Possimt quia posse videnhu:
După Retz, un salt pînă la Robert Musil: „Crezurile omeneşti nu sunt, probabil, decît nişte cazuri particulare ale creditului. în iubire ca şi în afaceri, în ştiinţe ca şi la săritura în lungime, trebuie să crezi înainte de a cîştiga ori de a-ţi atinge ţinta; cum de n-ar fi la fel de adevărat şi-n viaţă în general?... Cînd această credinţă se isprăveşte - pentru că nu există nici justificare, nici acoperire - falimentul nu se lasă aşteptat: epocile şi imperiile se prăbuşesc aidoma afacerilor cînd creditul lor e consumat.
De hotăritoarele cuvinte ale cardinalului de Retz se leagă şi acestea, nu mai puţin înzestrate cu harul de a dezvălui lucruri ascunse, ale lui Joseph de Maistre: „L-am întrebat într-o zi pe un militar de seamă: Ia spune-mi, dommule general, ce înseamnă o bătălie pierdută? N-am izbutit niciodată să înţeleg bine ce e. Mi-a răspuns după o clipă de tăcere: habar n 'am. Iar după o a doua tăcere adaugă: e o bătălie despre care crezi că ai pierdut-o... o bătălie nu se pierde materialmente... Frederic al II-lea, de pildă, care oricum se pricepea în treburi de felul acesta, zicea: Să învingi înseamnă să înaintezi. Care însă e cel ce înaintează? E cel a cărui conştiinţă şi dîrzenie îl determină pe celălalt să dea înapoi... Imaginaţia e aceea care pierde bătăliile."'
310
- Necesitatea unui plan de-al doilea, adică a transcendenţei. Malraux: „Istoria artei este că întotdeauna oamenii au cerut artei prezenţa a ceva ce nu este ceea ce ei pot realiza." ,Altfel spus, nu există artă decît din momentul în care ceva se opune realităţii. Acest ceva oamenii nu l-au găsit decît in transcendenţă." Iar Kafka defineşte poetul: „un telegraf viu între Dumnezeu şi oameni."
- Mă surprinde că suprarealiştii au trecut aproape cu toţii în rîndurile antifascismului de vreme ce faimoasa declaraţie a lui Hans Johst: „Cînd aud cuvînrul cultură pun mîna pe revolver" a fost precedată de o alta, a papei suprarealismului: ,Actul suprarealist cel mai simplu constă în a ieşi în stradă cu un revolver în mînă şi a trage de istov în mulţime."' (De ce s-o fi refugiat Andre Breton în Statele Unite cînd i s-a realizat visul e un mister, încă unul din misterele care ne depăşesc.)
Dostları ilə paylaş: |