Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte



Yüklə 7,81 Mb.
səhifə15/162
tarix07.04.2018
ölçüsü7,81 Mb.
#47002
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   ...   162

(Matei 27.39, 40)

Invidia şi duşmănia au dărâmat cetăţi mari şi au nimicit din rădăcină popoare mari. (Sfântul Clement

Romanul, ucenicul Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel.)



În anul întâi al domniei lui - eu, Daniel, am citit în cărţi numărul de şaptezeci de ani, pentru care a fost cu-

vântul Domnului către proorocul Ieremia, ani care trebuia să se împlinească de la dărâmarea Ierusa-

limului. Şi mi-am îndreptat faţa către Domnul Dumnezeu, stăruind în rugăciune şi în rugi fierbinţi, cu

post, sac şi cenuşă. Şi m-am rugat Domnului Dumnezeu şi m-am mărturisit şi am zis: "O, Doamne,

Dumnezeule cel mare şi minunat, Care păzeşti legământul şi îndrumarea pentru cei ce Te iubesc pe

Tine şi iau aminte la poruncile Tale! (Daniel 9.2-4)

În Galaad au săvârşit închinări la idoli, în Ghilgal au jertfit demonilor. Jertfelnicele lor să fie dărâmate



grămezi de pietre pe brazdele ogorului! (Osea 12.12)

Nicăieri în Noul Testament creştinismul nu este prezentat ca un cult sau ca o religie. Religia e necesară

acolo unde e un zid despărţitor între Dumnezeu şi om. Hristos, care este Dumnezeu şi om, a

dărâmat zidul dintre om şi Dumnezeu. El a inugurat o nouă viaţă, nu o nouă religie. (Teologul

Alexander Schmemann)

Suiţi-vă în munte şi aduceţi lemne ca să clădiţi iarăşi templul în care voi binevoi şi Mă voi preaslăvi", zice

Domnul. "V-aţi aşteptat la mult, dar iată că aveţi puţin. Aţi strâns mult, dar Eu am risipit truda voastră!

Pentru ce?, zice Domnul Savaot. Din pricina templului Meu care stă dărâmat, iar voi zoriţi cu lucrul,

fiecare pentru casa lui! (Agheu 1.8, 9)

Şi a zis Domnul către mine: "Ce vezi tu Amos?" Şi am zis: O cumpănă de plumb. Şi mi-a răspuns Dom-

nul: "Iată Eu voi pune cumpăna cea de plumb în mijlocul poporului Meu Israel şi de aici încolo nu-l

voi mai cruţa. Înălţimile lui Isaac vor fi distruse, şi capiştile lui Israel vor fi dărâmate, iar împotriva



casei lui Ieroboam Mă voi scula cu sabie". (Amos 7.8, 9)

A dăuna/ Dumnezeu este ocrotitorul cel bun al răbdării noastre. Dacă ai lăsat pe seama Lui nedreptatea altora, El

este răzbunător, pentru daune - despăgubitor, pentru durere – medic, pentru moarte - dătător

de viaţă. Cât de mult poate răbdarea să-L aibă pe Dumnezeu datornic. (Tertulian)



Grijile nu sunt altceva decât o deprindere mentală foarte dăunătoare, iar eu îmi pot schimba orice deprin-

dere cu ajutorul lui Dumnezeu. (Norman Vincent Peale)

Somnul meteahnă e dăunător. 6.2

Vorbăria este dăunătoare, pentru că atunci când omul doreşte ca el să vorbească, îi interzice lui Dumne-

zeu, Cel care este înăuntrul său, să vorbească. (Sfântul Vasile cel Mare)

A decide/ Dumnezeu poate decide dacă şi când survine ispita. 12.7

Dumnezeu poate decide modul în care aceste circumstanţe ne afectează. 12.17

Fiecare dintre noi este înzestrat cu aceste puteri prin care poate să decidă asupra hotărârilor pe care le ia.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Ziua în care te decizi să faci un lucru important este ziua ta norocoasă. (Proverb japonez)

A defini înseamnă a exclude şi a nega. (Jose Ortega y Gasset)

A defini înseamnă a limita. (Oscar Wilde)

A defini/ Am stat lângă multe persoane care şi-au dat sfârşitul, am stat lângă mulţi muribunzi, i-am vegheat până la ca-

păt. Toţi, invariabil toţi, cereau o clipă în plus de viaţă, ca să-şi rezolve criza, problema lăuntrică. (Un du-

hovnic în vârstă, pomenit de părintele Arsenie Papacioc. Din păcate nu-i ştim numele.) Este cutremurător!

Şi spunea: Care este clipa? Este clipa pe care tu acum o pierzi, care a trecut pe lângă tine. Cum a definit



Dostoievski infernul?: “Prea târziu, când nu mai poţi face nimic.” (Părintele Vasile Gavrilă)

Credinţa este indefinitul în infinit. (Lev Tolstoi)



Definiţiile fericirii şi nefericirii sunt: ştiinţa şi neştiinţa. (Empedocle, citat de Cuviosul Clement Alexandrinul)

Iubirea nu se poate defini. (Părintele Serafim Joantă)

Până şi o dezamăgire, chiar dacă aceasta este întemeiată şi definitivă, înseamnă un pas înainte.

(Max Plank)

Poate că definiţia eroismului şi a sfinţeniei nu este decât aceasta: să faci imposibilul posibil. (Părintele

Nicolae Steinhardt)

Şi încredinţându-se Ahior despre toate câte le făcuse Dumnezeul lui Israel, a crezut cu neclintire în Dumne-

zeu şi-a tăiat împrejur trupul şi a fost primit definitiv în casa lui Israel. (Iudita 14.10)

Unii înţelepţi au definit frumuseţea, ca fiind simetria şi armonia privirilor sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare)

Vrei să stii cine eşti? Nu întreba! Acţionează! Acţiunea te va delimita şi defini. (Witold Gombrowicz)

A depăşi/ Biserica depăşeşte pe toate celelalte şi nu este nimic asemenea sau egal cu ea. (Cuviosul Clement

Alexandrinul)



Când atitudinile noastre ne depăşesc capacităţile, chiar şi imposibilul devine posibil. (John C. Maxwell)

Când cineva depăşeşte limitele legii este lacom. (Sfântul Vasile cel Mare)

Credinţa dă stabilitate şi sens vieţii lăuntrice. Omul credincios stă în preajma valorilor permanente, este

bun şi bogat. Când trece peste el o încercare a vieţii, nu se năruie, ci creşte. Omul credincios se asea-

mănă copiilor, râde cu lacrimi pe obraz. Încercările, necazurile, greutăţile prin care trece omul, în mo-

mentul în care Îl află pe Hristos, sunt depăşite. (Ernest Bernea)

Dacă există în lume o forţă, care poate să depăşească frica pe deplin, să nimicească orice pericol, să ră-

mână nepăsătoare la orice pagubă până pe patul de moarte, această forţă este iubirea. (Poetul

bengalez Rabindranath Tagore)

E mediocru ucenicul ce nu-şi depăşeşte maestrul. (Leonardo da Vinci)

Este un semn de nobleţe mentală să ştii să admiri ceea ce te depăşeşte. (Gabriel Liiceanu)

Înţelepciunea depăşeşte orice avere. (Sofocle)

M-am făcut văzătorul unor realităţi, ce-mi depăşeau întelegerea. 12.1

Marea calitate a unui şef de şcoală este de a fi bucuros când e depăşit de elevii săi. (Grigore Moisil)

Numai în situaţii deosebit de grele, dar şi atunci numai cu învoirea lui Dumnezeu ca şi în cazul lui Iov, is-

pitele îngăduite de Dumnezeu pot depăşi cu puţin puterile noastre. Dar şi în astfel de cazuri pu-

terea binelui biruieşte până la urmă, chiar dacă fizic nu ar părea evident, ca în cazul martirilor.

(Părintele Teodor Bodogae)

Poate că singura demnitate adevărată a omului stă în capacitatea de a se depăşi pe sine. (Miguel de

Unamuno)


Studierea omenirii depăşeşte forţele omului. Numai nebunii o încearcă. (Jerome K. Jerome)

Virtutea constă în a nu depăşi măsura cu nimic. (Socrate)

A depinde/ Acela a cărui comportare depinde de opinia publică nu e niciodată sigur de el însuşi.

(Jean-François Marmontel)

Arta depinde de noroc şi de talent. (Francis Ford Coppola)

Atunci când eşti iertat începi o viaţă nouă, dar, la fel, atunci când ierţi începi o viaţă nouă. Depinde

de noi să transformăm, prin iertare, viaţa veche într-o viaţă nouă. (Părintele Alexandru Barna)

Fericirea depinde de noi. (Aristotel)

Fericirea nu depinde de ce eşti sau de ce ai, ci doar de ceea ce gândeşti. Mulţumirea aduce fericire chiar

şi săracului, iar nemulţumirea aduce sărăcie chiar şi bogatului. Viitorul vine către noi bucăţică după

bucăţică, puţin câte puţin. Nu ştim niciodată ce ne aşteaptă, dar dacă păstrăm o atitudine pozitivă,

va fi mereu loc pentru o nouă şansă şi vom putea fi mulţumiţi. (Confucius)



Iertarea noastră de către Dumnezeu depinde de iertarea noastră faţă de aproapele. Aici nu e vorbă goa-

lă, e nenorocire. Cine nu iartă, nu iubeşte. Cine nu iartă şi cine nu iubeşte pe om, nici pe Dumnezeu

nu-L iubeşte. … (Părintele Sofian de la Antim, vezi / Iertarea/ )

Începutul vindecării depinde de voinţa noastră. 10.17

Însă el, omul, poate să aleagă bine sau poate să aleagă rău, iar asta depinde tot de sufletul său, mai exact

de simţurile sufletului său, deoarece, potrivit spuselor Sfântului Macarie Egipteanul, dacă cele cinci

simţuri ale sufletului şi anume inteligenţa, cunoaşterea, discernământul, răbdarea şi mila primesc ha-

rul cel de sus şi sfinţirea duhului sunt cu adevărat fecioare înţelepte, iar dacă se mărginesc la firea

lor sunt cu adevărat fecioare neînţelepte şi fiice ale acestei lumi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Viaţa şi moartea mea depind de alţii. Dacă l-am câştigat pe aproapele meu, l-am câştigat şi pe Dumne-

zeu. (Sfântul Antonie cel Mare)

A deschide/ A observa liniştea şi a respira profund şi calm este cel mai uşor mod de a-ţi deschide inima.

(Paul Ferrini)

Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce nu intră pe uşă, în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur şi



tâlhar. Iar cel ce intră prin uşă este păstorul oilor. Acestuia portarul îi deschide şi oile ascultă de

glasul lui, şi oile sale le cheamă pe nume şi le mână afară. (Ioan 10.1-3)

Am o concepţie simplă despre viaţă: ţine-ţi ochii deschişi şi mergi înainte. (Laurence Olivier)



Asupra prietenului de vei deschide gura, să nu te temi, că este împăcare, afară de batjocură, de trufie,

de descoperirea tainei şi de rana vicleană, căci pentru acestea va fugi tot prietenul.



(Ecclesiasticul 22.23, 24)

Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain: "Unde este Abel, fratele tău?" Iar el a răspuns: "Nu ştiu!



Au doară eu sunt păzitorul fratelui meu?" Şi a zis Domnul: "Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău

strigă către Mine din pământ. Şi acum eşti blestemat de pământul care şi-a deschis gura sa, ca să

primească sângele fratelui tău din mâna ta. (Facerea 4.9-11)

Atunci şarpele a zis către femeie: "Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din



el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul". De aceea femeia, soco-

tind că rodul pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că

dă ştiinţă, a luat din el şi a mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el. Atunci li s-au deschis o-

chii la amândoi şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte.

(Facerea 3.4-7)

Cel ce deschide o şcoală închide o temniţă. (Victor Hugo)

Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută

află, şi celui ce bate i se va deschide. (Matei 7.7, 8)



Cine îşi păzeşte gura îşi păzeşte sufletul său; cel ce deschide prea tare buzele o face spre pieirea lui.

(Solomon 13.3)

Credinţa e începutul care duce la înţelegere şi deschide mintea spre primirea luminii dumnezeieşti.

(Sfântul Chiril al Alexandriei)

Dacă Dumnezeu îţi închide o uşă, îţi deschide o fereastră. (Proverb rusesc)

Deci plecând ele ca să cumpere, a venit mirele şi cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s-a în-

chis. Iar mai pe urmă, au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă.



(Matei 25.10, 11)

Deschide gura să-ţi dau papa! – Nu e papa, e Doamne-Doamne! (Cuvintele unui copil de 3-4 ani

care se împărtăşea)

Din mirare în mirare existenţa se deschide. (Lao Tse)

Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat;

arderile de tot nu le vei binevoi. (Psalmi 50.16, 17)

Dumnezeule, lauda mea n-o ţine sub tăcere. Că gura păcătosului şi gura vicleanului asupra mea s-au



deschis. (Psalmi 108.1)

Eu pe câţi îi iubesc îi mustru şi îi pedepsesc; sârguieşte dar şi te pocăieşte. Iată, stau la uşă şi bat; de va

auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine. Celui ce biru-

ieşte îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu, precum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe

scaunul Lui. Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor. (Apocalipsa 3.19-22)

Hristos, Arhiereul jerfelor noastre, ocrotitorul şi ajutorul slăbiciunii noastre, prin El vedem ca-ntr-o o-

glindă, nepătata şi preaînalta Lui Faţă, prin El s-au deschis ochii inimii noastre, prin El nepriceputa

şi întunecata noastră minte înfloreşte la lumina Lui, prin El Stăpânul a voit să gustăm cunoştinţa cea

nemuritoare. (Sfântul Clement Romanul)

Iar această mântuire prin apă închipuia botezul, care vă mântuieşte astăzi şi pe voi, nu ca ştergere a ne-

curăţiei trupului, ci ca deschiderea cugetului bun către Dumnezeu, prin învierea lui Iisus Hristos,

Care, după ce S-a suit la cer, este de-a dreapta lui Dumnezeu, şi se supun Lui îngerii şi stăpâniile

şi puterile. (I Petru 3.21, 22)

Iar Iisus, strigând iarăşi cu glas mare, Şi-a dat duhul. Şi iată, catapeteasma templului s-a sfâşiat în două



de sus până jos, şi pământul s-a cutremurat şi pietrele s-au despicat; mormintele s-au deschis şi

multe trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au sculat. (Matei 27.50-52)

Iar sora copilului pândea de departe ca să vadă ce are să i se întâmple. Atunci s-a pogorât fata lui Fara-

on la râu să se scalde, şi roabele ei o însoriră pe malul râului. Şi văzând coşul în păpuriş, ea a trimis

pe una din roabele sale să-l aducă. Şi, deschizându-l, a văzut copilul: era un băiat care plângea.

Atunci i s-a făcut milă de el fetei lui Faraon şi a zis: "Acesta este dintre copiii Evreilor".

(Ieşirea 2.4-6)

Iisus a văzut pe Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicle-

şug. Natanael I-a zis: De unde mă cunoşti? A răspuns Iisus şi i-a zis: Mai înainte de a te chema Filip,

te-am văzut când erai sub smochin. Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti

regele lui Israel. Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi?

Mai mari decât acestea vei vedea. Şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul



deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului.

(Ioan 1.47-51)

În ziua aceea", zice Domnul, "voi lovi toţi caii cu spaimă şi pe călăreţi cu nebunie; şi voi deschide ochii



Mei asupra lui Iuda şi pe toţi capii popoarelor îi voi lovi cu orbire. (Zaharia 12.4)

Minţile sunt ca paraşutele. Funcţionează doar când sunt deschise. (James Dewar)

Mormânt deschis este gâtlejul lor; viclenii vorbit-au cu limbile lor; venin de viperă este sub buzele lor.

(Romani 3.13)

Niciuna din virtuţi nu deschide singură, prin sine, uşa firii noastre, dacă nu sunt împletite toate

întreolaltă. (Sfântul Marcu Ascetul)

Nu avem nevoie de minuni în viaţa noastră pentru a ne mântui. Credinţa ţine loc de minuni şi chiar face



câte odată să se întâmple minuni fără să ne dăm seama. Origen susţinea acest lucru spunând că

mereu se deschid ochii celor orbi duhovniceşte şi urechile oamenilor surzi faţă de virtute.

Nu există pace în afara lui Dumnezeu. Nu puteţi găsi pace în lume. O puteţi găsi numai în inima voastră,

atunci când ea se deschide. (Paul Ferrini)

Nu iubi somnul, ca să nu ajungi sărac; ţine ochii deschişi, numai aşa vei fi îndestulat de pâine.

(Solomon 20.13)

Nu ni se va deschide poarta împărăţiei cerurilor, dacă n-am bătut la poarta virtuţilor.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Nu ţine sfat cu un nebun, căci el nu va putea păstra taina ta. Înaintea celui străin nu face nimic care tre-

buie să rămână tăinuit; tu nu ştii ce poate născoci el. Nu deschide inima ta oricui şi nu aştepta să



dobândeşti bunăvoinţa lui. (Ecclesiasticul 8.17-19)

O naţiune căreia îi este frică să-şi lase oameni să judece adevărul şi falsitatea într-o piaţă deschisă este

o naţiune căreia îi este frică de oamenii săi. (John F. Kennedy)

Păcatele cele mici deschid uşa celor mari. (Sfinţii Părinţi)

Roagă pe Dumnezeu să deschidă ochii inimii tale, şi vei vedea folosul rugăciunii tale şi al citirii.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Scopul postului - uşurarea inimii, ca să se poată deschide către realităţile spirituale. 10.12

Siliţi-vă să intraţi prin poarta cea strâmtă, că mulţi, zic vouă, vor căuta să intre şi nu vor putea. După ce

se va scula stăpânul casei şi va încuia uşa şi veţi începe să staţi afară şi să bateţi la uşă, zicând: Doam-

ne, deschide-ne! - şi el, răspunzând, vă va zice: Nu vă ştiu de unde sunteţi. (Luca 13.24, 25)

Smerenia este cea care deschide poarta harului lui Dumnezeu. 8.1

Starea de veşnică deschidere spre Dumnezeu. 5.5

Şi când Mielul a deschis pecetea a şaptea, s-a făcut tăcere în cer, ca la o jumătate de ceas.

(Apocalipsa 8.1)

Şi deşteptându-se temnicerul şi văzând deschise uşile temniţei, scoţând sabia, voia să se omoare, soco-



tind că cei închişi au fugit. Iar Pavel a strigat cu glas mare, zicând: Să nu-ţi faci nici un rău, că toţi sun-

tem aici. Iar el, cerând lumină, s-a repezit înăuntru şi, tremurând de spaimă, a căzut înaintea lui Pavel

şi a lui Sila; şi scoţându-i afară (după ce pe ceilalţi i-a zăvorât la loc), le-a zis: Domnilor, ce trebuie

să fac ca să mă mântuiesc? (Faptele Apostolilor 16.27-30)

Şi intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, şi căzând la pământ, s-au închinat

Lui; şi deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie şi smirnă. Iar luând înştiinţare în vis



să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în ţara lor. (Matei 2.11, 12)

Şi m-am uitat când a deschis pecetea a şasea şi s-a făcut cutremur mare, soarele s-a făcut negru ca un

sac de păr şi luna întreagă s-a făcut ca sângele, şi stelele cerului au căzut pe pământ, precum smo-

chinul îşi leapădă smochinele sale verzi, când este zguduit de vijelie. Iar cerul s-a dat în lături, ca o

carte de piele pe care o faci sul şi toţi munţii şi toate insulele s-au mişcat din locurile lor.

(Apocalipsa 6.12-14)

Şi neamurile s-au mâniat, dar a venit mânia Ta şi vremea celor morţi, ca să fie judecaţi, şi să răsplăteşti

pe robii Tăi, pe prooroci şi pe sfinţi şi pe cei ce se tem de numele Tău, pe cei mici şi pe cei mari, şi

să pierzi pe cei ce prăpădesc pământul. Şi s-a deschis templul lui Dumnezeu, cel din cer, şi s-a vă-



zut în templul Lui chivotul legământului Său, şi au fost fulgere şi vuiete şi tunete şi cutremur şi

grindină mare. (Apocalipsa 11.18, 19)

Şi Petru, sculându-se, a venit cu ei. Când a sosit, l-au dus în camera de sus şi l-au înconjurat toate vă-

duvele, plângând şi arătând cămăşile şi hainele câte le făcea Căprioara, pe când era cu ele. Şi Petru,

scoţând afară pe toţi, a îngenunchiat şi s-a rugat şi, întorcându-se către trup, a zis: Tavita scoală-te!



Iar ea şi-a deschis ochii şi, văzând pe Petru, a şezut. Şi dându-i mâna, Petru a ridicat-o şi, chemând

pe sfinţi şi pe văduve, le-a dat-o vie. Şi s-a făcut cunoscută aceasta în întreaga Iope şi mulţi au crezut

în Domnul. Faptele Apostolilor 9.39-42)

Şi privind la cer, a suspinat şi a zis lui: Effatta! ceea ce înseamnă: Deschide-te! Şi urechile lui s-au des-

chis, iar legătura limbii lui îndată s-a dezlegat, şi vorbea bine. (Marcu 7.34, 35)

Şi s-au adunat şi au venit la Miţpa, în preajma Ierusalimului, că locul rugăciunii lui Israel mai înainte era



la Miţpa. Şi au postit în ziua aceea şi s-au îmbrăcat cu saci şi cenuşă au pus pe capetele lor şi şi-au

rupt hainele. Şi au deschis cărţile legii, în care neamurile căutau să găsească potriviri cu idolii lor.

(I Macabei 3.47-49)

Şi, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti? Iar el a zis: Cine



eşti, Doamne? Şi Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigoneşti. Greu îţi este să izbeşti cu pi-

ciorul în ţepuşă. Şi el, tremurând şi înspăimântat fiind, a zis: Doamne, ce voieşti să fac? Iar Domnul

i-a zis: Ridică-te, intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci. Iar bărbaţii, care erau cu el pe

cale, stăteau, auzind glasul, dar nevăzând pe nimeni. Şi s-a ridicat Saul de la pământ, dar, deşi avea

ochii deschişi, nu vedea nimic. Şi luându-l de mână, l-au dus în Damasc. Şi trei zile a fost fără vede-

re; şi n-a mâncat, nici n-a băut. (Faptele Apostolilor 9.4-9)

Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme. Dându-le Tu lor, vor aduna, deschizând

Trebuie să deschidem uşa larg şi să facem acei paşi care ne pot conduce mai adânc în experienţă.

(James Redfield)

Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăţi; dar întorcându-ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul

lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce. (Psalmi 103.28-30)

Uşa către Prezenţa Divină se deschide prin inima ta. (Paul Ferrini)

Zgomotul va ajunge până la marginea pământului, căci Domnul deschide procesul neamurilor; intră la

judecată cu tot trupul şi pe cei nelegiuiţi îi va da sabiei", zice Domnul. (Ieremia 25.30)

A descoperi/ A cerceta despre Dumnezeu pentru a descoperi, este lucru mântuitor.(Cuviosul Clement Alexandrinul)

A iubi înseamnă a fi în comunicare cu celălalt şi a descoperi în el scânteia lui Dumnezeu.

(Paulo Coelho)

Apoi a zis Faraon către Iosif: "De vreme ce Dumnezeu ţi-a descoperit toate acestea, nu se află om



mai înţelept şi mai priceput decât tine. Să fii dar tu peste casa mea. De cuvântul tău se va povăţui tot

poporul meu şi numai prin tronul meu voi fi mai mare decât tine!" Apoi Faraon a zis lui Iosif: "Iată,



eu te pun astăzi peste tot pământul Egiptului!" Şi şi-a scos Faraon inelul din degetul său şi l-a pus în

degetul lui Iosif, l-a îmbrăcat cu haină de vison şi i-a pus lanţ de aur împrejurul gâtului lui. Apoi a

poruncit să fie purtat în a doua trăsură a sa şi să strige înaintea lui: "Cădeţi în genunchi!" Şi aşa a



fost Iosif pus peste tot pământul Egiptului. (Facerea 41.39-43)

Arta nu este o imitaţie a realităţii, ci o descoperire a acesteia. (Ernst Cassirer)



Asupra prietenului de vei deschide gura, să nu te temi, că este împăcare, afară de batjocură, de trufie,

de descoperirea tainei şi de rana vicleană, căci pentru acestea va fugi tot prietenul.

Yüklə 7,81 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   ...   162




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin