În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins



Yüklə 4,51 Mb.
səhifə6/42
tarix26.03.2018
ölçüsü4,51 Mb.
#46179
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   42

Sursa datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti

Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile Drumul Taberei, Titan şi Lacul Morii (VL şi MT a fost depăşit de mai mult de 18 ori în anul calendaristic).

Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005, 2006 şi 2007 valorile nu au depăşit acest prag.

Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006 şi 2007 fiind în general peste VL.

Fig. 2.7.2.1. Evolutia concentraţiilor medii anuale de NO2



2.7.3. Concentraţii ale amoniacului

În cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant .

2.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii  ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurnă este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).

Principalii poluanţi primari care determină formarea ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili.



Cele mai importante activităţi care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:

  • arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);

  • extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;

  • extracţia şi distribuţia gazelor naturale;

  • utilizarea solvenţilor organici.

Tabel nr. 2.7.4.1 Concentraţii de ozon

Staţia

Tipul staţiei

Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Număr zile depăşire valoare ţintă

Cercul Militar

Trafic

O3 - medie 8 h

6983

16.2

0

Mihai Bravu

Trafic

O3 - medie 8 h

8414

22.2

0

Titan

Industrială

O3 - medie 8 h

8448

43

3

Drumul Taberei

Industrială

O3 - medie 8 h

8367

31.1

1

Baloteşti

Fond regional

O3 - medie 8 h

8081

58.1

46

Măgurele

Fond suburban

O3 - medie 8 h

8372

27.6

0

Lacul Morii

Fond urban

O3 - medie 8 h

8570

47.4

3

Berceni

Industrială

O3 - medie 8 h

8086

39.9

1

Sursa datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ).

În anul 2007 a fost depaşit o dată pragul de informare (180 µg/m3 ) la Drumul Taberei şi de 6 ori la statia Baloteşti.

Pentru acest poluant este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la Baloteşti s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.



Fig. 2.7.4.1. Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon



Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţi.

2.7.5. Concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10)

Tabel nr.2.7.5.1. Concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10) în municipiul Bucureşti

Staţia

Tipul staţiei

Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecvenţa depăşirii VL sau CMA (%)

Cercul Militar

Trafic

PM10

332

34

17.16867

Mihai Bravu

Trafic

PM10

335

56

55.8209

Titan

Industrială

PM10

338

47

35.79882

Drumul Taberei

Industrială

PM10

200

46

31

Baloteşti

Fond regional

PM10

311

29

6.430868

Măgurele

Fond suburban

PM10

332

41

25

Lacul Morii

Fond urban

PM10

319

47

33.8558

Berceni

Industrială

PM10

321

52

38.00623

Sursa datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti

Pentru acest poluant trebuie întocmite programe de gestionare a calităţii aerului. Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare în ceea ce priveşte poluarea cu pulberi în suspensie, există câteva măsuri care pot reduce concentraţiile de pulberi:

  • refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora;

  • exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto existent este în mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor .

  • întreţinerea corespunzătoare a spaţiilor verzi şi a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.

  • o mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât şi eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.

2.7.6. Calitatea aerului ambiental - metale grele

Tabel nr. 2.7.6.1. Concentraţii metale grele

Staţia

Tipul staţiei

Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecvenţa depăşirii VL sau CMA (%)

Cercul Militar

Trafic

Pb- medie anuală

296

0.2919

0

Mihai Bravu

Trafic

Pb- medie anuală

291

0.4358

0

Titan

Industrială

Pb- medie anuală

308

0.3732

0

Drumul Taberei

Industrială

Pb- medie anuală

155

0.1859

0

Baloteşti

Fond regional

Pb- medie anuală

252

0.1031

0

Măgurele

Fond suburban

Pb- medie anuală

274

0.5081

0

Lacul Morii

Fond urban

Pb- medie anuală

261

0.1873

0

Berceni

Industrială

Pb- medie anuală

266

0.4342

0

Sursa datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti

În anul 2007 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limită (0.5 µg/m3).

2.7.7. Concentratii ale benzenului

Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov.

