă la investiții

Întrebarea pe care ne-o punem în această perioadă este: „unde ne depunem banii și cum îi înmulțim?”. În condițiile în care dobânzile au scăzut constant în ultimii trei-patru ani, (avem în momentl de față un maxim de dobândă de 2,7 %) mulți români au ales să evite băncile. Numai că, spune Voicu, scepticii de serviciu mai au o posibilitate de a-și plasa inteligent banii: investițiile alternative.

„Fondurile mutuale s-au bucurat în ultima vreme de o creștere, raportându-ne la dimensiunea activelor, și o să vedem că în ultimii ani am plecat de la un procent destul de mic în PIB-ul României și am ajuns la 4 %, cu 6,7 miliarde de euro”, a mai spus Voicu la Adevărul Financiar live, explicând că, în Polonia, nivelul activelor din plasamentele în fonduri de investiții reprezintă 8%,în vreme ce în cazul Ungariei e de 14%.

„Fondurile mutuale – chiar dacă vorbim de investiții obișnuite în fonduri de obligațiuni sau de acțiuni sau în investiții alternative – sunt căutate. Fondurile au în portofoliu acțiuni cu randamente mari. Pe măsură ce piața scade, atunci se reflect în randamentul fondului diferența dintre valoarea dobânzii unei obligațiuni și dobânda de piață la momentul respectiv”, a adăugat Voicu.

El a mai precizat că „dacă un fond are în portofoliu obligațiuni cu dobândă de 7%, iar în piață dobânda e la 3%, diferența de 4% se regășește în randamentul superior al fondului de investiții, pentru că tu, dacă vinzi acea acțiune, nu o mai vinzi cu 7%, ci cu 3% și atunci tu ai marcat 4% diferență”.

Voicu mai spune că fondurile ar avea probleme cu randamentele superioare în condițiile în care dobânzile ar crește și ele, motiv pentru care recomandă investițiile prudente.

Cum joacă fondurile pe piață

În ideea de a atrage clienți, fondurile de investiții propun produse cu risc minim, însă pentru cei care vor câștiguri mari sunt disponibile și investițiile cu grad mare de risc.

Pentru a se dezvolta și a atrage mai multe instrumente de „făcut bani”, fondurile de investiții se îndreaptă și către zone cu posibile profituri. Voicu spune că o zonă interesantă pentru investiții este agricultura, dar nu exclude ca Certinvest să se îndrepte și către o asociere cu un fond imobiliar.

În real-estate, crede el, în momentul de față sunt interesante investițiile în zona spațiilor comerciale și a celor de birouri, în timp ce segmentul rzidențial e mai puțin atractiv.

Cu 28 de angajați, Certinvest a reușit anul trecut o cifră de afaceri de aproape 1,8 milioane de euro, cu un profit net de peste 163.000 de euro, raportat la un 2012 cu o cifră de afaceri de 1,17 milioane de euro, cu un profit net de 60.000 de euro.
28 iunie 2015, postare pe blog, Lucian Isar: Grecia out, euro up

Sursa: http://lucianisar.com/general/grecia-out-euro-up/

Indiferent care este decizia Greciei, situatia actuala de negociere nu poate dura la nesfarsit deoarece se rup nu doar echilibre economice ce nu mai pot fi refacute decat in zeci de ani dar si echilibre societale.

Grecia nu doreste sa mearga dupa cei care au sifonat masiv fonduri. Prefera sa nu plateasca. Costul va fi acoperit de non sifonatori. Sifonatorii care au deja parcate averile in exterior pot sa rascumpere ulterior Grecia la discount.
Doar usor la alta scala este situatia din Romania unde prejudiciile nu se recupereaza iar marii devalizatori primesc cartonase pentru cartile nereturnate in copilarie la biblioteca scolii.
Cursul de schimb este un pret macro pe pietele libere.
In consecinta, dincolo de emotia inerenta intr-o perioada de incertitudine, o eventuala iesire a Greciei din zona euro este pozitiva pentru cursul de schimb al euro.
O analogie cu media aritmetica a sirurilor de numere este oportuna. Daca dintr-un sir de numere scoti un numar aflat sub medie, cum este actualmente situatia macroeconomica a Greciei, media noului sir creste.
Activele din Grecia in sfarsit vor incepe sa se apropie de o valoare de bun simt economic.
P.S.: Cu banci cu bilanturi de zeci de miliarde de euro este o bagatela pentru statul elen sa plateasca o transa de 1,6 miliarde.

Pagina din