254
păstra, îngrozită, amintirea răului şi va fi afirmarea conştientă a binelui, o trăire nu o simplă stare. Aşa se înţelege de ce omul va fi socotit deasupra îngerilor.
Gherla, ianuarie 1964
Portretul lui Dorian Grav, povestit de inginerul Rosetti.
îl povesteşte foarte bine, dar ca pe o istorioară fantastică.
Eu cred că este un roman creştin cu teză morală: anume că de realitate nu putem scăpa. Undeva, ea se înscrie. Nu există procedeu -artă, minciună, făţărnicie, iluzie — care s-o poată împiedica, pînă la urmă, să se manifeste pe unul din planurile vieţii.
Dorian Gray şi portretul nu pot fi simultan frumoşi: ori în fiinţa vie, ori în imagine, realitatea e înregistrată.
Arta poate transfigura, dar nu poate escamota realitatea.
Dictaturile care-şi creează lumea lor perfectă sunt şi ele confruntate cîndva de foiţele paralele ale realităţii.
Limbajul con\ enţional al lui Orwell (neiv.speak) sau chestionarele de care vorbeşte Soljeniţin în Pavilionul canceroşilor nu pot împiedica — şi nici cele mai ticluite rapoarte — consemnarea răului şi realităţii.
Poate că realitatea e aceea care va birui, oricît de tîrziu, porţile iadului, porţile iluziei şi ale minciunii care-şi închipuie, prosteşte, că pot sugruma tumoarea răbdător creseîndă.
(Degeaba trece Talmudul răstignirea sub tăcere.)
Februarie 1934
La Braşov cu mama şi Virginia. E, în iama, o zi de toamnă caldă; spre seară începe a ploua mărunt şi des. Pe la zece. mama şi Virginia rămînînd la hotel, ies să mă plimb. Simt, brusc, dorinţa de a intra într-o biserică.
Biserica Neagră, fireşte, e închisă. încerc o ciudată senzaţie de biîndeţe, de apropiere a pietrelor acestora uriaşe; monumentul nu striveşte străzile şi casele, s-ar zice că are o forţă ocrotitoare. închisă e şi biserica catolică şi, ceva mai încolo, una ortodoxă. Urc pînă în Şchei, la biserica Sf. Nicolae, la care mă uit de dincoace de gardul care o înconjoară. Străbat apoi cîteva din ulicioarele în pantă ale Şcheilor. Revin in centru şi mai umblu multă vreme pe străzile aproape pustii, în ploaia călduţă, odihnitoare.
Biserici sunt: închise; mă uit, în întuneric par severe, mari. inaccesibile.
255
Dostları ilə paylaş: |