2.7.8. Concentraţiile de monoxid de carbon (CO)

Tabel nr. 2.7.8.1. Concentraţiile de monoxid de carbon (CO)

Staţia

Tipul staţiei

Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

Număr zile cu depasire a VL

Cercul Militar

Trafic

CO

7397

0.88

3

Mihai Bravu

Trafic

CO

4758

2.22

5

Titan

Industrială

CO

8027

0.4

0

Drumul Taberei

industrială

CO

8272

0.3

0

Baloteşti

Fond regional

CO

7674

0.23

0

Măgurele

Fond suburban

CO

8313

0.43

0

Lacul Morii

Fond urban

CO

3656

0.139

0

Berceni

Industrială

CO

6712

0.34

0

Sursa datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti

Întrucât s-a înregistrat depăşirea valorii limită în 5 zile la staţia Mihai Bravu şi 3 zile la staţia Cercul Militar, pentru acest poluant este necesară demararea unui program de gestionare a calităţii aerului în zona centrală a oraşului. Sursa depăşirilor o constituie exclusiv traficul rutier.

2.8. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

Cea mai mare cantitate de ozon (aproximativ 90%) există în stratul de la altitudinea cuprinsă între 8 şi 18 km . Ozonul cuprins în acest strat – foarte fragil, fiind concentrat, ar forma doar o fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. Acest filtru foarte fin reţine aproape totalmente radiaţia ultravioletă (radiaţii UV cu lungime de unda < 2900 Ǻ), biologic nocivă, care se îndreaptă spre suprafaţa Pământului, reglează în totalitate temperatura din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea circulaţiei atmosferei şi a climei globului terestru, protejează toate formele de viaţă de pe planeta Pământ.

Conţinutul de ozon al atmosferei influenţează mult clima. Ozonul, prin căldura degajată la disocierea sa în oxigen, menţine straturile superioare ale atmosferei la temperatură relativ ridicată. Stratificarea atmosferei este redată sintetic în graficul următor (după C. D. Neniţescu – Chimie Generală – ediţia 1972):

Fig. 2.8.1. Stratificarea atmosferei

Distribuţia ozonului în atmosferă

În regiunile tropicale (300 latitudine nordică şi 300 latitudine sudică) cantitatea totală de ozon este relativ mică şi variază între 250 şi 270 UD (unităţi Dobson).

La latitudinele medii conţinutul ozonului variază între 300 - 350 UD, crescând până la 400 UD în emisfera nordică. Stratul de ozon la tropice are o grosime mai mare, scăzând treptat spre regiunile polare. Această variaţie a ozonului este rezultanta circulaţiei aerului atmosferic. Direcţia acestei circulaţii este orientată preponderent spre latitudinele medii şi mari.

Timpul necesar pentru a deplasa o porţiune de aer din tropopauza tropicală la altitudinea de 16 - 20 km este de circa 4-5 luni.



Problematica epuizării stratului de ozon din activităţi antropice

Un mare pericol pentru stratul de ozon îl constituie emanările vaporilor de apă şi oxizii de azot din motoarele avioanelor cu reacţie şi a rachetelor lansate pentru cercetarea spaţiului cosmic. În anul 1974 M. Molina şi F. Rowland au demonstrat că substanţele chimice – clorofluorocarburile (CFC), produse de om care sunt utilizate în calitate de agenţi frigorifici în transportul aerian, în automobile, generatori de spumă pentru stingerea incendiilor, în industria ambalajelor, curăţitori în industria electronică, în pulverizatori, ca material combustibil şi aerosoli sunt transportate în stratosferă prin circulaţia maselor de aer şi pot avea o acţiune distrugătoare asupra stratului de ozon.

Oamenii de ştiinţă au studiat intensiv cazurile de reducere a ozonului stratosferic constatând că, din componenta CFC se separă atomi de clor care formează cu O2 oxizi de clor, gaze care reacţionează cu molecula de O3 distrugând-o. Concentraţia acestor gaze (oxizi de clor) este mai mare în zona Polului Sud, dar în 1988 sau identificat şi în atmosfera Polului Nord. Dintre subsatanţele CFC, cele mai periculoase pentru stratul de ozon sunt: freon – 11 şi freon – 12, halonii - 1211 şi 1301, hidro-cloro-fluorocarburi (HCFC), metilcloroformul şi bromura de metil (BrCH3).

Abordarea problematicii produşilor chimici care epuizează stratul de ozon

În anii `80 îngrijorarea în legătură cu efectele distrugătoare ale diminuării stratului de ozon a impus necesitatea lansării unui apel pentru iniţierea unor acţiuni la nivel mondial pentru stoparea producerii şi diminuarea utilizării CFC, a celorlalte produse chimice amintite mai sus, în sectorul frigorific, antiincendii, a solvenţilor, a materialelor izolatoare, aerosolilor etc. Principiile colaborării internaţionale privind protecţia stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenţiei de la Viena în anul 1985. Convenţia a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988. 21 de articole ale Convenţiei obligă părţile semnatare să protejeze, în primul rând, sănătatea umană şi componentele mediului înconjurător de efectele epuizării stratului de ozon.

Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de ozon, elaborat sub tutela Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurator reglementează substanţele potenţial distrugătoare ale stratului de ozon şi a intrat în vigoare la 01.01.1989. Protocolul de la Montreal este un acord internaţional care a stabilit o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminării substanţelor care distrug stratul de ozon din utilizarea generală. La 2 august 2004, 188 de state + Comunitatea Europeană au devenit membre semnatare ale Protocolului de la Montreal privind substanţele care distrug stratul de ozon.

CAPITOLUL 22 MEDIU, Aderarea României la Uniunea Europeană

România nu a solicitat perioada de tranziţie pentru sectorul Substanţe care depreciază stratul de ozon.

Cadru legislativ


  • Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care depreciază stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptată la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27- 29 iunie 1990.

  • Legea nr. 9/2001 pentru aprobarea O.G nr. 24/2000 pentru acceptarea amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992.

  • Legea nr. 206/2001 privind acceptarea Amendamentului adoptat la Montreal al Protocolului de la Montreal.

  • HG nr. 243/1995 privind înfiinţarea Comitetului National pentru protecţia stratului de ozon.

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, asigură, Secretariatul Ozonului, care este unitatea de monitorizare a activităţilor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de ozon.

Prevederi ale Regulamentului nr. 2037/2000/UE se regăsesc în următoarele acte normative:



  • Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea OG nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug statul de ozon.

  • HG nr. 91/1995 privind completarea denumirii şi clasificării mărfurilor în Tariful Vamal de import al României cu descrierea şi clasificarea substanţelor care depreciază stratul de ozon.

  • HG nr. 437/1992 pentru modificarea şi completarea HG 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură precum şi a altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurator.

  • Ordinul nr. 506/1996 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţii de import şi export cu substanţe produse şi echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon.

  • Ca membru al Uniunii Europene, România aplică Regulamentul UE nr. 2037/2000, în totalitatea sa.

Prevederi ale Regulamentului Uniunii Europene nr. 2037/2000 privind substanţele care epuizează stratul de ozon

Acest Regulament, stabileşte o serie de măsuri privind implementarea Protocolului de la Montreal referioare la: regulile de producţie, import, export, plasare pe piaţă, utilizare, recuperare, regenerare, distrugere, prevenire a eliminării în atmosferă a emisiilor care depreciază stratul de ozon, schema de eliminare a CFC-urilor (cloro-fluorocarburilor), halonilor, a bromurii de metil (CH3Br), a HCFC (hidro-cloro-fluorocarburilor), sistemul de licenţe de import, export şi producţie, modul de raportare a datelor, urmărirea punerii în circulaţie pe piaţa internă a substanţelor care depreciază stratul de ozon, monitorizarea consumurilor de substanţă care depreciază stratul de ozon în atmosferă.

În prezent, România acţionează în baza art. 5 al Protocolului de la Montreal care prevede o derogare de 10 ani de la aplicarea măsurilor de control stabilite de Părţile la Protocol. Astfel, datele privind îngheţarea consumurilor şi eliminarea treptată a substanţelor care depreciază stratul de ozon sunt cu 10 ani întârziate comparativ cu termenele prevăzute de Protocol pentru ţările dezvoltate. De asemenea, în anul 2007, România va furniza date privind consumul de CFC şi HCFC în anul 1989, în scopul alinierii la prevederile Anexei III a Regulamentului 2037/2000/UE.

Producţia de CFC în România este nulă din anul 1995. România nu are capacităţi de producţie de HCFC. În baza Ord. nr. 506/1996, importurile sunt permise numai pentru satisfacerea cerinţelor interne fundamentale. Legea nr. 159/2000 interzice producţia, comercializarea şi utilizarea CFC-urilor din categoria “alti CFC”. Referitor la CH3Br este interzisă utilizarea acesteia în aplicaţii fumigene a solului începînd cu anul 2002 şi în aplicaţii de depozitare începînd cu anul 2005.

Desfăşurarea de activităţi ce generează ozon nu trebuie să depăşească concentraţia de 180 µg/m3N aer (ca medie orară) şi în acelaşi timp să fie avertizată populaţia cînd concentraţia de ozon, în atmosferă depăşeşte 360 µg/m3N aer (ca medie orară).


Yüklə 4,51 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   42




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin